Facultatea de Inginerie Medicala

INGINERIA IMPLANTELOR PENTRU

TESUTURI MOI

Titular curs- Dr. ing. Mariana IONITA

Titular laborator- Dr. ing. Mariana IONITA
Titular laborator- Dr. ing. Madalina PANDELE
 PREZENTARE DISCIPLINA
OBLIGATORIE
Numar ore curs: 28
Numar de credite: 4
Forma de examinare: examen

Activitate practica 25 % din nota finala

Proiect 25 % din nota finala
Verficare finala (scris) 50 % din nota finala
 PREZENTARE DICIPLINA

I. Principalele clase de materiale folosite in

proiectarea implantelor pentru tesuturi moi;

BioMateriale polimerice
BioMateriale compozite
 PREZENTARE DICIPLINA
II. Notiuni si concepte tehnice privind proiectarea a
diferite tipuri de implanturi moi pornind de la notiuni
fundamentale de stiinta si ingineria materialelor ;
 PREZENTARE DICIPLINA

III. Principiile teoretice ale unor tipuri de implanturi moi : parametri

operationali definitorii si caracteristicile de performanta;
 PREZENTARE DICIPLINA
Implanturi cardivasculare
 PREZENTARE DICIPLINA

Lentilele de contact
 PREZENTARE DICIPLINA
Implant facial
 PREZENTARE DICIPLINA
Implan siliconic
 PREZENTARE DICIPLINA
Implan siliconic
 PREZENTARE DICIPLINA

Materiale injectabile
Silicon, PMMA, Colagen
ISTORIA IMPLANTELOR

Folosirea implantului detar in secolul al-VII-lea i.c. in Honduras si

au fost folosite cochilii de animale

Pionieri in domeniul implanturilor sunt consideratii fenicieni si grecii (tot in domeniul

stomatologiei) care au facut dinti din fildesi si erau fixati cu componete din aur.

In Egiptul antic de asemena au foste gasite lucrari dentare

Romanii au continuat traditia si si-au folosit cunostitele din domeniul metalelor pentru
dezvoltarea implantelor mai mult au dezvoltat medicamente cu efect anestezic din
plante
 ISTORIA IMPLANTELOR

Chiar daca au trecut doar 53 de ani (in 1962) de la prima interventie de augmentare
mamara folosind un implant siliconic efectuata in Texas, astazi este cea mai populara
intervetie, peste 1,5 milioane de femei in 2010 au efectuat aceast tip de interventie.

Injectarea de parafina (1890) la care s-a renuntat imediat pentru ca s-a observat ca se
scurgea spre alte parti ale corpului

Transplatul (1920-1930) de grasime din alte parti ale corpului

Implantarea (1950) poliuretani, cartilaj, bile de sticla, bureti naturali

Design-ul primului implant siliconic a pornit de la o punga cu sange care avea o

consistenta asemanatoare cu glandele mamare, si a fost efectuat pe soricelul Esmeralda
Implantarea efectuata de Gerow and Cronin a fost declarat un scucces, si a fost cosiderata
"as harmless as water"

"Sure it was a little bit exciting, but if I'd had a mirror to the future I'd have been dumbstruck"
"I was not wise enough to realise the magnitude of it"
 INGINERIA IMPLANTELOR

- in domeniul ordopediei: proteze resorbabile (din polimeri bioresorbabili), diferite elemente

de sutura si cimenturi pentru fixarea protezelor, inlocuirea articulatiilor cartilaginoase,
drenuri chirurgicale, instrumentar chirurgical divers;

- in domeniul medicinei recuperatorii: membrane bioactive (de eliberare controlata);

- in domeniul oftalmologiei: lentile de contact, cornee artificiala;

- in domeniul cardiologiei: valvule mitrale pentru inima, grefe vasculara artificiala;

- in domeniul chirurgiei estetice: implanturi, elemente de sutura bioresorbabile;

- alte aplicatii medicale: linii de perfuzie, dispozitive de cateterizare, dispozitive pentru caile
respiratorii, caile digestive si caile urinare;

- in domeniul cosmetic: baza pentru emulsii si creme cosmetice, sisteme complexe de peeling
chimic sau mecanic.
INGINERIA IMPLANTELOR

Este un domeniu interdisciplinar care aplica principii ingineresti si stiintele vietii

pentru a dezvolta inlocuitori capabili sa mentina (redea, augmenteze) functiile
tesutului .

