3/1/22

INTRODUCERE IN STUDIUL
FENOMENELOR
BIOELECTRICE SI BIOMAGNETICE

- OBIECTUL DISCIPLINEI -
- REPERE ISTORICE -
- BREVIAR DE ELECTROMAGNETISM -

Cam
p el
ef ectro Investigatii medicale
(fre ecte n magn
- po cvente eioniza etic cu
luar n
(imagistica si
e el 0 … 10 11 te
ectr
oma Hz)
biosemnale)
gne
tica
-

Aplicarea campului
electric/magnetic asupra
Expunerea umana in mediul materiei vii:
electromagnetic: •  Terapie clinica
•  expunerea generala, a •  Implanturi active
populatiei •  Interventii cosmetice
•  Biotehnologii
•  expunerea profesionala

EXPUNERE NECONTROLATA EXPUNERE CONTROLATA

LA CAMP ELECTROMAGNETIC LA CAMP ELECTROMAGNETIC

1
 3/1/22

Efecte biologice:
Cam •  Stimulare a celulelor excitabile
p el
ef ectro
(fre ecte ne magne •  Incalzire
- po cv e ion tic
luar nte 0 … izante cu •  Altele
e el
ectr 10 11 H
oma
gne z)
tica
-
Metode de studiu:
•  Estimari exponometrice
•  Estimari dozimetrice

Obiective ale cercetarii:

•  Reducerea emisiilor la sursa
•  Solutii de ecranare
•  Solutii de indepartare a corpului de sursa
radiatiilor

Minimizarea riscului pentru sanatate:

•  Normative de limitare a expunerii
(generala si profesionala)
•  Legislatie (UE si nationala)
EXPUNERE NECONTROLATA •  Standarde de produs
LA CAMP ELECTROMAGNETIC •  Recomandari de bune practici

Interventii medicale:
•  Diagnostic
•  Terapie
•  Biotehnologii

Obiective pentru cercetare:

•  Explicarea mecanismelor de interactiune
•  Clarificarea relatiilor doza – efect
•  Dezvoltare de noi tehnologii

Nevoie acuta de standarde:

•  Nivelurile admisibile de expunere
•  Controlul emisilor electromagnetice
•  Tehnologii / Protocoale de interventie
•  Norme de electrosecuritate pt echipamente
(piata echipamentelor este in crestere necontrolata)

Reducerea si limitarea riscului:

•  Identificarea riscurilor acute si a celor pe termen lung
•  Studii dozimetrice - expunerea cumulativa
•  Identificarea si cuantificarea efectelor secundare EXPUNERE CONTROLATA
LA CAMP ELECTROMAGNETIC

2
 3/1/22

FENOMENE
BIOELECTRICE SI BIOMAGNETICE
(BIOELECTROMAGNETISM)

MATEMATICA
biofizica si biochimie

FIZICA
SI electromagnetism

BIOLOGIE CHIMIE
SI
BIOELECTROMAGNETISM
MEDICINA
INGINERIE
ELECTRICA

aparatura si metode de
investigatie si tratament

•  Surse naturale de camp electric si magnetic in organism

(circulatie ionica, semnale bioelectrice si biomagnetice) >>>
Bioelectromagnetism ELECTROFIZIOLOGIE, BIOFIZICĂ

•  Fenomene de interactiune camp EM – substanta (expunere

necontrolata si aplicatii medicale)
>>> BIOELECTROMAGNETISM

1988 199
8

1985

2002
•  Plonsey
•  Barr 1995
•  Becker
•  Gulrajani
•  Malmivuo 1995
•  Markov

3
 3/1/22

COST Action BM1309: European network for innovative  uses of EMFs in biomedical applications (EMF-
MED), Chair: prof. Antonio Šarolić  FESB Split Univ., Croatia

4
 3/1/22

CONTINUTUL CURSULUI

0. Domeniul disciplinei. Scurt istoric. Fenomene

electromagnetice si aplicatii in medicina

1.  Proprietati electrice si magnetice ale mediilor biologice

Fenomene electrice si magnetice microscopice - conductie si polarizare

electrica, magnetizare.
Proprietati macroscopice: conductivitatea si permitivitatea electrica,
permeabilitatea magnetica.
Variatia proprietatilor cu frecventa, temperatura, compozitia chimica

