Capitolul 1 Seminarul 1

1. Pentru fiecare dintre exemplele următoare de studii statistice, identificaţi:

 Populaţia studiată
 Eşantionul prelevat pentru a efectua acest studiu (dacă este cazul)
 Caracteristica (variabila)studiată
 Tipul caracteristicii
a) În scopul cunoaşterii numărului de copii ai unei familii pentru ansamblul familiilor din regiunea Sud-Vest
Oltenia, o echipă de demografi culege informaţii despre numărul de copii pentru 750 de familii alese la
întâmplare.
 ansamblul familiilor din regiunea Oltenia
 ansamblul celor 750 de familii alese la întâmplare
 numărul de copii ai unei familii
 variabilă atributivă, cantitativă, discretă, măsurabilă cardinal, asociată unei scale de raport
(proporţională).
b) Pentru un studiu care încearcă să determine care este detergentul de vase preferat de către locuitorii
din regiunea Oltenia care folosesc o maşină de spălat vase, se culeg informaţii de la un ansamblu de
500 de locuitori ai regiunii, aleşi la întâmplare.
 ansamblul locuitorilor din regiune care folosesc maşină de spălat vase
 ansamblul celor 500 de locuitori aleşi la întâmplare
 detergentul de vase preferat
 variabilă atributivă, calitativă, bazată pe o scală nominală
c) Cu prilejul unui recensământ, INS înregistrează vârsta fiecărui cetăţean al ţării noastre.
 ansamblul locuitorilor din ţara noastră
 deoarece este intervievată întreaga populaţie a ţării, nu este vorba de un eşantion ci de
întreaga populaţie statistică
 vârsta persoanelor
 variabilă atributivă, cantitativă, continuă, bazată pe o scală de raport (proporţională)
d) Pentru a cunoaşte rezistenţa unui nou aliaj, tehnicienii vor supune 200 de tije de 1 cm diametru
compuse din acest nou material unor greutăţi crescătoare, până la ruperea acestor tije.
 noul aliaj
 cele 200 de tije supuse testului
 rezistenţa tijelor de 1 cm diametru compuse din noul aliaj
 variabilă atributivă, cantitativă, continuă, bazată pe o scală de raport (proporţională)
e) Sunt intervievaţi 100 de studenţi din Craiova, selectaţi aleator, asupra gusturilor lor muzicale, în scopul
de a cunoaşte tipul de muzică preferat de către studenţii acestui centru universitar.
 ansamblul studenţilor din Craiova
 cei 100 de studenţi selectaţi aleatoriu
 tipul de muzică preferat de către studenţi
 variabilă atributivă, calitativă, bazată pe o scală nominală
f) Pentru a cunoaşte concentraţia de fier a apei dintr-o reţea dată, se analizează 50 de sticle de apă de
250 ml, prelevate în diferite puncte alese la întâmplare din această reţea.
 reţeaua de apă
 cele 50 de sticle prelevate aleatoriu
 concentraţia de fier a apei
 variabilă atributivă, cantitativă, continuă, bazată pe o scală de raport (proporţională)
2. Care dintre indicatorii tendinţei centrale sunt cei mai potriviţi în situaţiile următoare:
 Un ghid turistic doreşte să-şi formeze o idee despre salariul anual al unui grup de 25 de
adulţi care se găsesc împreună într-un voiaj organizat. (mediana).
 În scopul determinării numărului de culegători pe care trebuie să-l angajeze,
administraţia unei plantaţii de căpşuni ar dori să cunoască numărul de coşuri pe care un
culegător îl culege zilnic. (media).
 Un agent de publicitate ar vrea să cunoască vârsta publicului ţintă al unui anumit tip de
spectacol (dominanta).
  Înainte de a se stabili într-o regiune dată, un comerciant de lux doreşte să cunoască ce
proporţie a populaţiei acestei regiuni câştigă mai mult de 45000 euro pe an (centila
corespunzătoare).
3. În urma studiului distribuției temperaturilor maxime din luna august a acestui an pe aeroportul Otopeni,
înregistrate în grade Celsius (C), s-au calculat următorii indicatori: x = 22.030, Me = 22.580, Do = 230,
σ2 = 9.970, σ = 3.1570. Calculați valorile acestor indicatori în cazul în care observarea ar fi fost realizată
în grade Fahrenheit, știind că formula de echivalență între cele două tipuri de scale este:
0
F = 1.80 C +320.