IMPLANTUL
Este un dispozitiv medical special proiectat cu rolul de a inlocui sau a actiona ca o
structura biologica care lipseste
 INGINERIA IMPLANTELOR

Dezvoltarea inginerie implantelor / inginerie tisulare poate conduce la inlocuriea (in viitor)
oricariu tesut organ (vasele de sange si determina cresterea sperantei de viata/calitatea
vietii.
 CLASIFICAREA IMPLANTELOR

Moi (vas de sange, inima)

Dure (oase, dinti)

Temporar
Lunga durata

Total
Partial
 CLASIFICAREA IMPLANTELOR

Comportarea in mediu biologic

Resorbabile
Partial resorbabile
Neresorbabile

Dupa modul de interactie cu structurile biologice

Active - hidroxiapatita in proteza de sold, membrane impregnate cu un produs farmaceutic
Inerte Polietilena (cupa acetabulara), Politrafloretilena, Polisulfona
 BIOMATERIALE PENTRU IMPLANTURI

Biomateriale- materiale simple sau compozite atestate ca biocompatibile in

contact cu biostructurile

Dupa natura chimica a materialului

Biomateriale polimerice
Biomateriale metalice
Biomateriale ceramice
Biomateriale compozite
 BIOMATERIALE POLIMERICE PENTRU IMPLANTURI MOI

Simple - polimeri
Compozite

Polimeri in functie de origine Polimeri - in functie de natura elementelor

naturali proteine, ADN, celuloza, polizaharide organici [-CH2-CH2-]n poli(etilena)

sintetici poliolefine anorganici (catena polimerului nu include

artificiali (produsi prin tratarea chimica a atomi de carbon) - (SN)n politiazil

polimerilor naturali) esterii celulozei hibrizi - [O-Si(CH3)2]n polidimetilsiloxan

 BIOMATERIALE PENTRU IMPLANTURI MOI

Cerinte materiale de uz clinic

criterii fizice, chimice si mecanice - structura chimica si fizica a materialelor
criteriul biologic- mediul fiziologic unde vor fi implantate
sterilizarea

criterii de volum - care include criterii de suprafata - care

proprietatile fizice implica interactiuni dintre
material si sistemul biologic

Implanturi mamare siliconice-invelis

implant metalic acoperit cu hidroxiapatita
extern si un produs de umplere
BIOMATERIALE POLIMERICE PENTRU IMPLANTURI MOI

Proprietatile fizice si mecanice

Geometria dispozitivului implantului
Gradul de umflare la echilibru
Gradul de cristalinitate
Gradul de reticulare
Propagarea ruperii
Rezistenta la oboseala
Degradarea termica
 BIOMATERIALE PENTRU IMPLANTURI

Grad mare de puritate

- materiale cu grad de puritate ridicat

- se renunta adesea la utilizarea claselor de aditivi care nu sunt indispensabile
prelucrarii sau functionarii produselor din materialele, migrarea acestor
componente pentru tesuturile adiacente si fluidele biologice este nedorita,
- aditivii sunt eliminati inainte de utilizare

NU aditivilor, plastifiantilor si materialelor de umplutura (CNTs)

DA modificarii structurii chimice prin folosirea de copolimeri sau grefare de diferite
grupari
BIOMATERIALE PENTRU IMPLANTURI
 BIOMATERIALE PENTRU IMPLANTURI

Stabilitatea termica

Degradarea termica este mai putin importanta la biomateriale datorita micilor fluctuatii
ale temperaturii in majoritatea aplicatiilor biomedicale.

Biomaterialele trebuie sa permita sterilizarea, fara alterarea formei sau proprietatilor

si fara absorbtia permanenta a agentilor de sterilizare.

Biomaterialele sunt turnate sau modelate in diferite forme geometrice complexe

- filme, tije, tuburi etc.

Tehnici de modelare - injectia, turnarea rotationala si rasucirea

 BIOMATERIALE POLIMERICE PENTRU IMPLANTURI MOI

Arhitectura polimerilor

Homopolimeri
-AAAAAA-
Copolimeri alternanti
-ABABAB- Structura liniara Structura bi- dimensionala
Copolimeri statistici

Copolimeri bloc

Copolimeri grefati Retele

Structura tri-dimensionala
(hidrogeluri)
 BIOMATERIALE PENTRU IMPLANTURI MOI SIMPLE

Gradul de reticulare
Procesul de reticulare reprezinta formarea de legaturi intre lanturile polimerice
formand astfel o structura tridimensionala.