2.  Surse elementare de camp electric si magnetic din organism

2.1 Fenomene electrice la nivelul celulelor excitabile. Transportul ionic pasiv.
Structura si proprietatile electrice ale membranei celulelor excitabile.
Canale transmembranare. Concentratii ionice intra si extracelulare.
Transportul pasiv al purtatorilor de sarcina prin membrane
(modelele Nernst si Goldman)

2.2 Depolarizarea membranelor excitabile si transportul ionic pasiv in acest caz

Producerea impulsului de depolarizare (potentialul de actiune).
Forma de unda a impulsului de depolarizare (pentru diferite tipuri de celule).
Legea excitabilitatii.
2.3 Transportul ionic activ prin membrane; pompe ionice.
2.4 Modele electrice pentru membrane excitabile
Modelul dinamic al membranei – Hodgkin-Huxley
Modelul celulei cilindrice lungi (modelul cablului coaxial) – aplicatii

2.5 Campul electric si magnetic la distanta de sursa

5
 3/1/22

3. Semnale electrofiziologice. Originea si semnificatia lor, tehnici de

inregistrare
3.1 Activitatea electrica a sistemului nervos si senzorial
Semnale specifice EEG si PE. Localizare, mod de inregistrare.
3.2 Activitatea electrica musculara
Structura si proprietatile electrice ale musculaturii striate
Mecanismele transmiterii excitatiei si contractia musculaturii striate
Semnale EMG. Mod de inregistrare
3.3 Activitatea electrica a cordului
Sistemul de conductie si depolarizare electrica a cordului
Structura celulelor autoritmice si contractile, activitatea electrica
Etapele depolarizarii si repolarizarii miocardului
Semnale ECG. Mod de inregistrare
3.4 Modele ale surselor elementare de camp electric din organism
Proiecţiile dipolului elementar
Conceptul lead vector cu aplicaţie la vectorul electric cardiac
Aplicatie pentru formarea semnalului ECG
3.5 Activitatea electrică oculară – semnalele EOG si ERG
3.6 Raspunsul electrodermal – semnalul GSR
3.7 Semnale corelate – viteza undei de puls, sistemul poligraf, biofeedback
3.8 Semnale magnetice asociate fenomenelor electrofiziologice

4. Achiziţia şi procesarea biosemnalelor

4.1 Componentele generale si performantele sistemului de achizitie a bio-semnalelor
4.2 Elemente de analiza semnalelor cu aplicatii specifice la biosemnale

5. Campul electromagnetic neionizant Hertzian in terapia medicala

5.1 Spectrul campului electromagnetic Hertzian - Teoria de camp elmgn.
5.2 Fenomene de interactiune camp – tesut biologic (fenomene de inductie elmgn., electro-
termie, transport de substante in camp el. si mgn.)

5.3 Aplicatii terapeutice

Stimulare electrica si magnetica neuro-motorie – proceduri, echipamente
Hipertermie si ablatie
Tratarea fracturilor in camp magnetic
Transfer energetic transcutanat
Electroporare
6. Campul electromagnetic Hertzian in expunerea necontrolata – mediul de
viata electromagnetic

Bibliografie:
1. Jaakko MALMIVUO, Robert PLONSEY - Bioelectromagnetism, Oxford Univ. Press, 1995
(format electronic actualizat http://butler.cc.tut.fi/~malmivuo/bem/bembook)
2. Mihaela MOREGA - note de curs (format electronic)
3. Mihaela MOREGA, s.a. – lucrari laborator (format electronic)
4. colectia de reviste IEEE – EMB, Bioelectromagnetics

6
 3/1/22

Lista aplicatiilor (lucrari de laborator de cate 4 ore)

L1. Acţiuni ponderomotoare în câmp electric şi magnetic – probleme.

L2. Operaţii de bază în prelucrarea semnalelor – utilizare soft BIOPAC Student Lab PRO.

L3. Transport ionic transmembranar & Potenţiale de acţiune – aplicaţii bazate pe ADAM
Interactive Physiology (software interactiv).

L4. Tehnica de achiziţie a biosemnalelor cu sistemul BIOPAC.

Fenomene de sinapsă – aplicaţii bazate pe ADAM Interactive Physiology.
L5. Studiul activităţii musculare – aplicaţii bazate pe ADAM Interactive Physiology.
Semnalul EMG – achiziţie şi procesare cu BIOPAC.