Rezolvare

X = temperatura în grade Celsius

Y = temperatura în grade Fahrenheit ⇒ 𝑌 = 1.8𝑋 + 32
⇒ 𝑦̅ = 1.8 ∙ 22.03 + 32 = 71.654 0 𝐹
⇒ 𝑀𝑒𝑦 = 1.8 ∙ 22.58 + 32 = 72.644 0 𝐹
⇒ 𝑀𝑜𝑦 = 1.8 ∙ 23 + 32 = 73.4 0 𝐹
⇒𝜎𝑦2 = (1.8)2 ∙ 9.97 = 32.3028
⇒𝜎𝑦 = |1.8| ∙ 3.157 = 5.6826 0 𝐹

4. Un teatru oferă patru categorii de bilete, în funcție de apropierea de scenă. În prezent, fiecare spectacol
se joacă cu casa închisă; prețul mediu al unui bilet este de 16 lei și abaterea tip, pentru ansamblul
biletelor vândute la fiecare reprezentație, este de 4 lei. Dar, pentru că nu se acoperă toate cheltuielile,
managerul vrea să ridice prețurile astfel încât prețul mediu să ajungă la 19 lei și abaterea tip să nu
depășească 4.5 lei. Ce tip de creștere de preț poate aplica managerul, pentru a îndeplini ambele
cerințe? (considerăm că mărirea prețurilor nu va modifica numărul de spectatori).
Rezolvare

X = prețul actual al unui bilet

Y = prețul majorat al biletului
𝑌 = 𝑎𝑋 + 𝑏
𝑥̅ = 16; 𝜎𝑥 = 4
⇒ 𝑦̅ = 𝑎𝑥̅ + 𝑏 = 19 ⇒ 16𝑎 + 𝑏 = 19
4.5
⇒ 𝜎𝑦 = |𝑎|𝜎𝑥 = 4.5 ⇒ |𝑎|4 =4.5 ⇒ 𝑎 = = 1.125
4
⇒ 𝑏 = 19 − 18 = 1
⇒ 𝑌 = 1.125𝑋 + 1

5. Cunoscând media și abaterea tip a notelor colegilor săi la disciplina MSGA, dar și inegalitatea lui
Bienayme-Cebâşev, un masterand din anul I AEFO de la FEAA declară că mai mult de 8/9 dintre
masteranzi au notele cuprinse între 6.7 și 9.7. Calculați valorile mediei și dispersiei notelor
masteranzilor de la această specializare.
Rezolvare
𝑃(5.7 ≤ 𝑋 ≤ 8.7) > 8/9
⇔ 𝑃(𝑥̅ − 3𝜎 ≤ 𝑋 ≤ 𝑥̅ + 3𝜎) > 8/9
⇒𝑥̅ − 3𝜎 = 6.7
⇒𝑥̅ + 3𝜎 = 9.7 ⇒ 𝑥̅ = 8.2
⇒ 𝜎 = 0.5 ⇒ 𝜎 2 = 0.25
6. O companie culege informaţii referitoare la vechimea în muncă a personalului său (în ani împliniţi);
situaţia celor 124 de angajaţi este următoarea:
Vechimea (ani împliniţi) Număr angajaţi
0 6
1 8
2 6
3 5
4 4
5 8
6 6
7 5
8 9
9 11
10 13
11 16
12 9
13 7
14 7
15 4
Total 124
a) Observaţiile se referă la o populaţie statistică sau la un eşantion?
b) Care este caracteristica studiată şi de ce tip este aceasta?
c) Construiţi seria de distribuţie pe baza celorlalte tipuri de frecvenţe cunoscute.
d) Reprezentaţi grafic distribuţia.
e) Calculaţi şi interpretaţi indicatorii tendinţei centrale.
f) Transformaţi seria construită după o caracteristică discretă într-o serie de distribuţie pe intervale de
variaţie, construită după o caracteristică de tip continuu.
g) Calculaţi indicatorii tendinţei centrale pentru seria construită la punctul anterior şi comparaţi rezultatele
cu cele de la punctul e.
Rezolvare

a) Este vorba de o populaţie statistică, aceea a angajaţilor companiei.

