Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Facultatea de Inginerie Medicală

Specializări: Biomateriale și dispozitive medicale (BDM) și Echipamente și sisteme medicale (ESM), Anul III, Semestrul 2

MANAGEMENTUL CALITĂȚII ȘI
NORMATIVE ÎN BIOINGINERIE

Curs 4. Funcția de îmbunătățire a calității

Titular disciplină
Conf. dr. ing. sociolog Cristina Mihaela GHEORGHE
Structură curs 4
Funcția de îmbunătățire a calității
1. Fișa de urmărire/verificare a datelor (Check Sheet)
2. Diagrama Pareto (Pareto Chart)
3. Histograma (Histogram / Bar chart)
4. Diagrama cauză-efect (diagrama Ishikawa sau diagrama os de pește)
5. Diagrama de corelație (Scatter chart)
6. Diagrama flux (Flowchat)

Funcțiile managementului Funcțiile managementului

calității (MC)
Planificare Planificarea calității
Organizare Organizare pentru calitate
Îmbunătățirea calității
Conducere Conducere pentru calitate
Control Controlul calității
Asigurarea calității
4. Funcția de îmbunătățire a calității
Scop
 creșterea abilității organizației pentru îndeplinirea cerințelor calității

Exercitarea funcției de îmbunătățire a calității

 se realizează pe baza conceptului de ”îmbunătățire continuă” (conform
standardului ISO 9000:2000, îmbunătățirea continuă presupune acțiuni
permanente pentru creșterea capacității oganizației de a îndeplini cerințe)
 contribuie la prevenirea pierderii competitivității organizației
 se realizează prin aplicarea anumitor metode și tehnici și anume:
 ”Cele șapte instrumente clasice ale managementului calității”
 ”Cele șapte instrumente noi ale managementului calității”
 rolul metodelor și tehicilor specifice MC este de a înțelege problemele cu care se
confruntă organizația, de a analiza problemele, de a permite generarea de idei și
soluții
3
4. Funcția de îmbunătățire a calității
”Cele șapte instrumente clasice ale managementului calității”
1. Fișa de urmărire/verificare a datelor (Check Sheet)
2. Diagrama Pareto (Pareto Chart)
3. Histograma (Histogram / Bar chart)
4. Diagrama cauză-efect (diagrama Ishikawa sau diagrama os de pește)
5. Diagrama de corelație (Scatter chart)
6. Diagrama flux (Flowchat)
7. Diagrame de control (Control Charts) – se vor studia la funcția de control al calității

”Cele șapte instrumente noi ale managementului calității”

1. Diagrama afinităților
2. Analiza factorială
3. Diagrama relațiilor
4. Diagrama arbore
5. Diagrama matricială
6. Diagrama decizilor de acțiune
7. Diagrama rețea a acțiunilor 4
4. Funcția de îmbunătățire a calității
”Cele șapte instrumente clasice ale managementului calității”
Fișa de urmărire/verificare a datelor (Check Sheet)
 utilizată pentru colectarea eficientă a datelor (orice proces de îmbunătățire
trebuie să se bazeze pe date/dovezi)
 poate evidenția număr de înregistrări, frecvența măsurătorilor etc.
 reprezentare grafică, tabelară, ușor de realizat și de citit

Problema urmărită Perioada pentru măsurare (zile, săpt., luni) Total

Total

5
4. Funcția de îmbunătățire a calității
”Cele șapte instrumente clasice ale managementului calității”
Fișa de urmărire/verificare a datelor (Check Sheet)
 Exemplul 1. O companie depune, anual, numeroare oferte la diferite licitații dar a observat
că puține oferte depuse ies câștigatoare. Compania nemulțumită dorește să desfășoare un
proces de îmbunătățire a ofertelor. Pentru a avea o vedere de ansamblu a motivelor pentru
care ofertele depuse de ea nu sunt câștigătoare, compania a creat fișa de urmărire de mai
jos. Astfel, de fiecare dată când o ofertă era respinsă, clientul era rugat să explice motivele.
Răspunsurile a fost înregistrate pe o perioadă de trei luni.