Grad de reticulare mic Grad de reticulare mare

Influenteaza- proprietatile mecanice, activitatea celulara (datorita modificarii suprafetei)

Biomaterial colagen reticulat cu glutaraldehida prezinta proprietati mecanice

superioare, creste numarul celulelor si distriutia acestora
 BIOMATERIALE PENTRU IMPLANTURI MOI - SIMPLE

Gradul de umflare la echilibru

Gradul de gonflare - reprezinta cantitatea de lichid, in grame, care este absorbita de

un gram de polimer la o anumita temperatura.

La contactul unui compus macromolecular cu un solvent organic sau apa, se produce

mai intai difuzia moleculelor de solvent in masa polimerului, proces insotit de
cresterea volumului si a greutatii (gonflare).

Mpu Mp
Gradul de gonflare %= *100
Mp
Mpu-masa polimerului dupa imersie in apa
Mp-masa polimerului inainte de imersie in apa
Gonflarea unui hidrogel conduce la
marirea volumului dar mentinerea formei
 BIOMATERIALE PENTRU IMPLANTURI MOI - SIMPLE

gradul de cristalinitate

Polimer amorf Polimer semicristalin

Transparenti Rezistenta chimica
Rezistenta mecanica Rezistenta termica
ABS: Acrylonitrile-Butadiene-Styrene
GR: Glass-reinforced
Clasificare -Zytel DuPont Company HDPE: High-density Polyethylene
HPPA: High Performance Polyamide
IPA: Isophthalic acid
LCP: Liquid Crystal Polymer
LDPE: Low-density Polyethylene
MPPO: Modified Polyphenylene Oxide

Polimeri de constructie cu PA: Polyamide

PBT: Polybutylene Terephthalate
PC: Polycarbonate
performante inalte PCT: Polycyclohexylenedimethylene terephthalate
PEEK: Polyetheretherketone
PEI: Polyether Imide
PES: Polyether Sulfone
PET: Polyethylene Terephthalate
Polimeri de constructie PI: Polyimide
POM: Polyoxymethylene
(engineering polymers) PP: Polypropylene
PPA: Polyphthalamide
PPS: Polyphenylene Sulfide
PS: Polystyrene
PSU: Polysulfone
Polimeri standard PVC: Polyvinylchoride
SAN: Styrene Acrylonitrile
SMA: Styrene Maleic Anhydride
PMMA: Polymethyl Methacrylate
Amorf Semi-cristalin TPA: Terephthalic acid
 BIOMATERIALE PENTRU IMPLANTURI MOI -SIMPLE

Temperatura de tranzitie sticloasa (Tg)

Temperatur peste care exist o modificare fizic reversibil a unui polimer care
trece din starea vscoas sau sticloas friabil ntr-o stare nalt elastic.

Depinde de mobilitatea catenelor polimerice

prin crestera felexibilitatii catenelor polimerice scade Tg

Factori
legaturi flexibile in catena polimera
dimensiune gruparilor atasate catenelor polimere
interactiunile dintre catenele polimere

Plastifianti care pot interfera cu legaturile, cresc mobilitatea catenelor polimere si descresc Tg
 BIOMATERIALE PENTRU IMPLANTURI MOI -SIMPLE

Temperatura de tranzitie sticloasa (Tg)

Efectul masei moleculare

Temperatura de tranzitie sticloasa (K)

Masa moleculara (g/mol)

 BIOMATERIALE PENTRU IMPLANTURI MOI -SIMPLE

Se apreciaza ca niciun polimer nu este impermeabil la actiunile chimice si fizice ale corpului.

