# Un profesor îşi ia din catalogul unei clase mediile la matematică pe semestrul trecut în vederea unor

prelucrări statistice. Acestea sunt: 6, 7, 7, 5, 9, 8, 4, 10, 7, 5, 6, 6, 7, 8, 4, 4, 6, 5, 8, 6, 7, 5, 6, 9, 7.

1) Să se completeze un tabel care conţine rubricile: Nota, Frecvenţa absolută, Frecvenţa relativă, Frecvenţa
Cumulată. Realizaţi reprezentarea în batoane şi poligonul frecvenţelor.
2) Folosind datele din tabel precizaţi:
a) Câţi elevi au note mai mici decât 5? Indicaţi procentul lor.
b) Câţi elevi au note între 5 şi 6? Indicaţi procentul lor.
c) Câţi elevi au note între 7 şi 10? Indicaţi procentul lor.
Reprezentaţi aceste date printr-o diagramă în forma unui disc, cu a), b), c) indicate prin sectoare ale cercului.
3) Determinaţi media aritmetică, mediana, dispersia şi abaterea mediei pătratice.
Rezolvare:
1)
Frecvenţa Frecvenţa Frecvenţa
Nota absolută relativă cumulată
( xi ) ( ni ) ( f i = ni /n) crescător
4 3 0,12 0,12
5 4 0,16 0,28
6 6 0,24 0,52
7 6 0,24 0,76
8 3 0,12 0,88
9 2 0,08 0,96
10 1 0,04 1
Total n = 25 1

6
ni

4
2
0
4 5 6 7 8 9 10
xi

Reprezentarea în batoane

8
6
ni

2
0
4 5 6 7 8 9 10
C(xi)

Poligonul frecvenţelor

2) a) 3 elevi au note sub 5. Aceştia reprezintă 12%.

b) 10 elevi au note între 5 şi 6. Aceştia reprezintă 40%.
c) 12 elevi au note între 7 şi 10. Aceştia reprezintă 48%.
1
 12%

48%

40%

Diagrama

3) Media aritmetică x = (4∙3+5∙4+6∙6+7∙6+8∙3+9∙2+10∙1)/25 = 6,48

Mediana împarte şirul ordonat de date în două părţi egale ca număr.
Dacă şirul are 2k  1 unităti, mediana coincide cu unitatea de ordinul k  1 , xm  xk 1 .
În cazul nostru şirul are 7 unităţi, deci mediana coincide cu unitatea de ordinul 4, xm  x4 .

Mediana xm  7
1 7
Dispersia  2  
n i 1
( xi  x )2  ni 

1
 (4  6, 48)2  3  (5  6, 48)2  4  (6  6, 48)2  6  (7  6, 48) 2  6 
25
(8  6, 48)2  3  (9  6, 48)2  2  (10  6, 48) 2 1  2, 48 .

Abaterea mediei pătratice    2 = 1,57.

# Societatea comercială „COOP” dispune de o reţea de unităţi economice cu profilul alimentaţie publică în
care sunt angajaţi 50 de vânzători.
Pentru cei 50 de vânzători, consideraţi ca o colectivitate generală, s-a întocmit o bază de sondaj. Înscrierea în
baza de sondaj a vânzătorilor s-a făcut în ordine alfabetică, ceea ce constituie un criteriu aleator şi li s-a dat
un cod (nr. crt.). S-au înregistrat datele privind vârsta (ani) şi salariul net lunar (mii lei) din luna mai 2006.
1. Efectuaţi gruparea elementelor colectivităţii pe variante şi calculaţi media, mediana şi modulul pentru
fiecare caracteristică în parte.
2. Efectuaţi gruparea pe 5 intervale de grupare egale.
3. Optaţi pentru 2 caracteristici grupate la punctul anterior şi:
- Calculaţi şi interpretaţi indicatorii medii ai tendinţei centrale;
- Calculaţi şi interpretaţi indicatorii variaţiei;
- Calculaţi şi interpretaţi indicatorii de asimetrie.

Nr. Vârsta Salariul net Nr. Vârsta Salariul net

crt. (ani) lunar crt. (ani) lunar
(mii lei) (mii lei)
1 20 540 26 39 700
2 20 540 27 40 700
3 21 550 28 40 710
4 21 560 29 40 710
5 23 600 30 41 710
6 24 605 31 42 710
7 25 605 32 42 790
2
 8 26 610 33 43 790
9 27 610 34 43 795
10 28 610 35 43 800
11 28 620 36 44 800
12 28 625 37 44 800
13 28 630 38 45 805
14 29 640 39 45 805
15 31 640 40 46 810
16 32 640 41 47 820
17 32 650 42 47 820
18 33 650 43 48 830
19 35 660 44 51 835
20 36 660 45 53 850
21 37 660 46 53 850
22 38 660 47 55 860
23 38 660 48 56 920
24 38 670 49 56 930
25 38 680 50 57 930

Rezolvare:
1) Gruparea elementelor colectivităţii pe variante:
Gruparea după salariul net:

Nr. Salariul net lunar Frecvenţa de apariţie Nr. Salariul net lunar Frecvenţa de apariţie
crt. xi ni crt. xi ni
1 540 2 16 710 4
2 550 1 17 790 2
3 560 1 18 795 1
4 600 1 19 800 3
5 605 2 20 805 2
6 610 3 21 810 1
7 620 1 22 820 2
8 625 1 23 830 1
9 630 1 24 835 1
10 640 3 25 850 2
11 650 2 26 860 1
12 660 5 27 920 1
13 670 1 28 930 2
14 680 1 TOTAL 50
15 700 2

Salariul mediu al celor 50 angajaţi ai firmei se determină folosind formula mediei aritmetice ponderate:

x
x n
i i

540  2  550 1  ...  930  2 35655
  713,1 lei
n 50 50
3
Mediana se poate calcula folosind formula mediei aritmetice simple a celor doi termeni centrali:
680  700 1380
xm    690 lei
2 2
Modulul reprezintă valoarea cea mai des (cea mai mare) întâlnită din salariile nete lunare:
xM = 660 (frecvenţa ni = 5).

Nr. Vârsta Frecvenţa Nr. Vârsta Frecvenţa

crt. (ani) crt. (ani)
1 20 2 17 39 1
2 21 2 18 40 3
3 23 1 19 41 1
4 24 1 20 42 2
5 25 1 21 43 3
6 26 1 22 44 2
7 27 1 23 45 2
8 28 4 24 46 1
9 29 1 25 47 2
10 31 1 26 48 1
11 32 2 27 51 1
12 33 1 28 53 2
13 35 1 29 55 1
14 36 1 30 56 2
15 37 1 31 57 1
16 38 4 TOTAL 50

Vârsta medie a celor 50 de angajaţi se determină folosind formula mediei aritmetice:

20  2  21 2  23 1  ...  56  2  57 1 1896
x   37,92 ani
50 50
Mediana se calculează în funcţie de cei doi termeni centrali:
38  39 77
xm    38,5 ani
2 2
Vârsta cea mai des întâlnită este valoarea cu frecvenţa cea mai mare:
xM = 38 ani

2) Gruparea pe intervale egale permite structurarea colectivităţii pe grupe cât mai omogene, iar gruparea
statistică este cea mai semnificativă modalitate a sistematizării datelor după o caracteristică numerică sau
nominativă.
Sistematizarea datelor printr-o grupare pe intervale egale răspunde necesităţii de sistematizare şi omogenizare a
datelor unei observaţii statistice de masă şi a caracterizării independente a fiecărei variabile din propria
observare.

Grupe de Nr. Mijlocul Frecvenţă

vârstă Angajaţi intervalului cumulată
(ani) ( ni ) ( xi ) ( xi  ni ) C ( xi )
4
 ( - 25] n1  7 20 140 C ( x1 )  7
(25-35] n2  12 30 360 C ( x2 )  19
(35-45] n3  20 40 800 C ( x3 )  39
(45-55] n4  8 50 400 C ( x4 )  47
(55 - ] n5  3 60 180 C ( x5 )  50
Total 50 1880

25
20
15
ni

10
5
0
sub 25 25-35 35-45 45-55 55 si peste
grupe
Histograma - ani

Grupe Nr. Mijlocul Frecvenţa

după angajaţi intervalului xi  ni cumulată
salarii ni xi C ( xi )
[500-600] n1  5 550 2750 C ( x1 )  5
(600-700] n2  22 650 14300 C ( x2 )  27
(700-800] n3  10 750 7500 C ( x3 )  37
(800-900] n4  10 850 8500 C ( x4 )  47
(900-1000] n5  3 950 2850 C ( x5 )  50
Total 50 35900

25

20

15
ni

10

0
[500-600] (600-700] (700-800] (800-900] (900-1000]
1
grupe
Histograma - salarii

3) Indicatorii tendinţei centrale:

Media aritmetică
k k

 xi ni 1880
x n i i
35900
x i 1
k
 = 37,60 ani x i 1
k
 = 718 lei
n n
50 50
i i
i 1 i 1

5
În medie fiecare din cei 50 de angajaţi primesc salarii nete lunare de 718.
De asemenea vârsta medie este 37,60  38 ani.

Se numeşte modul (mod) al variabilei statistice discrete X acea valoare notată xM pentru care frecvenţa este
maximă.
Frecvenţa maximă pentru grupe de vârstă este n3  22, aşadar intervalul modul este ( xMinf , xMsup )  ( x3inf , x3sup ) =
(35,45).
i 3
Lungimea intervalului modul este: d M  xisup  xiinf  x3sup  x3inf  45  35  10
i 3 i 3
1  ni  ni 1  n3  n2  20  12  8 si  2  ni  ni 1  n3  n4  20  8  12

1
xM  xMinf  d M = 38 ani ceea ce înseamnă că cea mai des întâlnită vârstă este 38.
1   2

Frecvenţa maximă pentru grupe după salarii este n2  22, aşadar intervalul modul este intervalul modal este
( xMinf , xMsup )  ( x2inf , x2sup ) = (600,700).
i 2
Lungimea intervalului modul este: d M  xisup  xiinf  x2sup  x2inf  700  600  100
i 2 i 2
1  ni  ni 1  n2  n1  22  5  17 si  2  ni  ni 1  n2  n3  22  10  12