Cauze posibile de Număr total de

Ianuarie Februarie Martie
necâștigarea licitațiilor apariții per cauză
prețuri prea mari 7

calitate slabă 4

flexibilitate redusă 40
impresie proastă pe
8
parcursul verificărilor
expertiză tehnică redusă 5
Număr total de apariții per 6
23 20 21 64
lună
4. Funcția de îmbunătățire a calității
”Cele șapte instrumente clasice ale managementului calității”
Diagrama Pareto (Pareto Chart)
 evidențiează importanța diferitelor tipuri de date
 este utilizată pentru a stabili prioritatea problemelor care urmează a fi
rezolvate (ordinea de eliminare a cauzelor)
 are la bază principiul Pareto (80/20):
 Vilfredo Pareto (1848-1923), economist/sociolog italian, a observat că ”80%
dintre bogății erau deținute de 20% dintre indivizi” → legea 80/20
 în domeniul îmbunătățirii calității: ”80% dintr-o problemă este determinată de
20% dintre cauze” (exemplu: 80% dintre problemele asociate achiziționării de
materiale neconforme sunt cauzate de 20% dintre furnizori)
 o modalitate eficientă de îmbunătățire a calității unui proces/produs este de a
rezolva prioritar cele 20% dintre cauze care determină 80% din problemă (”cei
vitali” / ”the vital few”) urmând ca ulterior să fie rezolvate și restul de cauze
7
 întâlnită și cu denumirea de ”Diagrama ABC”
 4. Funcția de îmbunătățire a calității
”Cele șapte instrumente clasice ale managementului calității”
Diagrama Pareto (Pareto Chart)
Exemplul 2. Compania din Exemplul 1 dorește să construiască diagrama Pareto a cauzelor.
Pentru aceasta ia in considerare valoarea monetară a pierderii (valoarea contractelor
pierdute) se calculează
cunoscute

Valoarea Valoarea
Valoarea ponderea
Cauzele cumulata a cumulata a
contractelor cumulata a
pierderii contractelor contractelor
pierdute cauzelor
licitatiilor pierdute pierdute
[mii lei] [%]
[mii lei] [%]
B C
0 0
flexibilitate
220 =220
75.86(=(220*
20 A
redusă 100)/290)
prețuri prea 250
30 86.21 40
mari (=220+30)
impresie 270
20 93.10 60
proastă (=250+20)
280
calitate slabă 10 96.55 80
(=270+10)
expertiză
10 290 100.00 100
tehnică redusă

Obs. Diagrama Pareto a fost realizata

folosind datele din ultimele 2 colane 8
4. Funcția de îmbunătățire a calității
”Cele șapte instrumente clasice ale managementului calității”
Histograma (Bar Chart)
 este o reprezentare grafică cu bare a datelor colectate
 este utilizată pentru a analiza distribuția (împrăștierea, variația) datelor colectate
 pe axa Ox se reprezintă clasele iar pe Oy frecvențele
 se utilizează pentru minim N=50 de înregistrări (valori)

Histograma
pentru datele (cauzele)
colectate în Exemplul 1

9
4. Funcția de îmbunătățire a calității
”Cele șapte instrumente clasice ale managementului calității”
Histograma (Bar Chart)
 dacă datele colectate nu sunt grupate în clase, atunci aceste clase trebuie
construite, astfel [4]:
 în funcție de numărul total de date, N, se stabileste numărul de clase, C
Dimensiunea eșantionului
Numărul de clase, C
(Numărul de valori ), N
mai puțin de 50 între 5 și 7
între 51 și 100 între 6 și 10
între 101 și 250 între 7 și 12
mai mult de 250 între 10 și 20

 se calculează distanța numerică, R, dintre valoarea cea mai mare și valoare

cea mai mică a datelor colectate
 distanța numerică, R, se împarte la nr de clase, C
 lățimea fiecărei clase, H, se obține împărțirea lui R la C
 se stabilește valoarea cea mai mică; clasele se determine prin adunarea
sucesivă a lățimii claselor la valoare minimă 10
4. Funcția de îmbunătățire a calității
”Cele șapte instrumente clasice ale managementului calității”
Histograma (Bar Chart)
 Exemplul 3: Se dau următoarele date colectate, să se construiască Histograma.
N  120 inregistrari clase frecventa
9 5
R  10,8  9  1,8 9.2 0
9.4 6
aleg C  10 clase 9.6 18
9.8 56
R 1,8 10 24
H   0,18  0.2 10.2 8
C 10 10.4 0
10.6 0
10.8 3

N 120

11
4. Funcția de îmbunătățire a calității
”Cele șapte instrumente clasice ale managementului calității”
Diagrama cauză-efect
 utilizată pentru analiza cauzelor care pot determina o problemă/ un efect
(”identificarea a ceea ce creează probleme”)
 denumită și Diagrama Ishikawa sau Diagrama os de pește
 în varianta inițială a metodei analiza propunea patru direcții de cautare a cauzelor
unei probleme (”cei 4M”): materialul, mașina, metoda, muncitorul
 ulterior metoda a fost completată cu încă doi factori, management și mediu,
devenind ”cei 6M”

