Technologia Materialelor Plastice TU-Iasi 2 PDF

Prof. Dr.-Ing.
Alexandru Sover
2016
Cuprins
Generalitati
Scurt istoric
Metode de obtinere
Clasificarea materialelor plastice

Materiale aditive, de umplutura, de ranforsare
Proprietatile materialelor plastice
Reciclare
Procedee de prelucrare a materialelor plastice
Extrudare, Injectare, Suflare, Calandrarea, Termoformare
Biopolimere
Materiale compozite
Prof. Dr.-Ing. Alexandru Sover
2016
Ce stiti despre materiale

plastice?
2016
Automobile
BMW i 3
Photo: www.c-klasse-forum.de
Photo: www.bmw.com.hr
2016
Aeronautica, Inginerie, Medicina, etc.
Photo: ww.dlr.de
Photo: ebm-papst
Photo: k-zeitung.de
Quelle: BMW
2016
2016
www.materials.eng.cam.ac.uk
Scurt istoric
Secolul XIX primele descoperiri care au permis modificarea
proprietatilor substantelor naturale
1833 Primul polimer sintetic (polilactida) obtinut de Gay Lussac si
J. Pelouze prin incalzirea acidului lactic
1839 vulcanizarea cauciucului natural prin incalzirea acestuia si
adaugarea unei cantitati de sulf
cauciucului natural (lipicios, vascos)

prin vulcanisare material elastic si rezistent
Transpunerea pe scara industriala incepe abia in 1909
1954 Karl Ziegler tehnologia de obtinere a polietilenei
1930 1943 cauciucul syntetic
2016
Primii polimeri sintetizai i produi industrial

Anul
sintezei
Anul nceperii
produciei
Polistiren
1839
1930
Poliformaldehida
1859
1958
Policlorura de vinil
1872
1935
Fenoplaste
1872
1909
Poliizopren
1879
1956
Creoplaste
1884
1925
Poliacrilonitril (orlon, melana)
1893
1943
Poli-capro-amid (Poliamid 6)
1899
1939
Polibutadien
1911
1931
Polihexametilendipamid (poliamid 6.6)
1935
1938
Poli co-undecamina (rilsan)
1935
1950
Polimerul
2016
Mase plastice
produse sintetice macromoleculare de natur organic
compusse dintr-o masa macromoleculara, plastifiant (aditiv), umplutura
(inerta & activa)
Compusul macromolecular se obtine din substante simple: monomeri
(etilena, propilena, stirena, fenol, glicerina, acid ftalic, etc.)
Plastifiantul are rolul de a mbunatati gradul de prelucrare a polimerului,
dar si de aconserva proprietatile acestuia.
se pot prelucra uor n diferite forme, la cald sau la rece, cu sau fr
presiune
se pot obtine produse de diferite forme, cu utilizari largi n industrie si

comert
indinspensabile unei societati moderne prospere
2016
Metode de obtinere
Pentru obtinerea materialelor plastice se pot folosi:
substante naturale care au o anumita structura macromoleculara
Substante de baza derivatele de titei, gazele naturale, etc. care pot
fi transformate n produse macromoleculare
substante cu masa moleculara mica i compoziie simpl Monomer
Monomer (greaca veche: mono unul, meros parte)
(compus organic capabil s formeze polimeri prin unirea repetat a
moleculelor sale)
Prin reactii chimice se obtin Polimeri
2016
10
Polimer deriv din grecescul Poli (mult) i Meros (parte)

substan format dintr-un numr mare de molecule mici
identice, numite monomeri, legate prin legturi covalente.
Molecul Monomer Polimer
simplificat
2016
11
Pahar de plastic
idealizat
Microscop
2016
12
?
2016
13
Structura Polietilenei (PE)

carbon
hidrogen
Etilena
(C2H4)n
Monomer
Monomer
Polimer
2016
14
Fractionarea petrolului prin distilare

condensator
Clopot
20C
benzina usoara
150C
benzina grea (Nafta)
150 180 C
Petrolul lampant
200C
Motorina
300C
-Crackprocess
400C
Vapori de petrol
- 3 Etilen, 1 Etan
- Etilena produs care
sta la baza materialelor
organice
450 C
Aburi
Resturi
Petrol brut
Cuptor
Turn de fractionare
2016
Bitum
Kunststoffkunde: O. Schwarz, F.-W. Ebeling
1515
Consumul de petrol brut/ itei

iei 100%
Altele 10%
Motorina & Petrol 70%
Benzina 20%
Industria chimica 7%
Combustibil 13%
Alte produse chimice 3%
Mase plastice
4%
2016
16
Principalele reactii chimice pentru obtinerea maselor plastice:

Polimerizare in lan
Poliadiia
Policondensarea
Polimerizarea
Reactia chimica in lan prin care moleculele aceluiasi monomer se leaga
intre ele obtinandu-se un polimer, fr s se formeze alt subprodus.
Monomer A
etilena
Polimer
Polietilena
Monomer A
etilena
Exemple: Polietilena (PE), Polipropilen (PP); Vinyl Policlorura (PVC), Polistirenul (PS)
Reactia de polimerizare radicalica consta in trei etape principale: initierea,

propagarea si intreruperea lantului de reactie.
2016
17
Poliaditia
Reactia chimica in trepte prin care moleculele cu grupri funcionale (oxigen,
azot, etc.) reacioneaz ntre ele prin reorganizare intramolecular i adiie,

fr s se formeze alte subproduse.
Monomer A
Diacid
Monomer B
Dieamin
Polimer
Poliamida
Exemple: Poliuretanul (PUR), Polioxidul de

metilen (POM)
Specific acestui procedeu este mecanismul n trepte avnd ca urmare o cretere

n timp a lanului macromolecular.
Obinerea maselor moleculare dorite i a proprietilor produsului final depinde
de timpul de reacie.
2016
18
Spum Poliuretanic
2016
19
Policondensarea
Reactia chimica in etape prin moleculele cu grupri funcionale coninnd
atomi ca oxigenul, azotul, sulful etc., reacioneaz ntre ele n cadrul unei
reacii de condensare cu formare de ap sau de alte subproduse, pentru a
forma o reea de polimer.
Monomer A
acid terftalnic
H2O
Monomer B
butandiol
Polimer
Polibutilen tereftalat
Exemple: Polibutilen tereftalat (PBT), policarbonat