b) Vechimea (în ani împliniţi) a angajaţilor; cantitativă, discretă.
c)

xi fi fic pi pi (%) pic

0 6 6 0,048 4,80 0,048
1 8 14 0,065 6,50 0,113
2 6 20 0,048 4,80 0,161
3 5 25 0,040 4,00 0,201
4 4 29 0,032 3,20 0,233
5 8 37 0,065 6,50 0,298
6 6 43 0,048 4,80 0,346
7 5 48 0,040 4,00 0,386
8 9 57 0,073 7,30 0,459
9 11 68 0,089 8,90 0,548
10 13 81 0,105 10,5 0,653
11 16 97 0,130 13,0 0,783
12 9 106 0,073 7,30 0,856
13 7 113 0,056 5,60 0,912
14 7 120 0,056 5,60 0,968
15 4 124 0,032 3,20 1,000
Total 124 1,000 100,00
d) graficele specifice unei distribuţii unidimensionale după variante ale caracteristicii sunt: histograma prin
batoane şi poligonul frecvenţelor.

e) x 
x  f
i i

996
 8,03  8 ani – vechimea medie a celor 124 de anagajaţi
f i 124
1  k
M e  Li    f i  S n   9 ani – vechimea mediană a angajaţilor
2  f Me

1
M o  Li   k  11 ani – vechimea modală a angajaţilor
1   2

f) Dacă vechimea în ani împliniţi a angajaţilor este o caracteristică discretă, vechimea exactă a angajaţilor
este o caracteristică de tip continuu; pe baza ei se poate construi o serie de distribuţie pe intervale de
variaţie:
xi fi fic pi pi (%) pic
(0 ; 3] 25 25 0,202 20,2 0,202
(3 ; 6] 18 43 0,145 14,5 0,347
(6 ; 9] 25 68 0,202 20,2 0,549
(9 ; 12] 38 106 0,306 30,6 0,855
(12 ; 15] 18 124 0,145 14,5 1,000
Total 124 1,000 100,0

g) x 
x  f
i i

948
 7,6 ani
f i 124

1  k
M e  Li    f i  S n   8,28 ani
2  f Me

1
M o  Li   k  10,18 ani
1   2

7. Pentru a verifica rezistenţa la rupere a unui nou tip de fibră sintetică, se prelevează aleator 60 de
segmente egale de fibră care sunt supuse unor teste de rezistenţă. Rezultatele studiului sunt
prezentate în tabelul următor:
Clase după rezistenţa la rupere (kg) Număr segmente studiate
30 - 45 1
45 - 60 2
60 - 75 9
75 - 90 35
90 - 105 12
105 - 120 1
Total 60
a) Precizaţi tipul caracteristicii de grupare şi al seriei statistice construite pe baza ei. Studiul vizează o
populaţie statistică sau un eşantion?
b) Completaţi seria statistică (cu toate tipurile de frecvenţe posibil de construit).
c) Calculaţi şi interpretaţi indicatorii tendinţei centrale.
d) Calculaţi şi interpretaţi indicatorii variaţiei şi asimetriei.
e) Identificaţi, în cadrul acestei distribuţii, următorii indicatori de poziţie:
o Percentila (centila) 58 – c58
o Decila 9 – d9
 o Cuartila 3 – q3
f) În raport cu ansamblul distribuţiei, precizaţi:
- Între care percentile se situează o rezistenţă de 55 de kg
- Între care decile se situează o rezistenţă de 85 de kg
- Cărei cuintile (qn) îi corespunde o rezistenţă de 75 de kg.
Rezolvare

a) Studiul vizează un eşantion format din 60 de unităţi; variabila este cantitativă continuă; seria este de
distribuţie unidimensională, pe intervale de variaţie.
b) Tabelul complet al distribuţiei:

xi fi fic pi pic Centrul

intervalului
30-45 1 1 0,017 0,017 37,5
45-60 2 3 0,033 0,050 52,5
60-75 9 12 0,150 0,200 67,5
75-90 35 47 0,583 0,783 82,5
90-105 12 59 0,200 0,983 97,5
105-120 1 60 0,017 1,000 112,5
Total 60 1,000

c) x 
x  f
i i

4920
 82 kg
f i 60

1  k
M e  Li    f i  S n   75 + (30-12)15/35 = 82,71 kg
2  f Me

1
M o  Li   k  75 + [26/(26+23)]15 = 82,95 kg
1   2

d) Aa  x max  x min  120 – 30 = 90 kg

= 112,5 – 37,5 = 75 kg

Aa 75
Ar  100  100  91,46 %
x 82

xi  x
d ai  xi  x d ri   100
x

d ai (kg) d ri (%)
-44,5 -54,27
-29,5 -35,98
-14,5 -17,68
0,5 0,61
15,5 18,90
30,5 37,20
d 
x x  f
i i
 2,25 kg
f i

 xi  a 
2

 x  x 
2
fi  
 k 
 fi
    k 2  x  a   (42/60)152 – (82- 82,5)2 = 157,25
2 i 2

f i  i f

 12,54
   2  157,25  12,54 kg Cv  100  100  15,2 %
x 82

x  Do 82  82.95
C as    0.075
 12.54

Seria este moderat asimetrică spre stânga.

e) Formula de calcul a unei cuantile:

n  k
xc  Linf c    f i  S n   unde:
c  fc

x c  valoarea cuantilei

Linf c  limita inferioară a intervalului în care se plasează cuantila

n
 fracţia cuantilei ; exemple: q3 = 3/4 , Me = 1/2 , d9 = 9/10
c

Sn = suma frecvenţelor cumulate pentru intervalele care preced intervalul cuantilic

k = mărimea intervalului de variaţie

fc = frecvenţa intervalului în care se plasează cuantila

f i  suma totală a frecvenţelor

 58  15
c58  75    60  12    84,77 kg - intervalul 4: (58/100)60 = 34,8 – frecvenţele cumulate
 100  35
depăşesc această valoare în intervalul 75-90

9  15
d 9  90   60  47   98,75 kg - intervalul 5
 10  12

3  15
q3  75   60  12   89,14 kg - intervalul 4
4  35

f) Situarea unei anumite valori a caracteristicii în raport cu cuantilele:

  x  Linf c  c
n   Sn  d  fc  unde:
 k   fi

n = numărătorul din fracţia cuantilei dorite

Sn = suma frecvenţelor cumulate pentru intervalele care preced intervalul cuantilic

xc = valoarea dată a caracteristicii

Linf c  limita inferioară a intervalului în care se plasează cuantila

k = mărimea intervalului de variaţie

fc = frecvenţa intervalului în care se plasează cuantila

c = numitorul fracţiei cuantilei

f i  suma totală a frecvenţelor

- valoarea dată a caracteristicii, 55 kg se plasează în intervalul 2:

 55  45  100
n  1  2  3,88  valoarea de 55 de kg se plasează între c3 şi c4 (centilele 3 şi 4)
 15  60

- valoarea dată a caracteristicii de 85 de kg se plasează în intervalul 4:

 85  75  10
n  12   35    5,88  valoarea de 85 de kg se plasează între d5 şi d6 decilele 5 şi 6
 15  60

- valoarea dată a caracteristicii de 75 de kg se plasează în intervalul 4:

 75  75  5
n  12  35  1  valoarea de 75 de kg corespunde lui qn1 (primei cuintile)
 15  60

