Sunteți pe pagina 1din 7

FISA nr.

1. Pentru un volum al eșantionului de 60 de unită ți statistice,


numă rul de grupe stabilit pe baza formulei lui Sturges este:
a) 2;
b) 5;
c) 60;
d) 6;
e) 7.

2. Pentru un set de date statistice cu valori cuprinse între 0 și 230,


dacă dorim să le sistematiză m în 6 grupe de mă rime egală , cea mai
convenabilă mă rime a intervalului este:
a) 35;
b) 230;
c) 50
d) 6
e) 40.

3. Formula lui Sturges este utilizată pentru:


a) determinarea mă rimii intervalului de grupare;
b) determinarea mă rimii eșantionului;
c) determinarea frecvențelor corectate;
d) în cazul grupă rii pe interval neegale de variație;
e) determinarea numă rului de grupe.

4. Pentru urmă toarea secvență din cadrul unei grupă ri:


5,00-5,49
5,50-5,99
6.00-6,49
6,50-6,99
se pot face urmă toarele afirmații:
a) intervalele sunt egale, continue;
b) intervalele sunt egale, discontinue;
c) intervalele sunt neegale, discontinue;
d) valoarea 5,497 a variabilei pentru o anumită unitate statistică
se încadrează în grupa 5,00-5,49;
e) dacă o unitate statistică are valoarea caracteristicii egală cu
5,492, atunci ea se încadrează în grupa 5,00-5,49.
f) Valoarea 5,498 a variabilei se încadrează în grupa 5,50-5,99.
5. Frecvența absolută cumulată crescă tor a unei grupe reprezintă :
a) ponderea unită ților care se încadrează în grupa respectivă ;
b) ponderea unită ților care au valoarea caracteristicii mai mică
sau eventual egală cu limita superioară a grupei;
c) numă rul unită ților care au valoarea caracteristicii mai mică sau
egală cu limita inferioară a grupei;
d) numă rul unită ților care au valoarea caracteristicii mai mică sau
egală cu limita superioară a grupei;
e) numă rul unită ților care au valoarea caracteristicii mai mare
sau egală cu limita inferioară a grupei.

6. Subiectul unui tabel statistic reprezintă :


a) rețeaua de linii ce alcă tuiesc rubricile tabelului;
b) colectivitatea la care se referă datele;
c) sistemul de indicatori cuprinși în tabel;
d) datele numerice sau denumirile textuale care se completează în
rubricile tabelului;
e) nici una dintre variantele de mai sus.

7. Înă lțimea și greutatea a 15 studenți ai unei facultă ți, selectați


aleator, sunt urmă toarele:

Stud 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 1
Înă lt 178 181 174 173 200 185 170 169 166 170 165 180 16 1
ime 1 7
(cm)
Greu 58 74 64 66 75 70 50 58 54 51 58 57 48 5
tate
(kg)

a) Să se grupeze studenții pe cinci intervale de mă rime egală după


înă lțime și să se reprezinte grafic.
b) Pentru distribuția de frecvențe de la punctul a) să se calculeze
frecvențele absolute cumulate și să se reprezinte grafic.
c) Să se calculeze frecvențele relative cumulate crescator.
d) Să se efectueze o grupare combinată a studenților după
înă lțime și greutate (se vor lua cinci intervale egale).

8. Despre cei 500 de anagajați ai unui agent economic cu activitate în


domeniul construcțiilor se cunosc urmă toarele date:
Interv. de Sub 10 10-15 15-20 20-25 25-30 Peste 30
variație a
vechimii
în
activitate
(ani)
Ponderea 5 12 30 75 90 100
angajaților
a) Să se precizeze tipul frecvențelor redate în tabel;
b) Să se determine frecvențele absolute și să se reprezinte grafic;
c) Să se calculeze centrele de interval;
d) Să se calculeze frecvențele absolute cumulate crescă tor și
descrescă tor și să se reprezinte grafic;
e) Care este ponderea salariaților care au o vechime de peste 25
de ani? Câ ți salariați îndeplinesc această condiție?

9. Câ nd două firme anunță dorința de a fuziona, se întâ mplă


deseori ca în decurs de câ teva să ptă mâ ni, una din firme să devină
nemulțumită de consecințele fuzionă rii și fuzionarea să fie reziliată .
De aceea, din momentul în care o firmă anunță fuzionarea, există o
mare doză de incertitudine dacă fuziunea va avea loc (pot trece luni
după anunț pâ nă câ nd fuziunea are loc). Pentru 38 de firme, se dă
numarul de zile scurs între data anunțului potențialei fuziuni și data
fuziunii efective: 74, 42, 155, 80, 214, 97, 225, 182, 92, 116, 140, 162,
192, 178, 40, 193, 94, 157, 123, 128, 92, 173, 173, 216, 135, 120, 64,
184, 255, 27, 123, 80, 143, 212, 176, 200, 164, 86.
a) Să se grupeze datele pe intervale de mă rime egală si să se
reprezinte grafic rezultatele grupă rii.
b) Să se calculeze centrele de interval.