(PC) , Polisulfura (PSU)
2016
20
Atunci cand polimerul este obtinut din exact acelasi tip de monomer
acesta se numeste homopolimer:
Exemplu:
etilena + etilena polietilena (PE)
propilena+propilena polipropilena (PP)
Atunci cand polimerul este obtinut din doi monomeri diferiti acesta se
numeste copolimer (polimer mixt).
Exemplu:
stiren + acrilnitril Copolimer stiren acrilonitril (SAN)
Imbunatatirea proprietatilor:
rigiditate ridicata
rezistenta la soc redusa
indice de curgere redus
Monomer A
Polimer C
Monomer B
2016
21
Exemple polimeri obtinuti prin polimerisare

(C2H4)n
Producerea polietilenei
etilena
De la etilena spre polietilena
Polimer
Polietilena (PE)
Structura chimica a unor monomeri:
H
CH3
Propilena
H
2016
Stirenul
Acrilnitril
CN
22
Exemple de monomeri
Acrilnitril
Butadien
Stirenul
Polimeri
Polistiren (PS)
Vinylchlorid
Poli(clorur de vinil)
(PVC)
Copolimer acrilonitril-butadien-stirenic (ABS)

2016
23
Materialele plastice sunt constituite dintr-o mulime de fire formate dintr-o

inlanuire de macromolecule ca un grup de spaghete.
Aceste fire NU au toate aceeasi forma ele putand avea in functie de tipul
polymerului diferite forme.
A - forma liniara
B - forma ramificata
C - forma reticulara
2016
24
Lungimea macromoleculelor poate fi diferita in functie de material plastic:

lanturi lungi
lanturi medii
lanturi scurte
Gradul de polimerizare (Gp)
caracteriza lungimea macromoleculelor ce formeaza un polimer
reprezinta numarul de monomeri care se repeta succesiv intr-o
singura molecula si formeaza o macromolecula.
Astfel putem avea:

1)
Gp=150000 si 300000--- lanturi scurte
2)
Gp=300000 si 500000--- lanturi medii
3)
Gp=500000 si mai mari - lanturi lungi
Sinteza materialului plastic este un amestec de lanturi de macromolecule de
lungimi diferite si pentru fiecare lungime un numar diferit de macromolecule
rezultand astfel o distributie Gaussiana prezentat
2016
25
Distributiei numarului de macromolecule in functie de lungimea lor
2016
26
Dimensiunea lanturilor de polimeri influenteaza direct propriettile

materialului pastic. Ex: caracteristicile mecanice, etc.
Indicele de fluiditate (de curgere) al materialului (If) ofera o prima estimare a

lungimi macromoleculelor. (g/10 min)
2016
27

Dup modul de obinere sau dup provenien:
- compui macromoleculari naturali din aceast categorie fac parte
polihidrocarburile (cauciucul natural), polizaharidele (celuloza, amidonul,
etc.), polipeptidele sau proteinele (cazeina, fibroina, cheratina etc.) i acizii
nucleici (acizii ribonucleici i dezoxiribonucleici);
- compui macromoleculari artificiali se obin prin modificarea chimic a
unor compui macromoleculari naturali. Astfel, din celuloz se obine
poliacetatul de celuloz, polinitratul de celuloz etc.;
- compui macromoleculari sintetici - se obin prin sintez chimic plecnd
de la substane cu molecul mic. Din aceast clas fac parte cei mai muli
dintre polimerii folosii n prezent: cauciucurile, masele plastice i fibrele
sintetice.
2016
28

Dup proprietile termomecanice:
elastomeri sau cauciucuri - se caracterizeaz printr-o nalt
elasticitate la temperatur ordinar
plastomeri - se pot prelucra prin formare la cald n scopul obinerii
pieselor rigide cu form dorit
polimeri filabili - sunt substane macromoleculare ce pot fi filate din

topitur sau din soluie, n scopul obinerii firelor i fibrelor cu
rezisten mecanic mare
Dup natura mecanismului de obinere:
Polimerizare in lan ; Poliaditie ; Policondensare
2016
29

Dupa comportarea la incalzire:
Produse termoplastice produse care supuse la ncalzire devin moi si
pot fi prelucrate usor prin diferite procedee. Dupa racire se solidifica,
iar printr-o noua ncalzire devin din nou moi, procesul putnd fi
repetat. Ex.: polietena, policlorura de vinil, polistirenul, materiale
plastice de polimerizare;
Produse termoreactive (rigide) la incalzire devin plastici (moi), apoi
isi pierd plasticitatea devenind nefuzibili si insolubili, deoarece intre
lanturile de polymeri lor au loc interactiuni chimice, formindu-se o
structura tridimensionala. Se ntaresc ireversibil (devin rigide).
Ex: cauciucul, rasinile fenol-formaldehidice.
2016
30
Produse termoplastice
Materialele termoplastice din punct de vedere intermolecular se impart in:
materialele cu structur amorf
materialele cu structur semi-cristalin

La incalziere macromoleculele se separa una de cealalta rezultand o structura
amorfa si dezordonata. In timpul solidificarii pot aparea doua fenomene:
macromoleculele raman in starea in care sant dezordonata, pana la
solidificarea completa a materialului plastic structura amorfa
o parte din macromolecule se aranjeaza intr-o anumita ordine (cristalite)

pana la solidificarea completa a materialului plastic structura semicristalina.
structur amorf
structur semi-cristalin
2016
31
Proportia dintre volumul zonelor cristaline si cel al zonelor amorfe

determina gradul de cristalinitate al materialului termoplastic.
Acesta depinde de modul der prelucrare materialului termoplastic.

Grad de cristanilitate pentru unele material termoplastice semi-cristaline
DENUMIRE MATERIAL
SIMBOL
Grad de cristanilitate
PA 6
40%
PA 6-6
70%
POIACETAL DE METIL
POM
90%
POLIETILENATERFTALATA
PET
50%
POLIBUTILENTERFTALAT
PBT
50%
POLITETRAFLUORETILEN
PTFE
95%
POLIETILENA DE L D
PELD
65%
POLIETILENA DE H D
HDPE
80%
PP
60%
POLIAMIDA 6
POLIAMIDA 6-6
POLIPROPILENA
2016
32
Structura polimerilor
Ex: Polietilena
Solutie / Topitura
Solidificat
Lungimea lan
structur amorf
2016
33
Cele mai utilizate tipuri de mase plastice
Materiale
amorfe
PS
ABS
PC
PMMA
PUR
PPE
PVC
PSU
SAN
PEI
Materiale
semi-cristaline
PA
PET/PBT
POM
PTFE
PPS
PAA
PP
HDPE / LDPE
LCP
PEEK
ABS
stirenic
EVA
HDPE
LDPE
LLDPE
LCP
PA
PBT
PE
PEEK
PET
PEI
PMMA
PP
PPS
PS
PTFE
PVC
SAN
2016
Copolimer acrilonitril-butadienCopolimer de etilen-acetat de vinil