8. În scopul studierii distribuţiei curselor efectuate de către automobilele unei companii de taxiuri, se aleg
la întâmplare 500 dintre traseele acesteia, pentru care se notează distanţa parcursă; rezultatele sunt
prezentate în tabelul următor:
Număr de kilometri (xi) Număr de curse (fi) Centrele intervalelor
0-5 147 2,5
5-10 178 7,5
10-15 127 12,5
15-20 30 17,5
20-25 10 22,5
25-30 8 27,5
Total 500
a) Determinaţi şi interpretaţi indicatorii tendinţei centrale şi indicatorii sintetici ai variaţiei.
b) Ştiind că tariful acestei companii de taxiuri este de 0,5 euro pe kilometru plus 2 euro pornirea, să se
determine indicatorii de la punctul anterior pentru preţul unei curse (în euro), pentru eşantionul studiat.
Rezolvare
 9. Un antreprenor realizează următoarea distribuție privind suprafaţa planşeului pentru cele 800 de
apartamente ale sale:
Suprafaţa (mp) Ponderea apartamentelor
(%)
45-55 3
55-65 12
65-75 12
75-85 23
85-95 25
95-105 17
105-115 8
Total 100
a) Precizaţi nivelul la care s-a realizat cercetarea statistică: populaţie sau eşantion.
b) Construiţi seria statistică unidimensională completă corespunzătoare datelor observate.
c) Reprezentaţi grafic seria construită.
d) Determinaţi şi interpretaţi indicatorii tendinţei centrale şi pe cei ai variaţiei şi asimetriei acestei
distribuţii.
Rezolvare

10. Un sindicat calculează numărul de ore lucrate de fiecare dintre cei 200 de membri ai săi, în cursul
ultimei luni. Observaţiile sunt grupate astfel:
Număr ore lucrate Număr sindicalişti
30-60 8
60-90 20
90-120 0
120-150 60
150-180 100
180-210 12
Total 200
a) Determinaţi indicatorii tendinţei centrale şi variaţiei.
b) Calculaţi următorii indicatori de poziţie: percentila 29 (c29) şi decila 6 (d6).
c) Cărei percentile îi corespunde un număr de 147 ore lucrate?
d) Între care cuartile se situează un număr de ore lucrate de 130?
e) Evaluaţi percentila 14 a acestei distribuţii.
Rezolvare

11. Salariile (de maxim 4000 lei) ale celor 50 de salariaţi ai unei firme sunt distribuite astfel:
x  3000 lei; Me = 3400 lei; Aa = 2000 lei. Managerul firmei decide să majoreze aceste salarii, dar el ezită
între următoarele două modalităţi: să crească salariul fiecărui angajat cu 10%, sau să îi dea fiecărui
angajat, în plus, câte 300 de lei.

a) Descrieţi cele două modalităţi de majorare a salariilor pe care le are în vedere managerul, folosind
următoarele notaţii: X = salariul actual al unui angajat; Y = salariul rezultat în urma primului tip de
majorare propus; W = salariul rezultat în urma celui de al doilea tip de majorare propus.
b) Calculaţi media, mediana şi amplitudinea pentru fiecare dintre cele două variabile Y şi W.
c) Care grup de angajaţi este avantajat de fiecare dintre cele două forme de majorare?
d) Care dintre cele două modalităţi de majorare avantajează cel mai mare număr de salariaţi?
e) Alegeţi şi justificaţi tipul de majorare pe care managerul ar trebui să îl aplice.
 Rezolvare

a) şi b)
Prima variantă: Y = X + 10/100X = 1,1 X
y  1,1x  1,1  3000  3300 lei
M ey  1,1 Mex = 3740 lei
Ay = 1,1 Ax = 2200 lei.
A doua variantă: W = X + 300 lei
w  x  300  3300 lei
Mew = Mex + 300 = 3700 lei.
Aw = Ax = 2300 lei
c) Înainte de a răspunde la această întrebare, trebuie să căutăm salariul inițial (valoarea lui X) pentru care
cele două modalităţi de majorare sunt echivalente:
Y = W ; 1,1 X = X + 300 ; X = 3000 lei.
o pentru salariaţii al căror salariu iniţial era de 3000 de lei , oricare dintre cele două modalităţi de
majorare le-ar ridica cuantumul acestuia la 113300 de lei (3000*1,1 = 3300; 3000 + 300 = 3300);
o pentru salariaţii al căror salariu este superior valorii de 3000 de lei, primul tip de modificare este mai
avantajos (3600*1,1 = 3960; 3600 + 300 = 3900);
o pentru salariaţii al căror salariu este mai mic de 3000 de lei, a doua variantă este mai avantajoasă
(2500*1,1 = 2750; 2500 + 300 = 2800).
d) În distribuţia iniţială, mediana fiind de 3400 de lei, înseamnă că sunt mai mulţi salariaţi cu peste 3000 de lei
decât cei cu salariul sub acestă valoare. Ţinând cont de acest aspect şi de concluziile de la punctul precedent,
putem afirma cu certitudine că primul tip de majorare avantajează cel mai mare număr de salariaţi.

