Aplicații recapitulative

A. DATE UNIVARIATE

1. Următoarele valori reprezintă punctajele (între 0 și 100) obținute de către 40 de studenți ai unei facultăți
economice la un test de statistică:
63; 88; 79; 92; 86; 87; 83; 78; 40; 67; 68; 76; 46; 81; 92; 77; 84; 76; 70; 76; 77; 75; 98; 81; 82; 81; 87; 78; 70; 60;
64; 79; 52; 82; 77; 81; 77; 70; 74; 61.
Se cere:
a) Folosind indicatorii statistici descriptivi (indicatorii tendintei centrale, ai variabilitatii si ai formei
distributiei), să se analizeze distribuția studenților în funcție de nota la statistică.
b) Construiți diagrama Box-Plot și identificați daca seria conține valori de tip outlier.
c) Pentru seria considerată calculați scorurile Z si verificati Regula empirică a lui Cebâşev

Utilizati EXCEL pentru rezolvarea problemei

2. Pentru evaluarea rezultatelor obținute de către studenții anului I CSIE la disciplina Informatică a fost selectat
aleator un eșantion de 76 studenți. Distribuția studenților în funcție de notele obținute este:
Nota Număr studenți
3 10
4 15
5 25
6 18
7 5
8 2
9 1
Se cere:
a) Analizați omogenitatea și asimetria distribuției studenților în funcție de nota obținută;
b) Determinați indicatorii statistici care oferă răspunsuri adecvate pentru completarea spațiilor punctate în cadrul
următoarelor afirmații:
b1) 75% dintre studenții din eșantion au obținut o notă mai mare de .............
b2) 25% dintre studenții din eșantion au obținut o notă mai mare de .............
b3) 50% dintre studenții din eșantion au obținut o notă mai mică de .............
b4) cei mai mulți studenți din eșantion au obținut nota ............................
b5) un student din eșantion a obținut, în medie, nota ...........
c) Construiți diagrama Box-Plot si stabiliți care dintre următoarele valori sunt de tip outlier în raport cu seria inițială:
10,8,9,2

3. Pentru un eșantion de 15 studenți din anul I au fost înregistrate date referitoare la rezultatele obținute la două
teste: Contabilitate și Finanțe. Testele au avut sistem de notare diferit. Pe baza datelor din tabelul următor
analizați comparativ omogenitatea și asimetria distribuției studenților în funcție de fiecare dintre cele două
variabile:
Punctaj Contabilitate 6 8 7 7 9 10 7 4 6 6 8 7 3 4 5
Punctaj Finanțe 45 50 36 28 48 50 36 25 26 30 42 34 25 30 27
Dacă un student a obținut 6 la Contabilitate și 38 la Finanțe, la care dintre discipline este mai performant?
Justificați răspunsul. Utilizati EXCEL pentru rezolvarea problemei

4. Un sociolog face un studiu pentru a identifica influența mediului de proveniență asupra rezultatelor obținute de
studenți după primul semestru din anul I de facultate. Pentru aceasta sunt selectați aleator 110 de studenți
integraliști și înregistrate date referitoare la mediul de proveniență (urban, periurban și rural), precum și media
notelor obținute în primul semestru. După prelucrarea datelor s-au obținut următoarele informații: cei 76 de
studenți din mediul urban înregistrează o medie a notelor de 8,20, cu un coeficient de variație de 9%; o pondere
de 20% dintre studenții din eșantion provin din mediul periurban și înregistrează o dispersie a mediilor de 1,66,
1
 cu un coeficient de variație de 18%; studenții din eșantion care provin din mediul rural au obținut o medie a
notelor de 7,40, cu o abatere standard de 2,07. Stabiliți în ce proporție rezultatele obținute de studenți după
prima sesiune sunt influențate de mediul de proveniență (utilizați coeficientul de determinație).