L6. Producerea semnalului ECG – aplicaţii bazate pe ADAM Interactive Physiology.

Semnalul ECG – achiziţie şi procesare cu BIOPAC.

L7. Semnale de tip EOG, EEG, inregistrări poligraf ş.a. - achiziţie şi procesare cu
Biopac (realizarea unor experimente inovative in echipa).

REPERE ISTORICE

7
 3/1/22

“Toate inventiile trebuie sa aiba o utilitate; acest lucru

este sigur.
Din moment ce “electricitatea” insasi trebuie sa aiba o
utilitate si deoarece se vede clar ca aceasta nu poate fi
gasita in teologie si nici in jurisprudenta,
este absolut evident ca ea trebuie cautata in medicina.”

1743 - Johann Gottlob Krüger

Universitatea din Halle - Germania

Fenomene bioelectrice observate si aplicate in antichitate:

* pestele electric - picturi egiptene cu cca. 4000 ani i.C., fenomen povestit ulterior si in inscriptii
hieroglifice, apoi revenit in literatura stiintifica a secolului al XVIII-lea
* electrizarea prin frecare - corpuri foarte usoare atrase de o piatra de chihlimbar frecata cu o bucata de
matase - experimente relatate de Thales din Milet (645-547) si Aristotel (384-332) i.C.
* Scribonius Largus in anul 46 - primele relatari de utilizare a electricitatii in terapeutica - stimulare
electrica prin aplicare de socuri produse de pestele torpila (imaginea din stanga) pentru tratamentul
artritei si durerilor de cap (descarcari electrice de 50-100 V sub forma de pulsuri cu o durata de 5 ms)

Pestele torpila traieste in marile tropicale (inclusiv Mediterana) si produce descarcari electrice de 70-80 V
Anghila, care traieste in fluviile din America de Sud produce impulsuri electrice de pana la 400V

8
 3/1/22

Inceputurile cercetarii stiintifice:

William Gilbert (1544 - 1603)
- a studiat medicina la Colegiul St. John din Cambridge
si a fost un cunoscut practician in Londra, medic al
reginei Elisabeta I
- a avut un puternic interes pentru cercetare stiintifica,
fiind cunoscute experimentele sale in domeniul
electrizarii si magnetizarii corpurilor, studiului
proprietatilor si fenomenelor de acest tip; a avansat
ipoteze pertinente privind magnetismul terestru
- se spune ca a incercat sa aplice tratamente de tip
magneto terapie, folosind magnetita (Fe3O4)
- 1600 a publicat tratatul “De Magnete”, opera stiintifica
in care relateaza rezultatele studiilor sale; introduce
terminologia bazata pe cuvantul “electric” preluat din
limba greaca “ελεχτρον=chihlimbar”
- fundamenteaza metodologia cercetarii sistematice
bazate pe experiment in locul dogmatismului

Sec. al XVII-lea - curentul vitalist castiga

teren in lumea stiintifica:

* 1664 - olandezul Jan Swammerdam relateaza

rezultate ale unor studii experimentale privind natura si
stimularea contractiei musculare; concluzia - activitatea
musculara este comandata de o forta vitala care
actioneaza pe suportul reprezentat de sistemul nervos
* mijlocul sec. al XVII-lea - Rene Descartes
implementeaza conceptele biologice de structura, functie
si coordonare intr-un sistem fizico-matematic in care
actiunile mecanice sunt coordonate de sistemul nervos
prin intermediul unei forte vitale, a carei natura nu o
precizeaza
* sfarsitul sec. al XVII-lea - Isaac Newton sustine ideea
unui principiu vital care circula prin nervi si
conditioneaza existenta fenomenului complex numit viata

9
 3/1/22

Sec. al XVIII-lea - se pun bazele electroterapiei si electrostaticii:

* Stephen Hales (Anglia) - sustine pe baza rezultatelor experimentale ca functionarea
sistemului nervos este asigurata de circulatia sarcinilor electrice.

* Stephen Gray - studiaza conductia electrica

si incarcarea corpurilor cu electricitate statica.
* Abe Nollet - face experimente de electrizare a
corpurilor prin frecare si prin contact, utilizand
ca sursa de camp electric masina inventata de
Otto von Guericke; incearca tratamentul
paraliziei prin incarcarea electrica a persoanei
bolnave (fara succes).