𝑥̅ = 3000 lei
I________________ I__________________________I
I 50% I 50% |
xmed = 3400 lei

e) Deoarece ambele modalităţi de majorare conduc la un salariu mediu de 3300 de lei, dar prima modalitate
avantajează cel mai mare număr de salariaţi, conducerea ar trebui să aplice acestă primă variantă.

12. Notele la un test pentru promovare (de maxim 100 de puncte) obţinute de cei 30 de angajaţi ai unei
firme sunt distribuite astfel: x  65; Me = 60;   7. Coordonatorul examenului de promovare decide
să majoreze aceste note, dar el ezită între următoarele două modalităţi: să crească nota fiecărui
angajat cu 5%, sau să îi dea fiecărui angajat, în plus, câte 3 puncte.
a) Descrieţi cele două modalităţi de majorare a notelor pe care le are în vedere coordonatorul, folosind
următoarele notaţii: X = nota actuală a unui angajat; Y = nota obţinută cu primul tip de majorare; W = nota
obţinută cu cel de al doilea tip de majorare.

b) Calculaţi media, mediana şi abaterea tip pentru cele două variabile Y şi W.

c) Care dintre cele două modalităţi de majorare ar avantaja cel mai mare număr de angajaţi?

d) Alegeţi şi justificaţi tipul de majorare pe care coordonatorul ar trebui să îl aplice.

Rezolvare
 Seminarul 2

În cadrul analizei politicii salariale la nivel micro sau macroeconomic se folosesc o serie de indicatori statistici.
 O primă categorie de indicatori statistici vizează evoluţia fondului de salarii:
 indicatori ai dinamicii: sporuri, indici şi ritmuri
 indicatori ai efectului majorărilor salariale din anul precedent, (n-1) asupra anului în curs, n (efectul de
report) – arată partea din creşterea procentuală a fondului de salarii în anul n faţă de anul (n-1)
datorată majorărilor salariale din anul (n-1):
Fdecn 1  12
/ n 1 
enreport
Fn 1
 indicatori ai efectului majorărilor salariale din cursul anului de analiză (efectul de nivel) – arată partea
din creşterea procentuală a fondului de salarii în anul n faţă de anul (n-1) datorată majorărilor salariale
oferite în anul n, independent de efectele creşterilor din anul precedent:
Fn
/ n 1 
ennivel
Fdecn 1  12
1. În cadrul analizei vizând politica salarială la o firmă industrială, analistului i s-au oferit următoarele
informaţii referitoare la calendarul majorărilor salariale din ultimii ani:
 2% - la 1 septembrie 2016
 3% - la 1 martie 2017
 2% - la 1 decembrie 2017
 1% - la 1 iunie 2018
Fondul de salarii pentru luna iulie 2016 a fost de 200 mii u.m. şi nici o creştere de salarii nu a fost acordată
în cursul lunilor precedente ale acestui an; nu s-au înregistrat variaţii ale efectivului de salariaţi în perioada
analizată (2016 - 2018).
Ce tip de analiză statistică este utilă pentru ca analistul să evalueze corect impactul majorărilor salariale
asupra evoluţiei fondului de salarii al firmei?
Rezolvare
 indicatorii dinamicii fondului de salarii în perioada de analiză:
Indicatorii dinamicii 2017/2016 2018/2017 2018/2016
Modificarea absolută (  n / n 1 ) – (mii u.m.) 97,402 73,469 170,871

Indicele dinamicii ( I n / n 1 ) 1,04 1,029 1,069

Ritmul dinamicii ( Rn / n 1 ) – (%) 4 2,9 6,9

Nivelurile absolute ale fondului de salarii pentru fiecare an din perioada de analiză sunt calculate astfel:
 F2016  200  8  200  1,02  4   1600  816  2416 mii u.m.
 F2017  200  1,02  2   200  1,02  1,03  9   200  1,02  1,03  1,02  1 
 408  1891,08  214,322  2513,402 mii u.m.
   