Polietilen de nalt densitate
Polietilen de joas densitate
Polietilen linear de joas densitate
polimer cu cristali lichizi
Poliamid
Poli(butilen tereftalat)
Polietilen
Polieter - eter - keton
Poli(etilen tereftalat)
Polietherimid
Poli(metacrilat de metil)
Polipropilen
Poli(sulfur de fenilen)
Polistiren
Politetrafluoretilen
Poli(clorur de vinil)
Copolimer stiren acrilonitril
34
Principalele caracteristici dintre materialele termoplastice:

amorfe si semi-cristaline
Materiale amorfe
Materiale semi-cristaline
In general transparente
Opace
Fuziune aleatoare
Fuziune ordonata
Coeficient de frecare ridicat
Coeficient de frecare scazut
Slabe caracteristici mecanice
Bune caracteristici mecanice
Imprimare usoara
Imprimare dificila
Contractii mici
Contractii si post-contractii mari
Slaba rezistenta impotriva agentilor
Buna rezistenta impotriva agentilor chimici
chimici
Scaderea caracteristicilor mecanice
Buna mentinere a caracteristicilor
la cresterea temperaturii
mecanice la cresterea temperaturii
In general densitate mai mica
Densitate mai mare
Rezistenta la soc mai mare
Rezistenta la soc mai mica
2016
35
Clasificarea maselor plastice

Produse termoreactive
Termoplaste
Elastomeri (cauciucuri)
elastomeri
termoplastici
termorigide
elastomeri
clasici
2016
36
Piramida materialelor termoplastice

300C
> 10 /kg
Superi
polimeri
Polimeri
tehnici
3 10 /kg
< 3 /kg
Polimeri
standard
2016
37
Consumul materialelor plastice dupa aplicatie

(Europa, 2000)
Sport / timp liber

Altele
Ambalaje
Agricultura
Electronice
Constructi 20%
2016
38
Consumul de materiale plastice pe cap de locuitor
2016
39
Productia de material plastice pe tipuri
Polipropilena
19,5 %
Polietilena
33,5 %
Altele
3,5 %
PS / EPS
8,5 %
PUR 5,5 %
PVC 16,5 %
ABS/SAN/ASA
3,5 %
PET 5,5 %
PA 1,5 %
PC 1,0 %
Alte 1,5 %
2016
Polimeri technici
Blends 4,0 %
Source: BASF
40
Production of different materials 1950 - 2010
Production [Mio. m]
Polymers (density 1,1 g/cm)

Steel
(density 7,8 g/cm)
Aluminium (density 2,7 g/cm)
Plastic production >

Steel production
Year
2016
Source: Plastics Europe Market Research Group

41
Pentru imbunatatirea calitatilor maselor plastice se folosesc diferite

componente cu scopul:
modificarii proprietatilor fizice si chimice ale polimerului
usurarea prelucrarii maselor plastice
Introducerea materialelor de adaos se poate face fie in timpul polimerizarii

fie dupa in timpul prelucrarii.
Se disting 3 mari categorii de materiale de adaos:

aditivi
materiale de umplutura
materiale de ranforsare
alte substante
2016
42
Materiale aditive
Se adauga maselor plastice pentru:
a) imbunatatirea elasticitatii materialului plastic
b) diminuarea:
oxidarii termice a materialului plastic
degradari materialului in timpul prelucrarii
greutatii piesei
c) cresterea:
rezistentei la atacul razelor UV
rezistentei la foc sau flama
rezistentei impotriva biodegradarii
rezistenta la atacul micro-organismelor

conductivitatii termice
colorarii materialului
usurintei la prelucrarea prin injectare

2016
43
Materiale de umplutura
Substante inerte, minerale sau organice dispersate sub forma de particule
in matricea polimerului.
Folosite pentru:
- diminuarea: pretului de cost
contractiei materialului
- cresterea:a rigiditatii si a duritatii materialului
rezistentei termice si electrice a mat.
rezistentei la rupere
- modificarea aspectului pieselor (pigmente etc.)
2016
44
Materiale de ranforsare
Materialele de ranforsare (de armare) sunt cu scopul principal de
imbunatatire a unor proprietati mecanice cum ar fi:
rezistenta la tractiune, la incovoiere, la forfecare, la abraziune, la soc, etc.
Materialele de ranforsare pot fi sub forma de:
fibre: de sticla
de carbon
aramidice
sintetice poliamidice (Kevlar)
anorganice :de aluminiu, beriliu, oxid de titan ,
Fulgi/pulbere din: sticla
borura de aluminiu
carbura de siliciu
mica,
Photo: Sumika
2016
45
Aplicatii
Riwisa AG
Photo: raschig.de
2016
46
Proprietatile materialelor plastice:

a) densitatea mult mai mica dect a metalelor (0,9 si 2,2 g/cm3)
b) stabilitatea chimica foarte mare comparativ cu metalele (folosite ca
materiale anticorozive)
c) proprietati dielectrice n general sunt buni dielectrici si prezinta o
importanta deosebita pentru industria electrotehnica
d) rezistenta mecanica variaza n limite largi cum ar fi de la rigide cu
elasticitatea redusa (asemanatoare cu a materialelor ceramice) pna la
flexibile si extensibile (asemanatoare cu pielea si cauciucul, etc );
e) proprietati de antifrictiune diferite materiale plastice sunt
caracterizate printr-un coeficient mic de frecare si printr-o uzura redusa
(folosite la construirea lagarelor, a rotilor dintate, a rolelor, etc);
f) proprietati optice concretizate fie prin transparenta (sticlele
organice), fie n opacitate; spre deosebire de sticlele obisnuite, ele lasa
sa treaca si razele ultraviolete.
2016
47
Avantajele utilizarii materialelor plastice:
Nu necesit prelucrri ulterioare i pot avea o form suficient de

complicat.
Permit prelucrari ulterioare, chiar si prin aschiere. Ex: executarea de guri
i adncituri n orice seciune, precum i presarea de filete
Pot fi metalizate (unele), metalizarea fiind o acoperire galvanic
Aspectul piesei este plcut joc de umbr i lumin prin alternri de
suprafee mate i suprafee lucioase, suprafee n relief, suprafee striate...
Mare varietate de culori, ce pot fi: obinuite i metalizate
Combinatii de mai multe mase plastice intr-un produs (culori, proprietati)
Piesele se pot asambla mecanic, chiar si in timpul productiei