* 1747 Jean Jallabert (Genova) - utilizeaza bateria de Leyda (recent inventata) pentru
producerea impulsurilor electrice pe care le aplica (cu succes) in tratarea paraliziei;
documentatia lasata de Jallabert este o referinta pentru inceputurile stimularii electrice.

* sfarsitul sec. al XVIII-lea este pentru Benjamin Franklin (SUA) o perioada bogata in
experimente privind natura, producerea si utilizarea electricitatii statice.
* 1777 - 1785 Charles Coulomb - formuleaza legile fortelor electrostatice pe baza unor
repetate experimente si confirma experimental fortele de atractie si respingere intre
magneti, enuntate de John Michell in 1750.

Galvani si Volta - mari descoperiri si conflict in lumea stiintei

* 1775-1791 Luigi Galvani, profesor de anatomie la
Bologna, desfasoara faimoasele experiente asupra
stimularii electrice neuro-musculare; descrierea
experimentului este insotita de o interpretare gresita:
reactia musculara este considerata ca un efect al
“electricitatii animale” care se inchide prin circuitul
format de doua ace metalice si nervul sciatic; studiile
lui Galvani sunt publicate in Jurnalul Stiintific al
Academiei din Bologna.
* 1791 Alessandro Volta, profesor de fizica la
Zn Pavia, citeste (intamplator) articolul lui Galvani si
intelege efectul de generare a unei tensiuni electrice
Cu de contact intre doua metale diferite. Volta
valorifica ideea si in 1800 construieste bateria de tip
electrolit U pila electrica (pila voltaica sau baterie galvanica),
un generator de c.c. construit cu doi electrozi din
metale diferite (ex.: Zn + Cu) intr-o baie
electrolitica, care transforma energie chimica in
element galvanic energie electrica.

10
 3/1/22

* la incepului sec. al XIX-lea, savantul german Alexander von Humboldt

formuleaza interpretarea corecta a experientelor lui Galvani - conductia cailor
nervoase si excitatia neuro-motorie ca fenomen electrofiziologic de baza - si
recunoaste meritul lui Volta - descoperirea si valorificarea proprietatilor de
generator electric ale contactului bimetalic.

Secolul al XIX-lea - experimente si teorii de impact in electromagnetism

* 1820 Hans Christian Oersted descopera (din

intamplare) campul magnetic produs in jurul unui
conductor parcurs de curent electric si stabileste
distinctia intre electricitate si magnetism, dar si
legatura si interconditionarea acestora; la scurt timp
dupa aceea, Jean-Baptiste Biot si Felix Savart
calculeaza campul magnetic in jurul conductorului.
* 1820 Andre Marie Ampere confirma rezultatele lui Oersted si formuleaza
modelul buclei de curent pentru echivalarea momentului magnetic,
introducand conceptul de “curent molecular” numit si “curent amperian”.
* 1827 Georg Simon Ohm formuleaza legea de legatura dintre tensiunea la
bornele unei rezistente si intensitatea curentului care o strabate.

* 1831 - 1850 Michael Faraday desfasoara sirul

experientelor sale care au dus la fundamentarea teoriei
clasice a electromagnetismului explica fenomene si introduce
concepte de baza in electromagnetism: camp electromagnetic,
transmiterea actiunii prin contiguitate, fenomenul inductiei
electromagnetice, fenomene electrochimice, reprezentarea
campului magnetic prin spectrul liniilor de camp, fenomene de
interferenta camp magnetic - radiatie luminoasa.
* 1832 - 1846 Carl Friedrich Gauss si Wilhelm Eduard
Weber aduc contributii la progresul electrostaticii si
electrodinamicii, cat si in caracterizarea campului magnetic
terestru.
* 1855 - 1868 James Clerk Maxwell lucreaza la formularea
teoriei campului electromagnetic si face legatura intre
propagarea undelor electromagnetice si viteza luminii; in 1864
Maxwell publica celebrul tratat “A Dinamical Theory of the
Electromagnetic Field” in care formuleaza matematic legile
campului electromagnetic pentru medii in repaus, aduse la o
forma mai rafinata in “Treatise on Electricity and Magnetism”,
publicat in 1873.
* 1884 Heinrich Rudolf Hertz reformuleaza teoria lui
Maxwell, extinzand-o pentru medii in miscare, in acord si cu
legea conservarii energiei formulata de Hermann Ludwig
Ferdinand von Helmholtz in 1870.
* mijlocul sec. al XIX-lea in Italia,
Carlo Matteucci (fizician) studiaza
stimularea neuro-musculara si sesizeaza
activitatea electrica naturala in tesuturi,
iar in Franta, Duchennes de Boulogne
obtine rezultate in stimularea controlata
a tesutului muscular.
* 1843 Emil Du Bois-Reymond
(medic, Univ. din Berlin) stabileste
dupa un lung program experimental,
ca sistemul nervos utilizeaza
fenomene electrice pentru a face
legatura dintre diferitele sale
componente.
In acelasi timp, colegul sau, H. L. F.
von Helmholtz studiaza conductia
electrica si transmiterea semnalului
de la o celula la alta, iar in 1850
masoara cu o precizie apreciabila
viteza de transmitere a impulsului
nervos in lungul nervului sciatic de
broasca (30 m/s).