F2018  200  1,022  1,03  5  200  1,022  1,03  1,01 7 
 1071,612  1515,259  2586,871 mii u.m.
 indicatori ai efectului majorărilor salariale (din anul precedent sau din anul în curs):
 indicatori ai efectului de report:
Fdec16   12 200  1.02  12
/ 16 
e17report   1.01
F16 2416
 Fdec17  12  200 1.02 1.03 1.02 12  1.02
/ 17 
e18report
F17 2513.402

 indicatori ai efectului de nivel:

F17 2513.402
/ 16 
e17nivel   1.03
Fdec16 12 200 1,02 12
F18 2586.871
/ 17 
e18nivel   1.01
Fdec17 12 200 1,02 1.03 1.02  12
Calculul acestor indicatori face parte din controlul gestiunii sociale; el se completează, pentru o analiză
mai detaliată, cu determinarea, în aceeaşi manieră, a efectelor asupra evoluţiei fondului de salarii ale:
 modificării în timp a efectivelor de salariaţi
 schimbărilor în nivelurile de calificare ale acestora
 modificării în timp a vechimii în muncă a salariaţilor.

 A doua categorie de indicatori statistici utilizaţi în analiza politicii salariale la nivel micro şi
macroeconomic cuprinde indicatorii de echitate internă:
 salariul mediu ( s ) și salariul median ( s med )
s
 raportul dintre salariul mediu şi cel median ( rs  )
s med
 decilele salariale ( d 19 )
d9
 rata ierarhiei salariilor ( ri  )
d1
Aceşti indicatori vizează compararea ecartului (abaterii) între cele mai mici salarii şi cele mai mari
salarii dintr-o companie, ramură sau economia naţională şi permit ierarhizarea salariilor la nivel micro, mezo
sau macroeconomic.
Raportul dintre salariul mediu şi cel median ( rs ),prin compararea nivelurilor celor doi indicatori ai
tendinţei centrale pentru salariile unei companii, reflectă repartiţia salariilor angajaţilor şi oferă informaţii despre
posibilităţile de majorare salarială în cadrul companiei:

s  22200u.m.
I_________________________________I______________I
I 50% I 50% |
s min s med  17800u.m. s max

 dacă rs  1  repartiţie omogenă a salariilor

 ecartul dintre salariile angajaţilor este stabil

 dacă rs  1  o minoritate de salariaţi foarte bine plătită tinde să crească artificial nivelul
salariului mediu din companie

dacă rs  1 
 o minoritate de salariaţi foarte slab plătită tinde să scadă artificial nivelul
salariului mediu din companie.
Rata ierarhiei salariilor măsoară ecartul dintre decilele extreme (superioară şi inferioară):
 este important pentru identificarea distanţei dintre angajaţii cu salariile foarte mari din companie
şi cei cu salariile foarte mici din companie (de câte ori cei 10% dintre angajaţii cu cele mai mari
salarii sunt mai bine plătiţi decât cei 10% dintre angajaţii cu cele mai mici salarii);
  este utilă atât analiza în dinamică a acestor indicatori la nivelul companiei, cât şi comparaţia în
spaţiu, cu valoarea indicatorilor la nivel naţional sau de ramură.

2. În cadrul unei analize economico-sociale, o companie pune la dispoziţia analistului următoarele

informaţii cu privire la grila de salarii a personalului său (a cărui vârstă medie este de 33 ani) pentru anul de
analiză:

Ocupaţia Efectiv salariaţi Salariul mediu anual (mii u.m.) Efectiv cumulat
muncitori 6 18 6
secretare 19 23 - d inf 25
agenţi marketing 31 35 56
tehnicieni 35 29 - s med 91
ingineri 16 48 - d sup 107
şefi servicii 5 75 112
manageri 3 90 115
Total 115 4088 (fond salarii)

Din surse independente, se obţin informaţii referitoare la salariile medii anuale la nivelul economiei
naţionale, pentru anul de analiză, dar şi indicatorii statistici ai echităţii salariale la nivel naţional:

Ocupaţia Salariul mediu anual (u.m.)