5. O firmă de asigurări este interesată de cunoașterea distribuției clienților ce dețin asigurări auto de tip CASCO în
funcție de gen și numărul accidentelor din ultimii zece ani. În urma sistematizării datelor pentru un eșantion de
300 clienți s-a obținut următoarea distribuție a acestora:
Număr accidente
Genul persoanei Total
0 1 2 3 4 5 6 7
masculin 10 ….. 38 28 ….. 18 ….. ….. 180
feminin ….. 40 ….. …… 8 ….. 5 ….. ….
Total 10% 30% 20% 15% 10% 8% 5% 2% 300 (100%)
Se cere:
a) Reconstituiți distribuția asiguraților în funcție de gen și numărul accidentelor;
b) Analizați grafic tendința de normalitate a distribuției persoanelor de gen masculin în funcție de numărul
accidentelor;
c) Analizați omogenitatea și asimetria distribuției persoanelor de gen masculin în funcție de numărul
accidentelor.
d) Construiți diagrama Box-Plot pentru distribuția persoanelor de gen feminin în funcție de numărul
accidentelor și identificati daca sunt valori de tip outlier in seria considerată.

6. Pentru un eșantion de 250 de persoane angajate în domeniul IT au fost înregistrate date referitoare la nivelul
venitului lunar și satisfacția profesională oferită de job. Tabelul de contingență obținut prin sistematizarea
datelor pentru cele două caracteristici este:
Satisfacția oferită de job
Intervale de variație a
Foarte Total
venitului (sute euro) Nemulțumit Neutru Mulțumit Foarte mulțumit
nemulțumit
Sub 4 8 6 3 4 ….. …
4-6 6 10 10 15 10 …
6-8 11 15 20 20 15 …
8-10 … 8 15 …. 20 …
10-12 .. 1 2 8 10 …
12 și peste .. …. …. 3 5 …
Total 10% 16% 20% 30% 24% 100%
Se cere:
a) Reconstituiți distribuția angajaților în funcție de venit și satisfacția profesională
b) Analizați grafic tendința de normalitate a distribuției angajaților din categoria “nemulțumit și foarte
nemulțumit” în funcție de nivelul venitului.
c) Analizați omogenitatea și asimetria distribuției angajaților din categoria “mulțumit și foarte mulțumit” în
funcție de nivelul venitului.

7. O mare companie farmaceutică deține în București 100 de farmacii. Despre zona de amplasare a farmaciilor și
despre valoarea medie a vânzărilor zilnice (mii lei) se cunosc datele:
Zona de Număr de Valoarea medie a vânzărilor zilnice Coeficientul de variație a
amplasare magazine (mii lei/magazin) vânzărilor (%)
Centrală 35 20 6,0
Sud-vest 20 12 12,5
Sud-est 15 10 13,0
Nord-vest 10 ... 20,0
Nord-est 20 13 12,3
Știind că valoarea modală a vânzărilor pentru zona de Nord-Vest a Bucureștiului a fost de 5,25 mii lei, iar
coeficientul de asimetrie Pearson (pentru aceeași zonă) a fost de -0,25, se cere:
a) să se determine valoarea medie a vânzărilor zilnice pe total București;
2
b) este valoarea calculată la punctul a) reprezentativă? Argumentați.
c) în ce măsură zona de amplasare a magazinelor influențează variația valorii vânzărilor?

8. Pentru o distribuție cu tendință de normalitate procentul valorilor care se situează până la o distanță de două
abateri standard peste medie este de aproximativ:
a) 99,8% d) 68%
b) 95% e) 97,5%
c) 50% f) Niciun răspuns corect

9. Indicatorii statistici ai variabilității pot fi indicatori:

a) Absoluți d) Sintetici
b) Relativi e) Toate variantele de mai sus sunt corecte
c) Simpli f) Niciun răspuns corect

10. Pentru o distribuție aproximativ normală de medie 20, media pătratică poate fi:
a) 20 d) 22
b) 18 e) 400
c) 0 f) Niciun răspuns corect

11. Media pătratelor abaterilor de la medie este ……………….………………………………

Media pătratică a abaterilor de la medie este ………………………………………………

12. Dacă, pentru o distribuție aproximativ normală, abaterea intercuartilică este 6, iar 75% dintre valorile variabilei
sunt mai mici sau egale cu 41, care dintre următoarele valori sunt de tip outlier:
a) 28; b) 25; c) 41; d) 49; e) 35; f) Niciun răspuns corect.