10. Venitul salarial (u.m.) pentru 50 de angajati ai unei companii


este: 62; 82; 89; 97; 114; 63; 83; 90; 98; 119; 64; 84; 90; 99; 123; 65;
84; 91; 101; 132; 69; 85; 91; 102; 133; 72; 86; 92; 104; 134; 74; 86;
93; 105; 145; 76; 87; 94; 107; 146; 77; 88; 96; 110; 164; 79; 89; 96;
113; 174.
a) Să se sistematizeze datele pe 7 intervale egale de variație și să se
reprezinte grafic;
b) Să se grupeze datele pe intervale neegale de variație;
c) Să se reprezinte grafic rezultatele de la punctual a).

11. Nivelul de instruire pentru cei 50 de angajati ai unei societati


comerciale este (se fac notatiile: P=absolventi de invatamant primar;
G= absolventi de invatamant gimnazial; L= absolventi de invatamant
liceal; S= absolventi de invatamant superior):
a) Să se sistematizeze datele;
b) Sa se reprezinte grafic informatiile sistematizate;
c) Sa se calculeze ponderea salariatilor pentru fiecare nivel de instruire și sa
se reprezinte grafic rezultatele;(frecventele relative).
Aplicatia 12

Câ nd două firme anunță dorința de a fuziona, se întâ mplă deseori ca


în decurs de câ teva să ptă mâ ni, una din firme să devină nemulțumită
de consecințele fuzionă rii și fuzionarea să fie reziliată . De aceea, din
momentul în care o firmă anunță fuzionarea, există o mare doză de
incertitudine dacă fuziunea va avea loc (pot trece luni după anunț
pâ nă câ nd fuziunea are loc). Pentru 380 de firme, se dă numarul de
zile scurs între data anunțului potențialei fuziuni și data fuziunii
efectivă :

Interval NR. Firme


variație
NR. Zile
40-80 50
80-120 70
120-160 90
160-200 100
200-240 50
240-280 20
Total 380

Se cere:
1. Să se determine nivelul mediu folosind media aritmetică , media armonică
și media pă tratică și să se verifice relația dintre ele.
2. Să se calculeze modul, mediana și cuartilele.
Aplicație

În scopul analizei capacită ții de cazare turistică dintr-o zonă montană , o firmă
interesată efectuează un sondaj simplu aleator de volum 10% din colectivitatea
generală (N=600), obținâ nd urmă toarele date sistematizate:

Intervale de NR.
variație Unitați
capacitate Turistice
de cazare ni
(locuri/per
unitate)
20-40 8
40-60 10
60-80 32
80-100 7
100 și peste 3
Total 60

Se cere:
1. Să se determine capacitatea medie de cazare în eșantion și să se precizeze
dacă valoarea medie obținută este reprezentativă pentru colectivitatea de
selecție analizată .
2. Să se calculeze eroarea medie probabilă de selecție (eroarea standard sau
eroarea medie de reprezentativitate) și eroarea maxima admisibilă , dacă
rezultatele se garantează cu o probabilitate de 95% pentru un z=1,96 (în
ipoteza unei selecții aleatoare repetate și în ipoteza unei selecții aleatoare
nerepetate)
3. Să se estimeze limitele între care se va situa capacitatea medie de cazare
pe unitatea turistică în colectivitatea generală și limitele între care se va
situa capacitatea totală de cazare)
4. Să se determine noul volum de selecție care va fi necesar, dacă firma ce
efectuează analiza dorește ca eroarea limită (maxima admisibilă ) să se
reducă la jumă tate, iar probabilitatea cu care se garantează rezultatele să
fie de 95% (z=1,96).

Indicatori simpli ai variației


1. Amplitudinea variației
A(X)= Xmax-Xmin= 120-20=100 locuri /per unitate de cazare

2. Abaterea individuală
Di=Xi-X(medie)

Indicatori sintetici ai variației

1. Abaterea medie liniară


2. Dispersia
3. Abaterea medie pă tratică
4. Coeficientul de variație

I. In ipoteza unei selectii aleatoare repetate :

1. eroarea medie probabilă de selecție

S-ar putea să vă placă și