11

* 1885 - 1887 Oliver Heaviside redacteaza si
publica tratatul “Electromagnetic induction and
its propagation” in care teoria campului
electromagnetic elaborata de Maxwell si Hertz
isi gaseste forma matematica bazata pe calcul
vectorial, care este utilizata si astazi.
* 1887 H.R. Hertz produce in laborator
radiatie electromagnetica in domeniu
radiofrecventelor si studiaza fenomenul de
propagare, descopera efectul fotoelectric iar in
1890 Hertz publica teoria unitara a campului
electromagnetic, pornind de la experimente, cu
formularea completa a ecuatiilor matematice si
cu particularizarea acestora la diferite regimuri
sau conditii, regasind legile descoperite
anterior (Ohm, Kirchhoff, Coulomb).
* 1892 - 1904 Heinrich Antoon Lorentz
elaboreaza teoria microscopica a campului
electromagnetic, numita si “teoria
electronilor”, specifica pentru particule
elementare aflate in miscare, in camp
electromagnetic.
Sfarsitul sec. al XIX-lea - se pun bazele medicinei nucleare
* 1895 fizicianul german Wilhelm Conrad
Roentgen descopera existenta razelor X, iar
aplicatiile legate de imagistica medicala si
radioterapie evolueaza extrem de rapid,
inainte de teoria fizica asociata
Secolul al XX-lea - fizica nucleara si cuantica - medicina moderna
* 1905 Albert Einstein publica lucrarea “On
the Electromagnetics of Moving Bodies” cu
prezentarea teoria relativitatii restranse.
* 1907 Hermann Minkowski formuleaza
sistemul de referinta pentru teoria relativitatii
prin definirea domeniului spatio-temporal.
* 1926 - 1950 evolueaza teoria cuantica a
electrodinamicii care explica fenomenele de
conductie, polarizare si magnetizare ale
mediilor, efectele de ionizare in functie de
structura si proprietatile substantei la nivel
subatomic.
3/1/22
* 1871 fiziologul
suedez A.F. Holmgren
demonstreaza existenta
fenomenelor electrice
in retina
* 1893 Arsene d’Arsonval
experimenteaza incalzirea unui corp
uman prin inductie electromagnetica la
frecventa medie - diatermie, iar in 1896
pune in evidenta producerea
magnetofosfenelor prin expunerea zonei
capului la camp magnetic de j.f. si de
mare intensitate - stimulare magnetica
* 1896 fizicianul francez Henri Becquerel
descopera radioactivitatea naturala
* 1898 fizicianul englez Ernest Rutherford
elaboreaza primul model atomic pre-cuantic
* 1902 fiziologul german Julius
Bernstein pune bazele bioelectricitatii
celulare refacand experimentele de
electrofiziologie cunoscute pana atunci si
sistematizand informatiile intr-o teorie
coerenta; el propune un model simplificat
al celulei, ca un mediu electrolitic
inconjurat de o membrana izolanta.
* 1903 - 1920 evolueaza studiile de
electrochimie si termochimie care
contribuie la fundamentarea modelelor
celulare
12