13. Mediana este percentila:

a) 0 d) 50
b) 100 e) 2
c) 10 f) Niciun răspuns corect

14. Dacă abaterea medie liniară este 10 atunci deviația standard este aproximativ:
a) 10 d) 100
b) 0 e) 12
c) 20 f) Niciun răspuns corect

15. Pentru o distribuție aproximativ normală de medie 20, media armonică poate fi:
a) 20 d) 22
b) 18 e) 400
c) 0 f) Niciun răspuns corect

16. Indicatorul variabilității cel mai puternic influențat de prezența valorilor extreme este:
a) Deviația standard d) Abaterea intercuartilică
b) Amplitudinea variației e) Coeficientul de variație
c) Media f) Niciun răspuns corect

17. Pentru datele privind numărul de clienți ai unui magazin din 30 de zile consecutive (distribuție aproximativ
normală), dacă abaterea medie liniară este 10 atunci deviația standard este aproximativ:
a) 2,5; b) 160; c) 30; d) 10; e) 12,5; f) Niciun răspuns corect.

18. În cazul distribuției (aproximativ normală) unei variabile pentru care cunoaștem: Mo=20, Me=30, Medie=35, ne
așteptăm ca valoarea Q3 să fie aproximativ:
a) 15; b) 37; c) 0; d) 29; e) 30; f) Niciun răspuns corect

3
19. Dacă dorim să obținem un indicator al tendinței centrale care să nu fie afectat de valorile extreme, să poată fi
calculat pentru date măsurate pe orice scală (cu excepția celei nominale) vom calcula:
a) Media aritmetică; b) Modul; c) Media geometrică; d) Mediana; e) Media ponderată; f) Niciun răspuns corect.

20. Pentru o distribuție cu tendință de normalitate, de medie 35 și dispersie 16, procentul valorilor care se situează
până la o distanță de două abateri standard peste medie este de aproximativ:
a) 99,8%; b) 5%; c) 95%; d) 68% e) 97,5% f) Niciun răspuns corect

21. Dacă, pentru o distribuție aproximativ normal cu asimetrie negativă, abaterea intercuartilică este 10, iar 25%
dintre valorile variabilei sunt mai mari decât 45, stabiliți care dintre următoarele răspunsuri sunt corecte: a)
Valorile 63, 78, 18, 16, 25 și 59 sunt toate de tip outlier; b) Mediana are o valoare apropiată de 43; c) Mediana are o
valoare apropiată de 36; d)Mediana are o valoare apropiată de 40; e) Valoarea 65 este de tip outlier; f) Niciun
răspuns corect.

22. Salariații unei firme din domeniul IT au un salariu mediu de 750 euro. Patronul hotărăște să mărească salariul
fiecărui angajat de 1,30 ori. Noul salariu mediu va fi:
a) 750; b) 780; c) 975; d) 576,9; e) 880. f) Niciun răspuns corect.

23. Pentru fundamentarea deciziei deschiderii unei noi filiale o firmă multinațională de produse electronice
realizează un studiu comparativ referitor la câștigurile salariale (mii euro) ale inginerilor din domeniu în două
regiuni diferite (regiunea A și regiunea B). Datele înregistrate au fost prelucrate folosind EXCEL și s-au obținut
următoarele rezultate:
Regiunea A Regiunea B

Mean 4,57 Mean 3,60

Median 4,56 Median 3,59
Mode 4,90 Mode 3,30
Standard Deviation 1,19 Standard Deviation 0,72
Sample Variance 1,41 Sample Variance 0,52
Kurtosis 0,35 Kurtosis -0,23
Skewness -0,11 Skewness 0,06
Range 6,10 Range 3,36
Minimum 1,14 Minimum 2,03
Maximum 7,24 Maximum 5,39
Sum 274,47 Sum 288,00
Count 60 Count 80
Se cere:
a) Stabiliți care regiune înregistreze o variabilitate mai mare a câștigurilor salariale ale inginerilor din
domeniu;
b) Determinați în ce proporție variabila regiune influențează variația câștigurilor salariale ale inginerilor
electroniști. Comentați rezultatul obținut.