Mecanisme de degradare
fizice
chimie

Fizice Chimice
Sorbtie/Gonflare Hidroliza
Inmuiere Oxidare
Dizolvare Enzimatic
Solicitare mecanica
Oboseala
 BIOMATERIALE PENTRU IMPLANTURI MOI - SIMPLE

Degradarea hidrolitica

Hidroliza -scindarea unor grupari chimice functionale prin reactia cu apa

esteri
amide
anhidride
carbonati

Hidroliza esterilor Hidroliza amidelor

 BIOMATERIALE PENTRU IMPLANTURI MOI -SIMPLE
Degradarea hidrolitica
Hidrofobicitatea materialului
Gradul de reticulare
Procedeul de prelucrare
Geometria materialului
Locul de implantare
Cristalinitatea materialului

Zone cristaline Fragmente cristaline

Woodruff et al, 2010

Zone amorfe
Policaprolactona, prima Policaprolactona, degradare
Policaprolactona avansata a suprafetei,
etapa de degradare
afecteaza regiunile fragmentarea regiunilor
amorfe cristline in timpul degradarii

t=0 sapt t=3 sapt t= 5 sapt

 BIOMATERIALE PENTRU IMPLANTURI MOI -SIMPLE

Degradarea hidrolitica omogena suprafata

heterogena volum

Degradarea
Degradarea autocatalitica
Degradarea a volumului
suprafetei volumului
Degradarea volumului materialului

Gradul de degradare
Timpul de degradare
degradarea uniforma omogena
autocatalitic intamplatoare heterogena

Degradarea suprafetei materialului

heterogena

Woodruff et al, 2010

 BIOMATERIALE COMPOZITE PENTRU IMPLANTURI MOI

Simple
Compozite

Sunt materiale alcatuite din doua sau mai multe faze distincte fizic sau/si chimic, separate
printr-o interfata. Proprietatile materialelor compozite nu coincid cu proprietatile nici
unuia dintre componenti, luati individual.

Matrice (faza continua majoritara) - preia solicitarile externe si le transfera la nivelul fazei
dispersate

Faza dispersata (faza minoritara) - materialul de armare care confera rezistenta mare materialului

Interfata matrice / faza dispersata

Biomaterialele compozite multifazice

Faza dispersata

Fibre - bumbac, matase, lana, celuloza, carbon, polimeri sintetici, metale etc.

suficient de flexibile (pentru a permite prelucrarea materialului compozit prin procedee

diverse)
raport mare lungime/diametru care sa permita preluarea eficienta a solicitarii exterioare

Particule dispersate - pulberile metalice (bronz, fier, argint, zinc etc.)

cresterea conductibilitatii termice si conductivitatii electrice a materialelor polimerice,
recunoscute traditional ca fiind cu proprietati izolatoare.
 Biomaterialele compozite multifazice

Matricea

Matrice polimera, metalica sau pe baza de materiale ceramice

1. Tine compacte fibrele/particulele utilizate ca agent de armare

2. Realizeza transferul tensiunilor rezultate in cazul solicitarilor externe catre fibrele de armare.

Proprietatile compozitului
caracteristicile intrinseci ale celor doi componenti
aranjamentul spatial al fibrelor/particulelor in interiorul matricei (fibre lungi anizotrop, scurte
izotop)
gardul de adeziune matrice-fibre.
Biomaterialele compozite multifazice
Modul de dispersie al fazei minoritare

Matrice polimera
Faza minoritara

Compozit clasic Structura intercalata

Separare de faze

Structura exfoliata
Biomaterialele compozite multifazice

Interfata

Zona/suprafata de separare dintre doua regiuni la nivelul careia au loc discontinuitati

ale unor proprietati fizice, mecanice, chimice etc. cu rol primordial in stabilirea
proprietatilor materialului compozit

1) Materialul matricei trebuie sa "ude suprafata fibrei" (fenomen ce mareste implicit aria
de contact dintre cele doua faze).

3) Rezistenta mecanica este conditionata de felul in care solicitarile mecanice se propaga la

suprafata de separare matrice-fibra (suprafata mare de contact, foarte buna adeziune).

4) Adeziunea dintre matrice si materialul de ranforsare poate fi realizata prin forte de tip
van der Walls (adeziune slaba), dar si prin legaturi covalente puternice.

5) Suprafata totala de contact dintre matrice si fibre poate merge pana la valori de 3000
cm2/cm3
Biomaterialele compozite - Amestecuri de polimeri

Amestecurile de polimeri sunt alcatuite din doi sau mai multi polimeri, sintetici sau
naturali, care pot fi termodinamic compatibili sau incompatibili. Mai poarta, impropriu,
numele de aliaje polimerice.