12
4. Funcția de îmbunătățire a calității
Diagrama cauză-efect
Exemplul 4. Diagrama cauză-efect aplicată pentru identificarea cauzelor care determină
nivelul de pregătirea studenților determină [3]

13
4. Funcția de îmbunătățire a calității
”Cele șapte instrumente clasice ale managementului calității”
Diagrama de corelație (Scatter chart)
 este utilizată pentru a studia relațiile dintre datele colectate/cauzele (dintre variabile); se
utilizează după Diagrama cauză-efect
 în statistică mai este cunoscută și ca reprezentarea ”norului de puncte”
 permite:
 identificarea unei asocieri între variabile
 stabilirea tipului de relație /corelație:
 corelație pozitivă: direcție ascendentă a punctelor, pe măsură ce una dintre variabile
crește, și cealaltă crește, în medie
 corelație negativă: direcție descendetă a punctelor, pe măsură ce una dintre variabile
crește, cealaltă scade, în medie
 nicio corelație: nicio direcție a punctelor
Exemple de diagrame de corelație (date
fictive) [6]

Împrăștierea punctelor indică tipul de

asociere, cu cât norul de puncte este
mai îngust cu atât asocierea este14mai
puternică
4. Funcția de îmbunătățire a calității
”Cele șapte instrumente clasice ale managementului calității”
Diagrama de corelație (Scatter chart)
Exemplul 5. O companie din domeniul distribuției de energie electrică a dorit să
analizeze dacă numărul de solicitări de tip service are vreo legătură cu fenomenele
meteorologie (cu tunete si fulgere). Pentru aceasta a înregistrat datele pe parcursul
a mai multor săptămâni.

15
4. Funcția de îmbunătățire a calității
”Cele șapte instrumente clasice ale managementului calității”
Diagrama flux (Flowchart)
 utilizată pentru descrierea grafică a succesiunii diferitelor tipuri de activități
ale unui proces
 Simboluri:

16
4. Funcția de îmbunătățire a calității
Diagrama flux (Flowchart)

Exemplul 6.1: Diagrama flux

a serviciului educaţional
tehnic [3]

Exemplul 6.2: Diagrama flux

a prestării unui seminar [3]

17
 Bibliografie

[1] Constantinescu, Doina. (2005). Managementul calității. Bucureşti: Editura Printech.

[2] Mitonneau, Henri. (1998). O nouă orientare în managementul calității. Șapte instrumente
noi. București: Editura Tehnică
[3] Gheorghe, Cristina Mihaela. (2007). Stabilirea obiectivelor calității pentru îmbunătățirea
serviciului educațional la Facultatea de Inginerie Electrică, UPB. lucrare de disertație,
conducător științific prof. dr. ing. Doina Constantinescu
[4] Bjꬿrn Andersen. (2007). Business Process Improvement Toolbox. Second Edition. ASQ
Quality Press, Milwaukee, Wisconsin
[5] Perigold, Michel. (1997). Etapele calității. Demersuri și instrumente. București: Editura
Tehnică
[6] Cosima Rughiniș. (2007). Explicaţia sociologică. Metodă şi imaginaţie. Iași: Editura
Polirom

18
ANEXĂ
Prelucrarea informaţiilor. Prelucrarea datelor cantitative
Determinarea și reprezentarea grafică a frecvențelor în EXCEL
 se construiește baza de date prin codarea răspunsurilor și introducerea
acestora într-un spreedsheet
 se folosește funcția FREQUENCY astfel:
 se selectează zona (coloana) dorită
 se merge la funcţia FREQUENCY
 se introduce la data_array baza de date/zona selectată iar la bins_array
răspunsurile posibile la întrebări (se construieşte un tabel)
 apoi se apasă simultan CTRL + SHIFT + ENTER
ANEXĂ
VARIABILELE [6]
 sunt caracteristici care descriu obiecte / fenomene şi care pot lua mai multe valori
 variază de la o entitate la alta și sunt definite de:
 mulţimea valorilor pe care le pot lua
 populaţia pe care o descriu

Tabel 1. Exemple de variabile. Sursa. Prelucrare după [6]

Populația descrisă:
Variabile Mulțimea valorilor: variante
variante
[0, + ꚙ)
vârsta oameni (consumatori)
{copil, adolescent, tânăr, adult, vârsnici}
(vechime)
{mică; medie; mare}
notorietate {spontană; asistată} companii
cota de piață [0%, 100%) companii