24. În cazul distribuției aproximativ normale a unei variabile cu media 16 și coeficientul de variație egal cu 25%
stabiliți care dintre următoarele răspunsuri sunt corecte:
a) 95% dintre valorile variabilei aparțin intervalului [12, 20];
b) 5% dintre valorile variabilei aparțin intervalului (-∞, 8,);
c) Nu putem preciza deoarece nu se cunosc valorile variabilei;
d) 97.5% dintre valorile variabilei sunt mai mici decât 24;
e) 5% dintre valorile variabilei aparțin intervalului (20, +∞);
f) Niciun răspuns corect;

25. Un eșantion de 100 conducători auto sunt rugați să-și spună părerea asupra noului Cod rutier. Răspunsurile
acestora sunt sistematizate în tabelul următor:
Genul Opinie
Pro Contra Indiferentă
Masculin 23 40 2

4
 Feminin 20 9 6
Să se determine media și dispersia variabilei a cărei stare favorabilă este reprezentată de conducătorilor auto
care au o opinie pro sau indiferentă asupra noului Cod rutier.

26. Se consideră seria de valori referitoare la numărul de polițe de asigurare de viață încheiate într-o lună de 9
agenți de asigurări selectați aleator dintre angajații AVIVA România: 28, 35, 24, 40, 22, 44, 29, 52, 30. Completați
adecvat afirmațiile de mai jos:
a) percentilele de ordin 25 și 75 au, în această ordine valorile: ............ și .......................
b) abaterea intercuartilică este de ......................
c) numărul mediu de polițe de asigurare încheiate este de ................ și valoarea este reprezentativă pentru eșantionul
considerat deoarece.................................

27. Pentru adecvarea politicii de personal, o firmă realizează un studiu referitor la fidelitatea angajaților săi. Pentru
aceasta se înregistrează, pe un eșantion selectat aleator dintre salariații firmei, vechimea la actualul serviciu (în ani),
datele sistematizate evidențiind următoarea situație:
Vechimea (ani) Nr. salariați Se cere:
2 4 a) Analizați grafic tendința de normalitate
4 7 b) Caracterizați seria folosind indicatorii tendinței centrale.
5 14 c) Analizați omogenitatea și asimetria distribuției folosind
7 16 indicatori adecvați.
11 28 d) Identificati daca în serie sunt valori de tip outlier.
14 23
16 10
18 2

28. Pentru o mai bună organizare a programului de vizitare managerul unui muzeu dorește să cunoască durata de
vizitare a muzeului, în funcție de momentul zilei. Astfel, un eșantion de 225 de vizitatori pentru care s-a înregistrat
durata vizitei (în minute) a fost împărțit în două grupe în funcție de momentul ales (înainte de amiază și după
amiază). Datele înregistrate au fost prelucrate folosind EXCEL și s-au obținut următoarele rezultate:
inainte de amiaza dupa amiaza

Mean 34 Mean 50
Median 34 Median 50
Mode 36 Mode 48
Standard Deviation 16,6 Standard Deviation 14,7
Sample Variance 274,1 Sample Variance 215,5
Kurtosis 0,26 Kurtosis -0,37
Skewness -0,03 Skewness 0,04
Range 87 Range 73
Minimum 10 Minimum 18
Maximum 97 Maximum 91
Sum 2572 Sum 7547
Count 75 Count 150

Se cere:
a) Caracterizați comparativ cele două subcolectivități pe baza output-lui prezentat
b) Determinați în ce proporție momentul zilei influențează durata de vizitare a muzeului. Comentați rezultatul
obținut.

29. Un studiu referitor la integrarea pe piața muncii a studenților facultății Se cere:

CSIE cuprinde, pe lângă alte aspecte și distribuția studenților în funcție de a) Analizați grafic tendința de
vârsta la care au obținut primul job. Seria de distribuție de frecvențe normalitate a variabilei
rezultată prin prelucrarea datelor dintr-un eșantion selectat aleator este: studiate
Vârstă (ani) Nr. studenți b) Caracterizați seria folosind
18 4 indicatorii tendinței
19 20 centrale și verificați
20 23 reprezentativitatea vârstei
21 28 medii
c) Identificati daca seria are
5
 22 38 valori de tip outlier.
23 23
24 12
25 6

30. Pentru următoarea diagramă Box-Plot:

a) Care este segmentul de 25% din distribuție cu cea mai mică împrăștiere;
b) Care este tipul de asimetrie?
c) Sunt mai multe date în intervalul 5−10 sau 10−13? De ce?
d) Stabiliți care dintre următoarele intervale are cele mai puține date: I. 0-2; II. 2-4; III. 10-12; IV. 12-13
(argumentați).