Se pot utiliza i n cazul crerii de produse din materiale mixte, permind
asamblarea cu: lemnul, sticla, cauciucul, metalul
2016
48
Dezavantaje
Dezavantaje materialelor plastice limiteaza folosirea lor.
stabilitate termica scazuta unele pot fi utilizate pna la 80oC,

altele pna la 200oC si numai cteva pot fi folosite la temperaturi mai
nalte
duritate mica comprandule cu sticla obisnuita sau cu metalele
conductibilitatea termica redusa (aditive)
coeficient mare de dilatatie termica daca n timpul folosirii lor
sunt expuse la variatii bruste de temperatura, apar tensiuni interne
care pot produce fisuri
"mbatrnirea" se manifesta prin procese lente de oxidare, de
absortie a umiditatii, de reducere a duritatii si elasticitatii, de
schimbare a culorii, etc
2016
49
Polimeri au devenit, din momentul descoperii lor, indinspensabili

unei societati moderne prospere.
Polimerii constitue clasa materialelor functionale si flexibile, fundament
al tuturor industriilor moderne in domeniul chimic, textil, medicina,
biologie, farmacologie, electronica, aeronautica si pentru multe alte
tehnologii avansate.
Progresele realizate in directia obtinerii de polimeri cu stabilitate
termica ridicata au marit prestigiul materialelor plastice.
2016
50
Materiale plastice
2016
51
Reciclare
Produse termoreactive
Termoplaste
Elastomeri
Termorigide
Quelle: www.reifen-berisha.de
Refolosire
Materiale de
umplutura
(pulbere)
Materiale de
umplutura
Cu fiecare ton de plastic reciclat se economisesc ntre 700 i 800 kg de petrol brut.
2016
52
Imaginativ o lume fr materiale plastice.
Photo: WDR
2016
53
Sunt materialele plastice periculoase?
2016
54
Nereciclat, plasticul omoar natura (www.evz.ro)
www.bund.net
microplastic
www.test.de
www.schweizmagazin.ch
Descompunerea natural a plasticului n mediul nconjurtor necesit peste 500 de ani.

2016
55
Reciclarea maselor plastice
PET - Poli(etilen tereftalat)

Proprietati material (Claritate (transparenta), rezistent, durabil, solid,
bariera pentru gaz si umiditate, )
Aplicatiile produsului (Butelii (sticle) plastic bauturi nealcoolice, apa,
suc, bere,)
Produse cu continut de material reciclat (Fibre, saci pentru pastrare
si transport imbracaminte, folie si placi, containere pentru alimente si
bauturi, covoare, folie pentru retentia solului, .)
Reciclarea materialelor plastice s-a dezvoltat rapid in ultimi ani.

Problemele tehnice, economice si structurale sunt aproape depasite si
posibilitatile acestor material sunt vaste.
2016
56
Materiale plastice in industria de Automobile

Utilizarea materialelor plastice n maini s-a triplat n ultimii 40 de ani
In anii '70 o main avea n medie o cantitate de circa 50 kg
In 2010 sa ajuns la circa 150 kg
Momentan materialele plastice reprezint 14% din componena unei maini
Cel mai utilizat material plastic n industria auto este Poliamida 6 (ca. 14 kg)
Sticla geamurilor se inlocuieste cu policarbonat (PC)
Utilizarea materialelor plastice reducerea consumului si poluari (CO2)
2016
57
Procedee de prelucrare a materialelor plastice

Extrudare (sine, tuburi, fire, folie si forme profilate)
Injectare (componente pt. industria de automobile,
electronica, pt. jucarii si alte forme chiar foarte complexe)
Suflare (flacoane, baloanele, recipient, etc)

Calandrarea (folie)
Termoformare
2016
58
Procese pentru materiale plastice si ponderea lor
Source: J. Amer. Chem. Soc. 77 /PN_II-ID-PCE-2008-2 nr. 789

2016
59
Extrudare
Procedeu de prelucrare continuu la cald a materialelor plastice prin
deformare plastic, constnd n trecerea forat a materialului, supus unei

fore de compresiune, printr-o matri cu o form geometrica adecvat.
Masa plastica este topita, omogenizata si presata de un melc (nec) spre
matrita.
Se pot obine profile de lungime infinit.
Este posibila o productie de peste 1.000 kg/h.

2016
60
Melt extrusion is the most efficient and economical process to melt

and mix solid materials directly.
the hot melt extrusion process and hot melt extrusion
equipment are readily scalable, from lab- to pilot plant-scale,
through to commercial production.
Product throughput, mixing efficiency and temperature
exposure can be controlled through the proper selection of melt
extrusion equipment and process parameters, including feed
rates, temperature zone settings and screw element
configuration.
Quelle: www.barrell.com.au
Source: www.buildingbetterhealthcare.co.uk
Source: BBH (Building better Healthcare)

2016
61
Extruder
7
1 Melcul (nec)
2 Cilindru
3 Buncr de alimentare (palnie)
4 Motor electric
5 Reductor (transmisie prin curele)
6 Rezistene electrice de tip colier
7 Matrita
2016
Source: Kunststoffverarbeitung, O. Schwarz, et al.
62
Construcie
Melcul si cilindrul alcatuiesc unitatea de plastifiere
Extruder cu un cilindru
Photo: A. Limper, Verfahrenstechnik
Matrita
Profil
2016
63
Procesul de extrudare implica utilizarea maselor plastice cu diverse

componente (aditive, etc.) pentru obtinerea de produse finite cu forma si
proprietatile dorite.
Melcul si cilindrul.
2016
64
Linie de extrudare
Matrita
Racire (aer)
Racire cu apa
preluarea profilului
calibrare
2016
Taiere / dimensionare
profil
65
Clasificarea masinilor de extrudat:

Dup numrul melcilor:
cu un melc
cu doi melci (n acelai sens sau n sensuri contrare)
mai multi melci
Tipul mecului:
cilindru
Conic
Dup poziia extruderului:
orizontal;
vertical.
2016
66
Plastierea materialului plastic

Topirea masei plastice se realizeaza prin doua fenomene:
Alimentare cu material frictiunea intre particulele materialului

Incalzirea cilindrului reglarea temparaturri cilindrului cu ajutorul
rezistentelor electrice
Granule + topitura
2016
Granule
Source: Einfhrung in die Kunststoffverarbeitung, W. Michaeli 67
Tipuri de melci si profilul lor

Melc cu trei zone
Melc bariera
Melc pt. Evacuarea gaselor
Profiluri speciale
(cu amestecare intensa)
2016
68
Fabricarea melcilor si cilindrilor
Cerine de baz: rezistenta mare la torsiune & la abraziune

2016
69
Functionarea melcului cu drei zone
Zona de evacuare
Omogenizarea
materialului. Cresterea
presiunii pentru
evacuarea materialului.
Zona de transformare
Plastifierea materialului.
Creerea presiunii
necesare avansarii
materialului.
Zona
Zona de
de colectare
colectare
Colectarea materialului
si alimentarea melcului
respectiv cilindrului
Temperatura
Presiune
2016
70
Diemsiunile Extruderului se dau in relatia de L/D:

- Diametrul melcului (D)
- Lungimea melcului (L)
Recomandari pt. dimensiunile extruderului in functie de materialul plastic:
PE si PP L/D 25 . 30
PE si PP cu evacuare a agazelor L/D 30 . 35
Pentru Folie si platte din PS, PC, ABS L/D 30 . 35
Zona de evacuare
Zona de transformare
2016
Zona de colectare
71
Extruder cu doi melci

Utilizati mai mult pentru amestecarea si omogenizarea maselor plastice:
Se pot clasifica in functie de directia de rotatie a melcilor:
n acelai sens - materialul parcurge un drum mai lung pn s treac
prin punctul de contact al melcului, deci este mai mult timp n contact cu
pereii calzi ai cilindrului, rezultnd o fluidizare mai bun a materialului
n sens invers - are loc o omogenizare mai
eficace i o malaxare mai fin a materialului
(co rotating)
(counter rotating)
2016
72
Elemente ale melcului (constructie modulara)
Curgerea materialului
2016
Source : www.kraussmaffeiberstorff.com
73
Kraussmaffei Berstorff ZE25CL co-rotating twin

screw extruder
Composit
PP-Fe3O4
Evacuare gaz
Fe3O4
Dosare laterala
Evacuare
gaz
PP /
Additive
25C
230C
Elemente de
transport si
presiune
230C
240C
240C
PP-topitura
Elemte de amestecare/
omogenizare
2016
74
Balancing: Performance, Manufacturability, Stability

Formulation
Polymer
Fillers /Additives
Performance
Mechanical
Physical Properties
etc.
DOE
2016
75
Matrite pentru diferite profile
2016
76
Matrite pentru prelucrarea tevilor de plastic
Photo: Kunststoffverarbeitung, O. Schwarz, et al.

2016
7777
Extrudare gonflarea peliculelor

role de tragere
dispozitiv de
aplatizare
Pelicula
dispozitiv de
nfurare
Extruder
aer pt.
racire
aer pt. gonflare

2016
78
Extrudare gonflarea peliculelor
2016
79
Instalatie pt. gonflarea peliculelor
Photo: www.igus.de
2016
80
Procedeul de extrudare suflare

Corpuri goale cu diferite dimensiuni
Se foloseste o presiune 5 - 10 bari
Tubul cald extrudat se preseza cu ajutorul aerului
in cavitatea matritei
https://de.wikipedia.org/
extruder
rezervor
Tub cald
matrita
Elemente pt. fixare

Mecanismul de
inchidere
2016
81
Exemple
Source:
www.tes.bam.de
www.novapax.net/
www.planet-wissen.de/
2016
82
Injectare materialelor plastice
2016
83
Injectare
Unul dintre cele mai folosite procese pt. prelucrarea materialelor
plastice
Procesul de formare prin injectie consta in aducerea amestecului pe
baza de polimeri in stare plastica, urmata de introducerea sa sub
presiune mare intr-o matri relativ rece, in care se solidific
Materialul rcit pstreaz forma cavitii interioare a matriei n care a
fost injectat i din care, dup un anumit timp, produsul final poate fi
ndeprtat.
Este un proces discontinuu care se repet si poate fi usor automatizat
Prin injectie se pot prelucra aproape toti compusii macromoleculari
atat termoplastici cat si termorigizi
In mod curent se folosesc materiale termoplastice PE, PP, PA, ABS,
etc.
2016
84
Injectare
Prin acest procedeu de prelucrare se pot obtine in mod economic produse
variate cu forme complexe si cu proprietatile dorite intr-un singur proces
fara operatii ulterioare de finisare
costul ridicat al matrielor de injectat prezint singurul dezavantaj
fabricarea produselor prin acest procedeu este economic numai n cazul
seriilor de fabricaie mari
Productivitatea masinilor de injectie este ridicata, durata unui ciclu de
injectie nu depaseste in general 1-2 min.
In acest proces tehnologic de fabricare se pot utiliza matrite cu un cuib
sau cumai multe cuiburi, ceea ce ofera marirea productivitatii masinii de
injectie
2016
85
Se pot prelucra piese de diemnsiuni si masa differite (0,1g peste 80 kg)

si geometrie complexa
Wittmann Battenfeld
www.businesslink.ch
ww.wevcoplastics.com
2016
86
Schema mainii de injectat
Unitatea de
nchidere
Unitate de plastifiere
i injectare
Unitatea de
control
Matria
Batiu
Grosimea masinii de injectare se da in

tone (in kN), reprezinta forta maxima pt.
inchiderea matritei.
2016
Unitate de incalzire /
racire a matritei
Source: Einfhrung in die Kunststoffverarbeitung, W. Michaeli
87
Matria
Unitate de nchidere
Unitatea de control
Agregat de plastifiere
i injectare
Dulapul electric
Batiul masinii
2016
Photo: ARBURG
88
Unitatea de plastifiere i injectare

Palnie alimentare
Materialul plastic este topit si

omogenizat.
Actionarea melcului
Unitatea are doua sarcini:

- Plastificarea materialului
plastic
- Presarea acestuia in
matrita (cavitate)
duza
Photo: ARBURG
T1
T2
1- matrita;
2- cilindru;
3- melc;
4- cilindru hydraulic;
pi - presiune interioara;
pe- presiune exterioara;
ph- presiune hidraulica
Re rezistente electrice
T3
Re
2016
89
pe presiunea exterioar presiunea exercitat de piston asupra

cilindrului mainii de injectat. Prin intermediul materialului presiunea
exterioar se transmite n interiorul matriei.
pi presiunea interioar presiunea din interiorul matriei
pi < pe datorit faptului c o parte din presiune se pierde la trecerea
materialului prin duza mainii, duza matriei, canalele de alimentare.
pu presiunea ulterior, sau presiunea de compactizare presiunea

exercitat de melc asupra materialului din cavitatea matriei, dup
umplerea matriei cu material. Aceast presiune compenseaz contracia
rezultat n urma rcirii materialului topit.
ps presiunea n punctul de sigilare corespunztoare momentului
solidificrii materialului n canalul de la intrarea n cuibul matriei,
sigilndu-se astfel materialul n matri;
pr presiunea interioar remanent presiunea din piesa injectat, n

momentul deschiderii matriei.
2016
90
Prelucrarea prin injectare este un proces ciclic, fiecare ciclu cuprinde

urmtoarelor faze:
- dozarea materialului plastic (alimentare)
- nclzirea i topirea materialului plastic n cilindrul agregatului de plastifiere
- nchiderea matriei
- introducerea materialului plastic sub presiune n cavitatea matriei
- solidificarea i rcirea topiturii