Cadre cu funcţii de conducere şi specialişti cu studii superioare 58243
Profesii intermediare (studii medii şi postliceale) 29726
Lucrători şi funcţionari administrativi (studii medii) 20326
Muncitori (studii primare) 21359

Indicatori naţionali Valoare

Salariul mediu (u.m.) 22193
Salariul median (u.m.) 17802
Raportul dintre salarii 1,25
Decila inferioară (u.m.) 12055
Decila superioară (u.m.) 35513
Rata ierarhiei salariilor 2,9

Evaluaţi, pe baza informațiilor anterioare, politica salarială a companiei analizate, cu ajutorul indicatorilor
statistici ai echităţii salariale.

Rezolvare
Indicatorii statistici ai politicii salariale a companiei sunt prezentaţi în tabelul următor:

Indicatorii companiei
Salariul mediu (u.m.) -4088000/115 35548
Salariul median (u.m.) – 115/2 =57,5 29000
Raportul dintre salarii 1,23
Decila inferioară (u.m.) – 115*0,1 =11,5 23000
Decila superioară (u.m.) – 115*0,9=103,5 48000
Rata ierarhiei salariilor 2,09
 Pe baza acestor indicatori statistici şi a comparaţiei cu nivelurile lor naţionale, se pot formula
următoarele concluzii privind politica salarială a companiei:
 salariul mediu în companie este net superior celui naţional (cu 60% mai mare);
 pentru patru dintre categoriile profesionale ale angajaţilor companiei salariile depăşesc media
naţională: manageri, şefi servicii, agenţi marketing, secretare; categoria tehnicieni este plătită la
acelaşi nivel cu media naţională iar două categorii profesionale, ingineri şi muncitori sunt plătite
sub media naţională (diferenţele nu sunt foarte mari iar personalul companiei este foarte tânăr);
 repartiţia salariilor din companie este măsurată prin raportul dintre salariul mediu şi cel median;
nivelul de 1,23 al acestui indicator arată că personalul foarte bine plătit al companiei (manageri
şi şefi servicii) tinde să crească artificial media salariului pe companie;
 rata ierarhiei salariilor, de doar 2,09, se situează sub nivelul naţional; persoanele cel mai bine
plătite au salariul de două ori mai mare decât cele plătite foarte slab.
Concluzia finală: politica salarială a companiei analizate este atractivă.

3. Se cunosc următoarele informaţii referitoare la calendarul majorărilor salariale din ultimii trei ani la o
companie națională:
 3% - la 1 iulie 2016
 4% - la 1 decembrie 2016
 2.5% - la 1 iulie 2017
 5% - la 1 iulie 2018
Fondul de salarii la începutul anului 2016 a fost de 100 u.m. şi nu s-au înregistrat variaţii ale efectivului de
angajați în perioada de analiză.
Analizați statistic impactul majorărilor salariale asupra evoluției fondului de salarii al companiei în ultimii trei
ani.
Rezolvare

4. Se cunosc următoarele informații privind salarizarea personalului unei firme în anul 2017:

Clase de salarizare (lei) Ponderea angajaților (%)

2000-3000 8
3000-4000 17
4000-5000 20
5000-6000 25
6000-7000 15
7000-8000 10
8000-9000 5
Total 100
 Din Anuarul statistic al României 2018 se cunoaște nivelul salariului mediu brut pe economie, de 3223
lei și structura salariaților, pe grupe de salarii brute, în anul 2017, la nivelul economiei naţionale:

Grupe de salarii brute realizate (lei) Ponderea salariaților (%)

- 1450 14.3
1450-2000 25.8
2000-3000 24.5
3000-4000 14.2
4000-5000 8.1
5000-6000 4.4
6000-7000 2.7
7000-8000 1.6
8000-9000 1.0
9000-10000 0.7
10000-12000 0.9
12000-14000 0.6
14000 - 1.2
Total 100

Evaluaţi politica salarială a firmei analizate, cu ajutorul indicatorilor statistici ai echităţii salariale.
Rezolvare