31. Un expert financiar face un studiu referitor la diferențele dintre veniturile angajaților multinaționalelor, diferențe
generate de țara în care sunt localizate filialele. Pentru o anumită companie multinațională cu filiale în 4 țări ale UE,
selectează un eșantion de angajați și înregistrează veniturile lunare (mii euro). După prelucrarea primară a datelor în
Excel obține următoarele rezultate:
SUMMARY
Groups Count Sum Average Variance
Țara A 19 44.2 ...... 0.24
Țara B 24 78.3 ....... 0.33
Țara C 16 33.6 ....... 0.17
Țara D 21 57.3 ....... 0.46
a) Analizați care dintre țări are un grad de variabilitate mai ridicat în privința salariilor încasate de angajații
respectivei multinaționale;
b) Determinați în ce proporție țara în care sunt amplasate filiale generează variația veniturilor angajaților.

32. O școală de muzică a fost bugetată pentru achiziționarea a trei instrumente muzicale. Ei au planificat să cumpere
un pian cu 3000 Euro, o chitară cu 550 Euro și o tobă cu 600 Euro. Costul mediu pentru un pian este de 4000 Euro,
cu un coeficient de variație de 62,5%. Costul mediu al unei chitare este 500 Euro, cu o dispersie 40000. Costul
mediu al unei tobe este 700 Euro, cu o abatere standard de 100 Euro. Care cost este cel mai mic, comparativ cu
celelalte instrumente de același tip.

33. Pentru două seturi de date, avem următoarele diagrame Box-Plot:

Explicați de ce următoarele afirmații sunt false:

a) Setul I are mai multe valori sub 2 decât setul II;
b) Pentru setul I sunt mai multe valori sub 4 decât sunt pentru setul II;
c) Cele două seturi de date au asimetrie pozitivă;
d) Valoarea 7 este outlier pentru ambele seturi de date.

34. Pentru a analiza gradul de extindere a „fenomenului online” în domeniul turismului din România, un specialist din
cadrul Ministerului Turismului înregistrează numărul de vizualizări într-o lună pentru 40 de site-uri de turism, selectate
aleator. Rezultatele sistematizării datelor sunt prezentate în următorul tabel:
Număr de Număr de Distribuția site-urilor de turism după a) Analizați forma distribuției pe baza
vizualizări site-uri de numărul de vizualizări graficului.
(zeci mii) turism b) Care este numărul mediu de

6
 6 - 10 10 vizualizări pentru un site de turism
10 - 14 16 din eșantion? Este valoarea obținută
14 - 18 9 reprezentativă? Argumentați.
c) Determinați media și dispersia unei
18 - 22 4 variabile alternative, a cărei stare
22 - 26 1 favorabilă este definită de site-urile
cu peste 14 zeci mii vizualizări.

35. Un specialist din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri dorește să analizeze calitatea mediului
antreprenorial românesc. Pentru aceasta, el selectează aleator 80 de antreprenori, înregistrând vârsta acestora (ani).
În urma prelucrării datelor, s-au obținut următoarele rezultate:
Vârsta antreprenorilor (ani) a. Caracterizați tendința centrală a seriei, folosind indicatori
adecvați. Interpretați valorile acestora.
Mean ….. b. Arătați dacă distribuția antreprenorilor după vârstă este
Median 37 omogenă.
Mode 34 c. Analizați forma distribuției folosind indicatori adecvați din
Standard Deviation ….. tabelul alăturat.
Sample Variance 99,32 d. Știind că 75% dintre antreprenori au mai puțin de 43 de ani și
Kurtosis 0,73 că abaterea interquartilică este de 11 ani, arătați dacă valorile
Skewness 0,56 minime și maxime pot fi considerate „outliers”.
Range …..
Minimum 13
Maximum 68
Sum 3040
Count …..