- deschiderea matriei
- eliminarea produsului injectat.
2016
91
Ciclu de injectare
(1-2) umplerea matriei

(2-3) compactizarea
(3-4) presiunea de sigilare ps
(4-5) rcirea i evacuarea
produsului
Source: Curs PAM

2016
92
Principalii parametrii tehnologici care influeneaz calitatea unui produs

finit obinut prin injecie sunt:
presiunea exercitata asupra materialului
temperatura materialului injectat,
temperatura matriei
durata unui ciclu de injecie (racirea produsului in matrita)
Proprietatile chimice, fizice si rheologice ale materialului termoplastic are o
influenta marea asupra calitatii produsului.
Designul produsului influenteaza puternic durata ciclului si calitatea
productului.
2016
93
Fazele plastifierii materialului plastic n cilindrul mainii de injectat
Element de
incalzit
electric
1 - material topit omogenizat; 2 - material topit neomogenizat;

3 - material parial topit; 4 - material solid compactizat; 5 - granule
2016
94
Melcul si fazele plastifierii materialului plastic n cilindrul mainii de injectat

Melc universal are drei zone
Alimentare, plastifiere+compresiune, evacuare
Melcul trebuie sa alimenteze, omogenizeze materialul si sa creeze
presiune
evacuare
compresiune
2016
Alimentare
Photo: ARBURG
95
Diferite tipuri de melci
Melc cu trei zone

Melc cu elemente de omogenizare
Melc cu bariere si elemente de omogenizare
2016
96
Ventil antiretur
Montat pe capul melcului pt. a asigura dozarea materialului (topiturii).
Inel de
inchidere
deschis
Inel de
presiune
inchis

2016
97
Masa de reserva
Se afla in cilindru in fata melcului
Se foloseste la injectarea urmatorului produs

Depinde de sensibilitatea termica a materialului plastic
Depinde si de volumul ocupat intre cilindru si melc
ca. 15 bis 20% diametrul melcului
Zonele de utilizare
Source: BASF
2016
98
Unitatea de nchidere al matriei

Maina de injectat este prevzut cu dou platouri, unul fix i altul mobil, pe
care se fixeaz semimatriele.
Cu ajutorul unui mecanism, platoul mobil este deplasat spre platoul fix.
Fora de nchidere a matriei trebuie s fie mai mare dect fora de
deschidere creat de presiunea topiturii din matri.
Actionarea poate fi: mecanic, hidromecanic i hidraulic.
1- Cilindru hidraulic
2- Cilindru mobil
3- Aruncator
4- Platou mobil
5- Platou fix
Foto: ARBURG
2016
99
Clasificarea mainilor de injectat

a) Dup sistemul de acionare:
manuale (pt. piese cu o greutate de 5-15 g)

Pneumatice (pistonul de injecie e acionat pneumatic)
Electromecanice (piese de de ca 2kg)
Electrohidraulice (cele mai rspndite piese intre 20 g i 20 kg)

Mecanohidraulice (nchiderea matriei mecanic si injectarea hidraulic)
b) Dup direcia de lucru:
maini orizontale (axa agregatului i direcia nchiderii matriei orizontale)
maini verticale (nchiderea matriei i injectarea materialului vertical)
maini cu unitatea de nchidere orizontal i unitatea de injectare vertical
maini cu unitatea de nchidere vertical i unitatea de injectare orizontal
maini cu unitatea de nchidere orizontal i unitatea de injectare orizontal
2016
100
Tipuri de masini de injectare
maini cu unitatea de
nchidere vertical i
unitatea de injectare
orizontal
maina orizontala
2016
maina verticala
101
Maina cu unitatea de nchidere i de injectare culisabila
2016
Photo: ARBURG
102
Clasificarea mainilor de injectat

c) Dup tipul agregatului de topire i de injectare, mainile pot fi:
maini cu piston i cu cilindru de nclzire (a);
maini cu piston-melc, avnd unul sau doi melci (b);
maini cu piston i dispozitiv auxiliar de preplastifiere (c).
2016
103
Fazele unui ciclu de injecie
Timpul de racire
determina ciclul.
Rentabilitate!!!
2016
104
Parametri de proces ce pot fi modificati la masina:

temperaturi
presiuni
distanta
Viteza de deplasare a melcului
Timpi (ex. inchidere deschidere matrita)
Depinde de tipul masinii
2016
105
Panoul de comanta Masina DEMAG
2016
106
2016
107
Contractia materialului plastic

Racire
100 g
100 g
240C
23C
Materialele cu structur semi-cristalin au o contractie mai mare ca

cele cu structura amorfa.
Materialele de ranforsare influenteaza contractia materialelor.
100 bar
Compresibilitatea topiturii
1 bar
100 g
100 g
Topitura
Topitura
2016
108
Volumul specific al polimerilor la schimbarea temperaturii
Volumul specific
Topitur
2016
109
Volumul specific / Temperatura / Presiune

structur amorf
presiune
presiune
Topitur
Linie de
solidificare
Volumul specific
Volumul specific
Topitur
Linie de
solidificare
cristalinizare
Racire
(contractie)
2016
Source: G. W. Ehrenstein 110
Contractie
structur amorf ca. 1 %

structur semi-cristalin pana la 3,5 %
Contractia de
prelucrare [%]
ABS Hochschlagfest
0,5 - 0,7%
ABS Hitzebestndig
0,4 - 0,5 %
HDPE
1,5 - 3,0 %
LDPE
1,5 - 3,5 %
PA-6
1,0 - 2,5 %
PA-6.6
0,7 - 1,5 %
PBT
1,0 - 2,0 %
PC
0,5 - 0,7 %
PET ( amorf, PETG )
0,3 - 0,5 %
POM
2,0 - 3,5 %
PP
1,0 - 3,0 %
PS GP
0,2 - 0,8 %
PS Impact
0,3 - 0,6 %
SAN
0,2 - 0,6 %
Material plastic
Deformatie
Materialele de ranforsare:
Ex. fibre de sticl
contractie mare perpendicular pe fibra
Contractie mai mica in directia paralela cu

fibrele
Metoda de verificare Dilatometrie

2016
111
Relaii ntre parametrii procesului de injecie i contracie
2016
112
Recomandari pentru Temperatura matriei i a topiturii de material plastic

Temperatura este mai mic pentru materiale cu vascozitate mic i mai mare
pentru materiale cu vscozitate mare.
Material
Temperatura matri
Temperatura
material topit
PC
Policarbonat
80 - 100
280 - 320
PA
Poliamide
80 - 120
260 300
PC-GF Policarbonat GF
80 - 130
310 330
ABS
PBT
Copolimer-acrilonitril-butadien-stiren
60 80
Polibutilen tereftalat
80 100
PBT-GF Polibutilen terftalat GF 80 100
220 260
250 270
250 - 270
GF - ramforsat cu fibre de sticla