Secolul al XX-lea - evolutia metodelor de investigatie si terapie medicala
bazate pe instrumentatia si tehnologia moderna (aplicatii ale electromagnetismului)
Masurarea semnalelor fiziologice
* 1887 Augustus Waller (GB) - primele
inregistrari ECG si echivalarea cordului, ca
sursa de camp electric, cu un dipol
* 1908 Willem Einthoven (H) - bazele
ECG si dezvoltarea sistemelor de
inregistrare (premiul Nobel 1924)
* H. Gasser si J. Erlanger (USA) studii
experimentale pentru masurarea impulsului
nervos - 1922 imaginea formei de unda a
impulsului pe un axon, inregistrata cu un tub
catodic (premiul Nobel 1944)
* 1924 Hans Berger (D) - bazele EEG pe
un subiect uman
* 1963 - inceputurile masuratorilor de camp
magnetic fiziologic: inregistrari MCG
executate cu gradiometre planare (tehnica ce
sta la baza instalatiei SQUID de azi)
Stimulare electrica si magnetica – mijlocul sec. XX
* 1946 Walsh - stimularea retinei prin
inductie electromagnetica (modelul
d’Arsonval si Thompson de la inceputul
secolului)
* 1947 Beck - prima defibrilare cardiaca
externa pe subiect uman
* 1952 Paul Maurice Zoll (USA) - aplica
paceing artificial unui pacient timp de 20
minute
* 1958 Furman si Schwedel (USA) -
mentin in viata un pacient prin paceing
artificial timp de 96 zile
* 1958 Ake Senning (medic) si Rune
Elmquist (inginer) (Suedia) - primul
implant al unui pacemaker
3/1/22
Modele electrofiziologice
* 1902 J. Bernstein (D) - modelul electric
simplificat al celulei cu evidentierea
circulatiei ionice si proprietatilor electrice
* Edgar D. Adrian (GB) - studiul
fiziologiei neuronale: particularitati ale
fenomenului de activare a membranelor
celulelor excitabile, relatia stimul-raspuns
(premiul Nobel 1932)
* A. L. Hodgkin si A. F. Huxley (GB)
model experimental, electric si matematic
foarte detaliat al comportarii neuronului
(premiul Nobel 1963)
* A. R. Granit (Fi), H. K. Hartline, G.
Wald (USA) studii si modele ale
electrofiziologiei analizorului vizual
(premiul Nobel 1967)
* 1965 Bickford si Fremming (USA) -
studii privind stimularea neuro-musculara
referitor la musculatura membrelor, ce au
condus la metodele de medicina fizica
aplicate in prezent
* 1985 A.T. Barker (GB) - stimulare
magnetica a sistemului nervos periferic si
central cu aplicare clinica, in investigatii
ale integritatii cailor nervoase si in terapia
de recuperare posttraumatica
13
 3/1/22

Imagistica medicala bazata pe fenomene electromagnetice – sec. XX

* 1895-1900 dezvoltare spectaculoasa a imagisticii prin radiografiere cu raze X, in

urma cercetarilor lui Roentgen

* anii ‘50 investigarea, pentru aplicatiilor in domeniul medical, a substantelor

radioactive cu grad relativ redus de toxicitate si capabile sa emita particule
elementare (pozitroni, fotoni) - substante radiofarmaceutice

* 1962 Allan Cormak formalismul matematic al reconstructiei unei sectiuni intr-un

obiect cu ajutorul imaginilor luate din mai multe unghiuri, principiu utilizat in
tehnicile de Tomografie Computerizata
* 1972 Godfrey Hounsfield (GB) constructia primului Computer Tomograf cu raze X
(Cormak si Hounsfield premiul Nobel 1979)

* 1973 Lauterbur si Mansfield au aplicat principiile de fizica cuantica pentru detectarea

zonelor cu concentratii atomice diferite din medii neomogene (medii anatomice) si au
dezvoltat aplicatia imagisticii prin Rezonanta Magnetica Nucleara (RMN)

* 1985 recunoasterea si asimilarea in medicina a procedurilor Positron Emission

Tomography (PET) si Single-Photon Emission Computed Tomography (SPECT),
bazate pe detectarea in exteriorul organismului, a radiatiei de foarte inalta frecventa,
produsa prin dezintegrarea substantelor radiofarmaceutice in interiorul organismului