36. Un specialist realizează un studiu asupra diversității de gen în mediul de business, îndeosebi în cadrul echipelor
de conducere ale companiilor. Pentru aceasta, au fost selectate aleator 50 de companii, de la care s-a înregistrat
numărul femeilor cu funcții de conducere din cadrul acestora. În urma sistematizării datelor, s-au obținut
următoarele rezultate:
Număr de femei Număr de companii a) Analizați forma distribuției companiilor după numărul femeilor
3 9 din echipele de conducere, utilizând metoda grafică.
4 16 b) Determinați numărul mediu de femei cu funcții de conducere,
5 12 pentru o companie din eșantion și arătați dacă valoarea obținută
7 7 este reprezentativă.
8 4 c) Determinați și interpretați cele trei cuartile ale seriei.
10 2

37. Un analist din cadrul Ministerului Muncii realizează un studiu privind ponderea angajaților tineri din cadrul
agențiilor de turism. Pentru 9 agenții de turism, s-a înregistrat numărul salariaților cu vârsta cuprinsă între 22 – 29 de
ani (persoane). Datele se prezintă astfel: 13; 26; 30; 15; 21; 26; 27; 15; 25 (persoane). Completați și
argumentați următoarele afirmații:
a) 50% dintre agenții au mai puțin de ...... angajați tineri.
b) Cele mai multe agenții au un număr de ....... angajați tineri.
c) Coeficientul de variație are valoarea de ............, arătând
că ..................................................................................
d) Media și dispersia unei variabile alternative a cărei stare favorabilă este dată de agențiile cu mai mult de 20
de angajați tineri au valorile: ..............., respectiv ...................
e) Valorile 10 și 33 sunt „outliers” în raport cu seria dată.

38. Dispersia unei caracteristici de tip alternativ este maximă când:

7
 a) numărul de răspunsuri afirmative este egal cu numărul de răspunsuri negative;
b) toate unitățile colectivității înregistrează răspunsuri afirmative;
c) toate unitățile colectivității înregistrează răspunsuri negative;
d) toate unitățile colectivității înregistrează fie răspunsuri negative, fie răspunsuri pozitive;
e) nu se poate preciza în ce caz dispersia unei caracteristici alternative este maximă.

39. Un esantion de 120 de elevi din două orașe participă la un concurs de cultură generală. Cei 50 de elevi din
primul oraș obțin un punctaj mediu de 16 puncte, cu un coeficient de variație de 10%, iar cei din al doilea oraș obțin
un punctaj mediu de 18 puncte, cu o abatere standard (abatere medie pătratica) de 1,9 puncte. Factorul de grupare
(orașul) contribuie la variația punctajelor obținute de elevi în proporție de:
a) 23,46%; b) 10,28%; c) 76,54%; d) 48,44%; e) 24,48%.

B. DATE BIVARIATE
40. Pentru un magazin se cunosc vânzările de cămăși bărbătești si profitul obținut pentru 8 luni consecutive:
Profit (mii lei) 30 42 10 62 12 30 21 58
Număr de cămăși vândute (sute bucăți) 3 4 1 6 1,5 2 2 5
a) Sa se analizeze grafic existenta, forma si sensul legaturii dintre cele două variabile.
b) Sa se caracterizeze intensitatea legăturii folosind un indicator adecvat. Utilizati EXCEL

41. Pentru 10 magazine s-au înregistrat suprafața comercială și valoarea vânzărilor:

Supr. com. (mp) 825 740 1000 625 995 842 813 765 780 990
Val. vânz. (mil. RON) 23 25 33 15 37 29 18 16 20 30
Pentru analiza dependenței dintre variabile s-a calculat coeficientul de corelație a rangurilor Spearman, a cărui
valoare este: a) 0,85; b) 0,74; c) 0,78; d) 0,82; e) 0,91.

42. Pentru 8 agenții de turism s-au înregistrat date referitoare la numărul de pachete turistice în zone exotice
vândute si profitul (mii Euro), din luna august a anului 2014:
Numărul pachete turistice 1 1
vândute 15 14 18 12 3 14 6 20
4,
Profit (mii Euro)
3 2,5 5 2 2 2,5 3 5
a) Analizați grafic existența, sensul și forma legăturii dintre cele două variabile;
b) Măsurați intensitatea legăturii dintre variabile folosind coeficientul de corelație a rangurilor Kendall.

43. În urma unei cercetări statistice privind intenția de vot, realizată pe un eșantion aleator de 1495 cetățeni cu drept
de vot, s-a obținut următoarea distribuție a alegătorilor în funcție de gen și opinia Pro sau Contra față de
candidatul Popescu Valentina:
Opinia Total
Genul
Pro Contra
feminin 475 180 655
masculin 310 530 840
Total 785 710 1495

Analizați asocierea existentă între genul persoanei și intenția de vot utilizăm un indicator adecvat.