(fibre de sticla scurte 2 3 mm sau fibre de sticla lungi 5 7 mm)
2016
113
Recomandari pentru paremetrii de injectare a PP
2016
114
Recomandari pentru paremetrii de injectare a PC
2016
115
Important
Alegere materialului termoplastic este decisiva pentru obtinerea calitatii
pieselor produse si a procesului ales.
Materialului de injectat trebuie sa detina unele calitati, precum:
uniformitatea granulelor pentru o dozare uniforma in cilindrul masinii
continutul de apa redus in granule, prezenta apei determinand evaporari
in cilindrul masinii, ceea ce produce perturbari in procesul de injectie
stabilitatea termica si chimica
Alegerea materialul termoplastic se fac si in functie de urmatorii factori:
durata de viata a piesei injectate
configuratia piesei
calitati optice si de transparenta
solicitari termice in exploatare
solicitari mecanice si de natura electrica sau chimica
costul materialului.
2016
116
Matrielor de injectat cu doua cuiburi
Source: Curs PAM
2016
117
Matri de injectat cu dou cuiburi:

1-tija de aruncare;
2-buca de conducere;
3-urub;
4-plac de prindere;
5-plac arunctoare;
6-plac postarunctoare;
7-urub;
8-plac distanier;
9-plac suport;
10,11-plac de formare;
12-buc de ghidare;
13-plac de prindere;
14-coloan de ghidare;
15-,16-pastil;
17-poanson;
18-duza de injectare;
19-inel de centrare;
20-buc central;
21-tift;
22-tift tampon
23-urub;
24-tift reaductor;
25-arunctor central;
26-arunctor;
27-urub;
28-inel de centrare.
Source: Curs PAM

2016
118
Clasificarea matrielor de injectat

Dup acionarea sistemului de
aruncare:
- cu aruncare mecanic;
- cu aruncare pneumatic;
- cu aruncare hidraulic.
Dup sistemul de injectare:
Dup numrul planelor de separaie:
- cu injectare direct prin culee;
- cu un singur plan de separaie;
- cu injectare punctiform;
- cu dou plane de separaie;
- cu injectare cu canale de distribuie; - cu mai multe plane de separaie.
- cu injectare pelicular sau film;
Dup complexitatea matritei/piesei:
- cu injectare tip umbrel;
- simple;
- cu injectare inelar;
- cu bacuri;
- cu injectare cu canal tunel;
- cu deurubare;
- cu injectare cu canale izolate;
- cu mai multe planuri de separaie.
- cu injectare cu canale nclzite
Dup numrul de cuiburi:

- matrie cu un singur cuib;
- matrie cu dou cuiburi;
- matrie cu mai multe cuiburi.
2016
119
Recomandari pt. designul pieselor de injectare

grosime uniform de perete (contribuie att la creterea productivitii ct
i la eliminarea concentratorilor de material, ce pot introduce defecte de
execuie dimensiunilor.) (s=0,53 mm)
grosimea pereilor interiori s fie egali cu s/0,6 pentru a nu introduce
concentratori de tensiune i de temperatur.
Nervurilor: de rigidizare, tehnologice sau de construcie
Trecerea de la o grosime la alta trebuie s se realizeze usor
Pentru piese la care sunt necesari i perei mai groi, se recomand

realizarea unor intrnduri sau bosaje pentruuniformizarea grosimii;
conicitae pentru eliminarea productului
2016
120
Source: Plastics Dupont

2016
121
Recomandari pt. nervuri
nefavorabil
avantajos
Evitarea acumularilor
de material

2016
122
Umplere uniforma a cavitatii

2016
123
Linie de sudura
2016
124
Simulare a procesului injectarii
Scopul simulrii:
- eliminarea rebuturilor
- creterea calittii pieselor injectate
- diminuarea timpului de fabricaie
- diminuartea costurilor de fabricaie
2016
125
Calandrarea
2016
126
Calandrarea
Proces de laminare a materialelor plastice pentru obinerea unor foi sau folii cu
ajutorul unor maini de prelucrare numite calandre.
Procedeul folosit este curgerea laminar a unui fluid vscos prin interstiiul
dintre doi cilindri care se afl n micare de rotaie si preseaza materialul
Calandrele sunt asemntoare valurilor i sunt constituite din 2 pn la 5
cilindri printre care materialul termoplast gelifiat este obligat s treac. Astfel se
realizeaz foi sau folii de grosime mic, cu lungimi infinite i limi reglabile.
Produsele se obin:
direct din topitur
prin finisarea i subierea unor platbenzi obinute prin extrudare.
Tipuri de produse:
foi cu grosimi cuprinse ntre 0,5 i 1mm,

folii cu grosimi cuprinse 0,05 i 0,5mm.
Alte operaii :
dublarea unor materiale diferite,
acoperiri diverse,
impregnarea unor esturi.
2016
127
Diferite tipuri de calander

2016
128
Instalatia complexa de calandrare

2016
129
Termoformare
Permite obinerea obiectelor sau semi-fabricatelor din plci sau folii din
materiale plastice.
Obiectele se formeaz la temperaturi ridicate (imediat sub temp. de
curgere) ca urmare a deformrii nalt elastice a termoplastelor
Avantaje fa de injecie:
arie de aplicabilitate mai larg datorit matrielor mai ieftine, presiunii i
temperaturii mai sczute
formarea uoar a articolelor cu perei subiri, dificil de realizat prin alte
tehnici
productivitate foarte ridicat
investiii de capital mai mici
placi
Source: www.illig.de
folie
Source: www.wikipedia.org
2016
130
Materiale compozite
Materiale cu proprietati anizotrope, formate din doua sau mai multe
componente, a caror morfologie si elaborare permit valorificarea celor
mai bune caracteristici ale acestora, astfel ca pe ansamblu sa se obtina
proprietati superioare componentelor din care sunt formate.
Materialele stratificate tip sandwich sau cu materiale textile (fibre de

sticla sau carbon, aramid etc. reprezinta exemple tipice de compozite.
Prin asociatii corespunzatoare a materiilor prime de baza se pot realiza
compozite care sa prezinte simultan combinatii neobisnuite de
proprietati: rigiditate, rezistenta mecanica, refractaritate, duritate,
conductibilitate termica si electrica etc.
Photo: www.c-klasse-forum.de
2016
131
Aufbau von Faserverbundwerkstoff-Laminaten
2016
132
Domenii n care materialele plastice sunt din ce n