Studiul proprietatilor electrice ale tesuturilor anatomice – sec. XX

Modelele celulare
* 1902 Julius Bernstein – primul model
electric simplificat al celulei in care
membrana este mediu izolant iar interiorul
celulei este un mediu relativ bun conductor
* 1910 Hoeber - aduce modelului confirmari
si completari cantitative obtinute pe baza
experimentala
* 1925 Fricke construieste un model electric
coerent al celulei
* in anii ‘30 Wagner - calculeaza
conductivitatea si permitivitatea electrica
echivalenta a unei celule si a unei suspensii
de celule pornind de la ecuatiile de camp ale
lui Maxwell => modelul Maxwell-Wagner
* 1980 H. Froelich - teoria excitatiei coerente in sisteme biologice - explica
comportamentul acestor medii la frecvente joase
Modelele de camp electric in care
mediile biologice sunt de tipul dielectrici
cu pierderi
* la mijlocul sec. al XX-lea - R. Kroenig,
P. Debye, G. Schwarz, K.S. Cole => suita
de modele pentru caracterizarea
proprietatilor electrice ale tesuturilor
anatomice in diferite game de frecventa:
intai frecventele medii (radiofrecvente
joase), apoi (dupa deceniul 5) frecventele
joase (< 1 kHz), si foarte inalte
(microunde) - dispersiile pentru ε si σ
* 1955-1985 H. P. Schwan - sistematizare
riguroasa a modelelor existente si a
masuratorilor experimentale - caracterizare
a proprietatilor macroscopice pe baza
fenomenelor si structurii microscopice

14
 3/1/22

TABELE CRONOLOGICE

(dupa J. Malmivuo si R. Plonsey - Bioelectromagnetism. Oxford Univ. Press, 1995)

(dupa J. Malmivuo si R. Plonsey - Bioelectromagnetism. Oxford Univ. Press, 1995)

15
 3/1/22

(dupa J. Malmivuo si R. Plonsey - Bioelectromagnetism. Oxford Univ. Press, 1995)

BREVIAR DE
ELECTROMAGNETISM

16
 3/1/22

MARIMI FIZICE UZUALE

UNITATEA DE DEFINITIA
MARIMEA FIZICA SIMBOLUL
MASURA
Sarcina electrica q [C] Coulomb = Sarcina totala corespunzatoare
Coulomb la un numar de 6,25·1018 electroni

Intensitatea curentului Intensitatea unui curent electric corespunzator

i [A]
electric Ampere transportului printr-un reper fix a sarcinii de 1C
in fiecare secunda

Potentialul electric V [V]

Volt

Intensitatea
E [V/m] E = - grad V
campului electric

[A/m2] Densitatea unui curent de 1A care

Densitatea de curent J
trece printr-o suprafata de 1 m2

Forta electrica F [N=CV/m] Forta ce actioneaza asupra unei sarcini de 1C

in campul electric cu intensitatea de 1V/m

Momentul electric p [Cm] p = qd

MARIMEA FIZICA SIMBOLUL UNITATEA DE DEFINITIA

MASURA
Inductia magnetica B [T]
Tesla

Momentul magnetic m [Am2] Modelul Amperian m = iA

Polarizatia electrica P [C/m2] Densitatea de volum a momentului electric

P = dp / dV

Magnetizatia M [A/m] Densitatea de volum a momentului magnetic

M = dm / dV
[S/m]
Conductivitatea electrica σ J=σE
Siemens / metru

Rezistivitatea electrica ρ [Ωm] ρ=1/σ

Ohm metru

Permitivitatea electrica ε [F/m] ε = εr ε0; ε0 = 1/ (36 π 109) F/m

Farad / metru

Permeabilitatea magnetica µ [H/m] µ = µr µ0; µ0 = 4 π 10-7 H/m

Henry / metru
Susceptivitatea electrica χe - χ e = εr - 1

Susceptivitatea magnetica χm - χ m = µr - 1

17
 3/1/22

CONSTANTE FIZICE UNIVERSALE

1 ⎡F⎤
* permitivitatea electrica a vidului (aerului) ε0 = 9 ⎢ ⎥
4π ⋅ 9⋅10 ⎣ m ⎦

⎡H⎤
* permeabilitatea magnetica a vidului (aerului) µ 0 = 4π ⋅10 −7 ⎢ ⎥
⎣ m⎦

1
* viteza luminii in vid (aer) c= = 3⋅10 8 [m/s]
ε 0µ 0

* sarcina elementara (sarcina electronului) q0 = e − = 1,60210(7) ⋅10 −1 9[C]