Principalele tipuri de amestecuri de polimeri

1. Amestecuri mecanice de polimeri polimerii sunt amestecati sub forma de topitura sau
sunt dizolvati intr-un solvent comun, dupa care se elimina solventul din sistem

2. Amestecuri mecano-chimice de polimeri- polimerii sunt amestecati cu viteze de

forfecare suficient de mari pentru a permite degradarea. Radicalii liberi astfel rezultati se
recombina dau nastere unui amestec cu structura complexa, ce contine alaturi de polimerii
de plecare si copolimeri bloc sau grefati

Procedee de scindare a lanturilor polimerice

1. ultrasunete,
2. procesul inghet-dezghet al solutiei de polimeri
 Amestecuri de polimeri

Scindarea selectiva a unui lant polimeric prin iradierea cu ultrasunete

Energia de activare 24-30 kcal/mol

Intensitatea ultrasunetelor
Temperatura
Concentratia solutie
Masa moleculara initiala a polimerului
Structura chimica

Caruso et al, 2009

Energia de activare c-c sau C-O 50-80 kcal/mol

Datorita gruparii azo slabe pozitionate in centrul moleculei liniare de PEG, scindarea are
loc aproape exclusiv in situsul slab, 1000/1 azo/ C-C sau C-O (selectivitate remarcabila)
 3. Retele polimerice interpenetrate - IPN
Retele polimerice interpenetrate - IPN
Polimerul reticulat este supus umflarii intr-un monomer diferit de cel din care provine, apoi
acest monomer este polimerizat si reticulat

Retele polimerice semi-interpenetrate - semi-IPN (sau retele pseudo-IPN)

Se amesteca polimeri nereticulati cu monomeri polifunctionali, apoi monomerii sunt
polimerizati si dau nastere unor retele polimerice

+ monomer, initiator

Polimer semi-IPN
Retele polimerice interpenetrate simultan - SIN
Se amesteca doi sau mai multi monomeri diferiti, dupa care sunt homopolimerizati si
reticulati individual (monomerii sunt incapabili sa participe la mecanisme comune de
reactie)
monomer, initiator, interpenetrate simultan - SIN
agent de reticulare
 Amestecuri de polimeri

Polidimetilsiloxan (PDMS) Policlorura de vinil (PVC)

+ stabilitate termica, la oxidare, radiatii + proprietati mecanice, buna prelucrabilitate

ultraviolete, hidrofobicitate crescuta, foarte buna
biocompatibilitate, trombogeneza foarte scazuta - biocompatibilitate scazuta
- proprietati mecanice reduse, cost ridicat,
posibilitatite de prelucrare reduse

Amestecuri PVC / PDMS prezinta suprafete cu un continut marit de fractie siliconica ("silicone-
like surfaces"), care mascheaza PVC-ul din masa produsului si confera astfel materialului
compozit o buna hemo- si biocompatibilitate

Amestecurile de polimeri permit imbunatatirea unora dintre caracteristicile polimerului

majoritar (adesea matricea), pe baza proprietatilor specifice ale polimerului minoritar
Biomaterialele compozite multifazice

Faza minoritara Matrice polimera

- hidrofil -hidrofil
- hidrofob -hidrofob

Separare de faze Structura exfoliata

Structura intercalata
Biomaterialele compozite multifazice

Functionalizare faza minoritara

covalent necovalent
 Etapa de prelucrare

- fixeaza forma si structura finala (proprietati mecanice, optice, dielectrice etc.).

- elucidarii relatiei ce exista intre parametrii de prelucrare, structura si proprietatile produselor

obtinute.

- proprietatile fizico-mecanice ale amestecului de polimeri, precum si comportarea lui in contact

cu sistemul biologic, depind in foarte mare masura de morfologie sa (forma si marimea
particulelor fazei dispersate)

- elucidarea principalelor mecanisme care guverneaza evolutia morfologiei in timpul proceselor

de prelucrare.
 DOMENII MEDICALE PENTRU IMPLANTURI MOI

Ordopediei - proteze resorbabile (din polimeri bioresorbabili), diferite elemente de sutura,

inlocuirea articulatiilor cartilaginoase, drenuri chirurgicale;

Medicinei recuperatorii - membrane extracorporale, membrane bioactive (de eliberare

controlata), proteze externe;

Domeniul oftalmologiei - lentile de contact, lentile intraoculare, cornee artificiala;

Domeniul cardiologiei - valvule mitrale pentru inima, grefa vasculara artificiala;

Domeniul chirurgiei estetice - implanturi, elemente de sutura bioresorbabile.