1
xM  xMinf  d M = 660 lei (cel mai des întâlnit salariu este 660)
1   2

Mediana xm
Se determină la început intervalul median ( xiinf , xisup ) , unde i se alege astfel încât
n
C ( xi 1 )   C ( xi ) .
2
Notăm cu nm  C ( xi )  C ( xi 1 ) numărul de observaţii pe care îl conţine intervalul median şi dm  xisup  xiinf
lungimea intervalului median.
d n 
Mediana se calculează cu relaţia: xm  xiinf  m   C ( xi 1 ) 
nm  2 

Pentru grupe de vârstă se alege i astfel încât

50
C ( xi 1 )   C ( xi )
2  i3
C ( x2 )  19  25  39  C ( x3 )

i 3
Intervalul median este ( xiinf , xisup )  ( x3inf , x3sup )  (35, 45) .
i 3
nm  C ( xi )  C ( xi 1 )  C ( x3 )  C ( x2 )  39  19  20
i 3
dm  xisup  xiinf  x3inf  x3sup  45  35  10
dm  n 
xm  x3inf    C ( x2 )  = 38,5 ani
nm  2 

Pentru grupe după salarii se alege i astfel încât

6
 50
C ( xi 1 )   C ( xi )
2  i2
C ( x1 )  5  25  27  C ( x2 )

i 2
Intervalul median este ( xiinf , xisup )  ( x2inf , x2sup )  (600,700) .
i 2
nm  C ( xi )  C ( xi 1 )  C ( x2 )  C ( x1 )  27  5  22
i 2
dm  xisup  xiinf  x2inf  x2sup  700  600  100
dm  n 
xm  x2inf    C ( x1 )  = 690 lei
nm  2 
Din cele 50 de persoane 50% (respectiv 25 de persoane) realizează salarii nete de până la 690 lei, iar restul
peste 690 lei.
25 de persoane au până în 38,5 ani, iar restul până la 50 au peste 38,5 ani.
Indicatorii sintetici ai variaţiei şi ai asimetriei:

x
Grupe xi ni xi  x ( xi  x)2  ni
718
500-600 550 5 -163,1 133008,05
718
600-700 650 22 -63,1 87595,42
700-800 750 10 718 36,9 13616,1
718
800-900 850 10 136,9 187416,1
900-1000 950 3 718 236,9 168364,83

Dispersia  2 (pătratul mediu al abaterilor termenilor faţă de media lor)

1 5 590000,5
2   ( xi  x )2 ni  50  11800, 01
n i 1

Abaterea medie pătratică  ,    2 = 10,62

Avem asimetrie pozitivă xM  xm  x (660<690<718).

25
20
15
ni

10
5
0
0 200 400 600 800 1000 1200
grupe
Asimetrie pozitivă

7
 25
20
15

ni
10
5
0
[500-600] (600-700] (700-800]
1 (700-800] (800-900]
grupe
Histogramă

# În cadrul laboratorului de matematică aplicată se consideră aruncarea simultană a două zaruri de câte doi
elevi şi se înregistrează suma punctelor obţinute pe cele două zaruri. Se aruncă zarurile de 30 de ori.
Completati un tabel care conţine următoarele coloane: Suma obţinută, Frecvenţa absolută, Frecvenţa relativă,
Frecvenţa cumulată crescătoare. Alcătuiţi diagrama în batoane. Calculaţi media, dispersia şi abaterea medie
pătratică.
Rezolvare:
Suma Frecvenţa Frecvenţa Frecvenţa
obţinută absolută relativă cumulată
( xi ) ( ni ) ( fi ) crescător
2 3 0,100 0,100
3 2 0,067 0,167
4 1 0,033 0,200
5 2 0,067 0,267
6 4 0,133 0,400
7 5 0,167 0,567
8 3 0,100 0,667
9 4 0,133 0,800
10 1 0,033 0,833
11 4 0,133 0,967
12 1 0,033 1,000
Total n = 30

6
5
4
ni

3
2
1
0
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
xi

Diagrama în batoane

8
 6
5
4

ni
3
2
1
0
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
xi

Poligonul frecvenţelor

1 11
Media aritmetică x   ni xi = 7,033333333.
n i 1
1 11
Dispersia  2   ( xi  x )2  ni  = 8,165567.
n i 1
Abaterea mediei pătratice    2 = 2,857545.

TEMĂ

Să considerăm studiul efectuat asupra unui grup de sportivi după înălţime (exprimată în centimetri).
Rezultatele măsurătorii sunt înregistrate în ordinea în care a decurs măsurătoarea şi sunt aşezate în
următorul tabel:

165 168 177 195 172 198 196 190 201 168
172 168 168 196 173 199 182 195 196 196
185 205 184 192 178 165 174 182 177 172
196 192 188 195 175 192 175 184 192 170
184 205 190 200 188 176 184 174 188 170
170 180 184 199 192 184 170 175 184 188

Să se alcătuiască poligonul frecvenţelor şi histograma. Calculaţi media, dispersia şi abaterea mediei

patratică.