⎡ 1 ⎤
* numarul lui Avogadro N A = 6,02252(28)⋅102 3 ⎢ ⎥
⎣ mol ⎦

⎡ C ⎤
* numarul (constanta) lui Faraday F = q0 N A = 96487⎢ ⎥
⎣ mol ⎦

* masa de repaus a electronului me = m0 = 0,91091(4) ⋅10 −3 0[kg]

−2 7
* masa de repaus a protonului mp = 1,67252(8) ⋅10 [kg]

* masa de repaus a neutronului mn = 1,67482(8) ⋅10−2 7[kg]

* unitatea atomica de masa u = (a.m.u.) = 1,66043(7) ⋅10 −2 7[kg]

⎡ J ⎤
* constanta universala a gazelor R = 8, 31433(12) ⎢ ⎥
⎣ mol ⋅ K ⎦

R ⎡J⎤
* constanta lui Boltzmann k= = 1,38054(18) ⋅10−2 3⎢ ⎥
NA ⎣K⎦

* constanta lui Planck h = 6,6256(5) ⋅10 −3 4[ J ⋅s]

q0 h ⎡J ⎤
µB = = 9,2732(6)⋅10−2 4 ⎢ ⎥
* magnetonul Bohr-Procopiu 4πm0 ⎣T⎦

q0 h ⎡J ⎤
* magnetonul nuclear µn = = 5,0505(4) ⋅10 −2 7⎢ ⎥
4πm p ⎣T⎦

18
 3/1/22

LEGILE CAMPULUI ELECTROMAGNETIC

IN MEDII IZOTROPE SI OMOGENE
1) Legea legaturii dintre D, E si P
D = ε 0E + P
P = Pt + P p In medii liniare Pp = 0 si D = εE
ε=εrε0
2) Legea fluxului electric
Pe suprafete de discontinuitate
div D = ρ v divsD = ρs
n E1
nD1 - nD2 = ρs E2 (ε1)
nε1Ε1 - nε2E2 = ρs (ε2) ρs

3) Legea conductiei electrice J = σ(E + Ei ) (E + E i ) = ρJ

4) Legea transformarii de energie in conductoare pJ = E⋅ J

5) Legea legaturii dintre B, H si M

B = µ 0 (H + M )
M = Mt + M p In mediile biologice M ≈ 0, B = µ0 H

6) Legea fluxului magnetic

div B = 0

7) Legea conservarii sarcinii electrice

∂ρv
div J = − Pe suprafete de discontinuitate
∂t n E1
∂ρs
div s J = − E2
∂t (σ1)
∂ρs (σ2) ρs
n ⋅ J1 − n ⋅ J 2 = −
∂t
∂ρs
n ⋅ (σ1E1 ) − n ⋅ (σ 2 E2 ) = −
∂t

19
 3/1/22

8) Legea inductiei electromagnetice

∂B
rot E = − − rot (B × v ) v - viteza mediului (pentru medii mobile)
∂t

9) Legea circuitului magnetic

∂D
rot H = J + + ρv v + rot (D × v)
∂t

v - viteza mediului (pentru medii mobile)

REPREZENTAREA MARIMILOR ARMONICE

(cu variatie in timp periodica, dupa o functie trigonometrica SIN sau COS)

* expresia analitica in domeniul timp U → valoarea efectiva

u(t) = 2U sin(ωt − ϕ ) 2U → valoarea maxima

Ω = 2πf → pulsatia
u(t) f → frecventa
2U T = 1/f → perioada
ϕ → faza

ωt

ϕ ωT

20
 3/1/22

* reprezentarea fazoriala simplificata

u(t) = 2U sin(ωt − ϕ ) y
A
U
ϕ
O
x

- fazorul are modulul OA = U

- pozitia initiala corespunde defazajului ϕ
- fazorul se roteste cu viteza unghiulara ω in jurul originii O

* reprezentarea in complex simplificat

u(t) = 2U sin(ωt − ϕ ) U = Ue jϕ = U (cosϕ + j sin ϕ)

U → imagine in complex simplificat
y
A U= U j = −1
U
ϕ
Ecuatiile diferentiale sunt inlocuite
O cu ecuatii algebrice in complex
x
Im u→U
du
U → jωU
jUsinϕ dt
ϕ U
Ucosϕ Re
∫ udt → jω

21