44. Pentru un eșantion de 10 studenți au fost înregistrate date referitoare la calificativul obținut la testul de absolvire
al unui curs intensiv de programare a calculatoarelor și nota obținută la examenul de Informatică:
Nr.
Calificativ Nota
crt.
1. foarte bine (90-100 puncte) 8
2. Bine (70-90 puncte) 6
3. Bine (70-90 puncte) 8
4. foarte bine (90-100 puncte) 10
5. Bine (70-90 puncte) 9
6. Suficient (50-70 puncte) 5
7. Insuficient (sub 50 puncte) 7
8. foarte bine (90-100 puncte) 8

8
 9. Bine (70-90 puncte) 9
10. Bine (70-90 puncte) 7
Analizați asocierea dintre cele două variabile folosind un indicator al corelației adecvat. Justificati alegerea
indicatorului utilizat.
45. Un analist de marketing urmărește în 5 luni efectul reclamelor asupra veniturilor din vânzări. El înregistrează
cheltuielile cu reclama (X) (milioane RON) și veniturile din vânzări (Y) (sute milioane RON). În urma
prelucrării datelor obține:
n n n n n

∑ x i=15 ; ∑ y i =10; ∑ x i =55 ; ∑ x i ∙ y i=37 ;∑ y i =30.

2 2

i=1 i=1 i =1 i=1 i=1

În ipoteza unei dependențe liniare, coeficientul de corelație este: a) 0.70; b) 0.56; c) 0.68; d) 0.82; e) 0.77.

46. Dacă coeficientul de corelație liniară Pearson are valoarea −0.93 , atunci legătura dintre cele două variabile
este:
a) directă, liniară și puternică;
b) liniară și slabă;
c) liniară, inversă și puternică;
d) neliniară și de intensitate medie;
e) neliniară și slabă.

47. Coeficientul de corelație liniară Pearson se utilizează pentru studiul legăturii dintre:
a) două variabile numerice, cu distribuție normală, între care există legătură neliniară;
b) doua variabile nenumerice măsurate pe scala ordinală;
c) două variabile calitative măsurate pe scala nominală;
d) două variabile numerice, cu distribuție normală, între care există legătură liniară.

48. Alegeți variantele corecte dintre cele de mai jos referitoare la coeficientul de corelație liniară Pearson:
a) o valoare pozitivă arată legătură liniară inversa între două variabile;
b) o valoare pozitivă și apropiată de 1 arată legătură directă și puternică între două variabile;
c) o valoarea de 0,85 indică o legătură mai puternică decât o valoare de −0.85 ;
d) o valoare egală cu 1 arată legătură slabă și inversă între cele două variabile.

49. Coeficientul de corelație Spearman se utilizează pentru analiza legăturii dintre:

a) două variabile alternative;
b) două variabile măsurate pe scala nominală;
c) o variabilă numerică și o variabilă nenumerică măsurată pe scala ordinală;
d) două variabile numerice, indiferent de forma legăturii sau tipul distribuției;
e) niciun răspuns corect.

50. Alegeți variantele corecte dintre cele de mai jos referitoare la coeficientul de corelație Spearman:
a) o valoare pozitivă arată legătură inversa între două variabile numerice;
b) o valoare pozitivă și apropiată de 1 arată legătură directă și puternică între două variabile numerice;
c) o valoarea de 0.85 indică o legătură mai puternică decât o valoare de −0,85 ;
d) o valoare egală cu 1 arată legătură slabă și inversă între cele două variabile;
e) niciun răspuns corect.

51. Legătura dintre două variabile numerice se analizează grafic cu ajutorul:

a)diagramei de structură;
b)corelogramei;
c)cronogramei;
d)histogramei;
e)poligonului frecvențelor.

52. Semnul coeficientului de corelație

a)este minus când legătura dintre variabile este slabă;
b)este determinat de abaterile medii pătratice ale variabilelor x și y;
c)indică direcția schimbării unei variabile când cealaltă variabilă se modifică;
d)este minus când descreșterea lui x este însoțită de descreșterea lui y;
e)este plus când valorile lui y sunt mai mari decât media;
f) niciun răspuns corect.