ce mai mult utilizate
construcia de maini (automobile, pompe, suflante, ventilatoare, filtre,
conducte, recipiente, roi dinate, uruburi);
materiale de construcie (evi, elemente prefabricate, materiale
spongioase, plci, acoperiuri, mobilier);
aerospaiale (componente ale avioanelor i elicopterelor ce a permis

reducerea greutii cu 20%);
agricultur (evi diverse, folii la realizarea serelor);
electrotehnic (izolarea cablurilor i srmelor, prize, techere,
materiale izolante);
medicin (inimi artificiale, valvule, articulaii i membre artificiale,
instrumente chirurgicale, catgut, sonde i catetere, siringi pentru
utilizare unic, proteze diverse);
ambalaje (cutii, borcane, sticle, ce permit reducerea cheltuielilor de
transport);
confecii i obiecte de uz casnic.
2016
133
Biopolimere
2016
134
Materiale inovatoare
biopolimeri / biodegradabili
Biopolimeri realizati din produse biologice
Biodegradabil in anumite conditii speciale (Umiditate, temperatura,
radiatii UV)
Exista mase plastice care sund realizate din componente bilogige, dar nu
sunt boiodegradabile.
2016
Photo: Kunststoffreport.de
135
Polylactic acid or Polylactide (PLA) is a bio degradable polymer based

on renewable resources.
The feedstock of Uhde Inventa-Fischers PLA process is lactic acid which
is produced from any raw material containing starch or sugar, such as corn,
cereals, cassava, sugar cane or beet, and may be sourced locally.
It is expected that PLA will be sourced from non-food, cellulosic materials
within the next few years.
Basic process
cereale
trestie de zahr
Alte produse biologice
Company in the Polymer Division of

ThyssenKrupp Industrial Solutions AG
2016
Source: www.uhde-inventa-fischer.com
136
Wood Plastic Composites (WPC)

Materiale compozite Termoplaste + lemn
Se folosesc resturi de lemn de la prelucrarea acestuia: rumegus, pulbere,

span, etc.)
In compozitia lor se folosesc diferite tipuri de aditive.
Canitatea de lemn:
60% 80% 90%
Photo: USDA 2004

Photo: Jiangsu Jiajing Composite Material Co., Ltd
2016
137
BIBLIOGRAFIE
Tim A. Osswald, E. Baur, S. Brinkmann, K. Oberbach, E. Schmachtenberg
International Plastics Handbook, 4rd Edition 2006, ISBN 3-446-22905-1
Tim A. Osswald, O. Menges, Material Science of Polymers for Engineers, 3rd

Edition, Hanser Publications, 2010
Ctlin Fetecu, Prelucrarea maselor plastice, Universitatea Dunrea de Jos,
Galai - 2008
Liana Hancu, Horaiu Iancu, Alina Crai, Tehnologia fabricrii pieselor din
materiale plastice : Studii de caz. - Cluj-Napoca : Alma Mater, 2007 , ISBN 978973-7898
Seres, I., Injectarea materialelor plastice . Editura Imprimeriei de Vest,
Oradea,1996
Firma ARBURG, A brief guide into injection moulding, Website
2016
138
Multumesc pentru atentie!
2016
139

Technologia Materialelor Plastice TU-Iasi 2 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Technologia Materialelor Plastice TU-Iasi 2 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prof. Dr.-Ing.

Clasificarea materialelor plastice

Ce stiti despre materiale

Prof. Dr.-Ing. Alexandru Sover

Aeronautica, Inginerie, Medicina, etc.

Prof. Dr.-Ing. Alexandru Sover

cauciucului natural (lipicios, vascos)

Primii polimeri sintetizai i produi industrial

Poliacrilonitril (orlon, melana)

Polihexametilendipamid (poliamid 6.6)

Poli co-undecamina (rilsan)

Prof. Dr.-Ing. Alexandru Sover

se pot obtine produse de diferite forme, cu utilizari largi n industrie si

Prof. Dr.-Ing. Alexandru Sover

Prof. Dr.-Ing. Alexandru Sover

Polimer deriv din grecescul Poli (mult) i Meros (parte)

Molecul Monomer Polimer

Structura Polietilenei (PE)

Prof. Dr.-Ing. Alexandru Sover

Fractionarea petrolului prin distilare

benzina grea (Nafta)

Kunststoffkunde: O. Schwarz, F.-W. Ebeling

Consumul de petrol brut/ itei

Motorina & Petrol 70%

Alte produse chimice 3%

Principalele reactii chimice pentru obtinerea maselor plastice:

Reactia de polimerizare radicalica consta in trei etape principale: initierea,

azot, etc.) reacioneaz ntre ele prin reorganizare intramolecular i adiie,

Exemple: Poliuretanul (PUR), Polioxidul de

Specific acestui procedeu este mecanismul n trepte avnd ca urmare o cretere

Prof. Dr.-Ing. Alexandru Sover

Exemple: Polibutilen tereftalat (PBT), policarbonat

Prof. Dr.-Ing. Alexandru Sover

Exemple polimeri obtinuti prin polimerisare

De la etilena spre polietilena

Structura chimica a unor monomeri:

Copolimer acrilonitril-butadien-stirenic (ABS)

Materialele plastice sunt constituite dintr-o mulime de fire formate dintr-o

Prof. Dr.-Ing. Alexandru Sover

Lungimea macromoleculelor poate fi diferita in functie de material plastic:

Astfel putem avea:

Distributiei numarului de macromolecule in functie de lungimea lor

Prof. Dr.-Ing. Alexandru Sover

Dimensiunea lanturilor de polimeri influenteaza direct propriettile

Indicele de fluiditate (de curgere) al materialului (If) ofera o prima estimare a

Clasificarea materialelor plastice

Prof. Dr.-Ing. Alexandru Sover

Clasificarea materialelor plastice

polimeri filabili - sunt substane macromoleculare ce pot fi filate din

Dup natura mecanismului de obinere:

Polimerizare in lan ; Poliaditie ; Policondensare

Prof. Dr.-Ing. Alexandru Sover

Clasificarea materialelor plastice

Prof. Dr.-Ing. Alexandru Sover

materialele cu structur semi-cristalin

o parte din macromolecule se aranjeaza intr-o anumita ordine (cristalite)

Prof. Dr.-Ing. Alexandru Sover

Proportia dintre volumul zonelor cristaline si cel al zonelor amorfe

Acesta depinde de modul der prelucrare materialului termoplastic.

Prof. Dr.-Ing. Alexandru Sover

Cele mai utilizate tipuri de mase plastice

Prof. Dr.-Ing. Alexandru Sover

Copolimer acrilonitril-butadienCopolimer de etilen-acetat de vinil