9
53. Dacă valoarea coeficientului de corelație Pearson este 0, atunci:
a)y descrește când x crește;
b)schimbările variabile y explică schimbările variabilei x;
c)toate perechile (xi, yi) se află pe o linie dreaptă;
d)nu există legătură între x și y;
e)legătura dintre x și y, dacă există vreuna, nu este liniară;
f) niciun răspuns corect.

C. SERII CRONOLOGICE

54. Se cunosc următoarele date privind producţia lunară de lapte de vacă obţinută la o fermă în primele nouă luni
ale anului 2021:
Luna Modificarea producţiei de lapte faţă de luna
anterioară (litri)
februarie +1889
martie +2000
aprilie +1102
mai -500
iunie 0
iulie +1203
august +1000
septembrie +1150

Ştiind că în luna septembrie faţă de luna ianuarie 2021 producţia de lapte a crescut cu 94,62%, se cere:
a) Să se reconstituie seria cronologică de valori absolute;
b) Să se reprezinte grafic seria reconstituită;
c) Să se calculeze sistemul de indicatori ce caracterizează seria;

55. Despre producţia de ceramică a României în perioada 2014-2020 se cunosc datele:

Anii 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Modificarea absolută cu 110 93 460 558 1158 685
bază în lanţ (mii m2)
Ştiind că în anul 2020 producţia de ceramică a crescut cu 33,43% faţă de anul 2017, să se reconstituie seria de
valori absolute şi să se calculeze indicatorii medii ce caracterizează seria cronologică.

56. Consumul mediu zilnic de apă potabilă (l/locuitor) a cunoscut următoarea evoluţie într-o localitate, în perioada
2013-2021:
Ani 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Consum (l) 134 156 191 197 205 217 230 240 246
Se cere:
a) Să se precizeze tipul seriei și să se reprezinte grafic evoluția fenomenului analizat.
b) Să se calculeze sistemul de indicatori absoluți, relativi si medii pentru a caracteriza evoluția fenomenului
analizat.

57. Se cunosc următoarele date privind evoluţia numărului de abonamente telefonice în judeţul „X“, în perioada
2015-2020:
Anul 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Modificări faţă de anul anterior (nr.
+825 +740 +1207 +648 +727 +1003
abonamente)

Ştiind că în anul 2020 numărul abonamentelor telefonice în judeţul „X“ a crescut cu 5,3% faţă de 2014, se cere:
a) Să se reconstituie seria cronologică de valori absolute.
b) Să se reprezinte grafic seria obţinută.
c) Să se calculeze indicatorii ce caracterizează seria.

58. Dacă ritmul cu bază fixă este negativ, atunci:

a) fenomenul a înregistrat o creştere, în perioada curentă faţă de cea de bază;
b) modificarea absolută cu bază fixă este negativă;
c) indicele de dinamică cu bază fixă este negativ;
10
 d) fenomenul a înregistrat o scădere în perioada curentă faţă de cea de bază;
e) nivelul fenomenului a înregistrat o scădere de un anumit număr de ori în perioada curentă faţă de cea de
bază.

59. Modificarea medie absolută:

a) se determină ca medie aritmetică simplă a modificărilor absolute cu bază în lanţ;
b) se determină ca medie geometrică a modificărilor absolute cu bază în lanţ;
c) arată de câte ori s-a modificat în medie nivelul fenomenului pe o unitate de timp;
d) arată cu câte procente s-a modificat fenomenul în medie pe unitate de timp;
e) arată cu câte unităţi de măsură a crescut sau a scăzut nivelul fenomenului, în medie pe unitate de timp din
orizontul analizat.

60. Fie următoarele proprietăţi:

I: variabilitate;
II: omogenitate;
III: normalitate;
IV: comparabilitate;
V: dependenţă;
VI: interdependenţă.
O serie cronologică se caracterizează prin proprietăţile:
a) I, II, IV, VI;
b) I, II, III, IV, V;
c) I, III, IV, VI;
d) II, III, IV, VI;
e) nici o combinaţie anterioară nu este corectă.

61. Termenii unei serii cronologice de momente:

a) sunt mărimi de stoc;
b) sunt însumabili;
c) sunt mărimi de flux;
d) nu sunt însumabili;
e) admit doar relaţia de produs.

11