Indicatorii seriilor de distribuție

de frecvențe
 Seria statistică

Seria statistică = acel mod de prezentare a datelor statistice,

formată din două sau mai multe şiruri de date în care primul şir este
reprezentat de caracteristica de grupare sau o caracteristică de timp/
spațiu (caracteristică atributivă, de timp sau de spaţiu) iar următoarele
şiruri sunt reprezentate de frecvenţe condiţionate sau de valori
centralizate ale altor caracteristici condiţionate de caracteristica de
grupare.
Seria de distribuţie de frecvenţe unidimensională este o serie
statistică formată din două şiruri de date, din care primul şir este o
caracteristică atributivă iar cel de-al doilea şir este format din numărul
de unităţi statistice la care se regăseşte respectiva caracteristică.
 Sistem de indicatori statistici

Sistemul de indicatori statistici care caracterizeaza o serie de distribuție de

frecvențe:
1. Indicatorii tendinţei centrale – arata ceea ce este reprezentativ pentru
unitățile din seria de date;

2. Indicatorii variației sau împrăștierii – ofera informații despre

împraștierea datelor individuale față de medie;

3. Indicatorii asimetriei – informații privind forma seriei de distribuție;

4. Indicatorii concentrării – arată concentrarea valorilor individuale faţă

de o anumită valoare a seriei, sau în funcţie de o anumită
caracteristică.
 Indicatorii tendinţei centrale

 
Indicatorii tendinţei centrale
Pornind de la faptul că statistica urmăreşte să pună în evidenţă, prin
caracterizare numerică, a ceea ce este esenţial în evoluţia unui fenomen, şi să
stabilească legăturile esenţiale şi obiective care guvernează modul de
manifestare al acestuia, se impune determinarea unui set de indicatori care să
reflecte tendinţa de evoluţie a acestui fenomen.

Indicatorii tendinţei centrale sunt:

- media sub oricare din formele ei;
- mediana (media de poziție);
- modul.
Fiecare din cei trei indicatori exprimă într-o formă cantitativă tendinţa de
manifestare a fenomenelor.
 
 Media

•Media reprezintă acel indicator statistic care sintetizează într-o

singură valoare numerică toate valorile individuale şi care exprimă ceea
ce este esenţial şi comun, în acelaşi timp, tuturor unităţilor statistice care
au fost luate în calcul.
•Media, în funcţie de modul de calcul, şi de natura fenomenului studiat
poate fi:
a) medie aritmetică;
b) medie armonică;
c) medie geometrică;
d) medie pătratică.
e) Media cronologică
 Media aritmetică

Media aritmetică
•- pentru o serie de date individuale:

•unde:
• x i = valorile individuale ale caracteristicii
• n = numărul de unităţi din colectivitate
• = media caracteristicii
• pentru date sistematizate pe grupe:

• Sau

unde:
– xi = centrul intervalului de grupare
– fi = frecvenţa intervalului de grupare
– = media caracteristicii
–  n = numărul de intervale de grupare
 Proprietățile mediei aritmetice
1. Media aritmetică este cuprinsă ca valoare între valoarea minimă şi
valoarea maximă a caracteristicii din care a fost calculată.

2 . Suma abaterilor valorilor individuale de la medie este zero.

3. Dacă toţi termenii seriei se măresc sau se micşorează cu o constantă “a”,

atunci şi valoarea mediei se va mări sau se va micşora cu respectiva constantă
(media calculată din noii termeni va fi mai mare sau mai mică decât media
iniţială cu constanta “a”)
Dacă , ….,
 Proprietățile mediei aritmetice

4. Dacă toţi termenii seriei se măresc sau se micşorează de “K” ori, atunci
şi media calculată din noii termeni va fi de “K” ori mai mică.
X1 X2 Xn
Dacă X1”= , X2”= X n" 
K K K
Xi
 
X  K   Xi   Xi 1  X
n Kn n K K

•Formula de calcul simplificat al mediei

Folosind proprietățile 4 și 5 rezultă:
• Cota 30 mm
• 29,80 - 29,90 29,85 3
• 29,90 – 30,00 29,95 5
• 30,00 -30,10 30,05 15
• 30,10 – 30,20 30,15 8
• 30,20 -30, 30 30,25 6
• 30,30 – 30,40 30,35 3
• Totlal x 40
 a= 30,05 k = 0,1
grupe xi fi

29,80 - 29,90 29,85 3 -0,2 -2 -6 89,55

29,90 – 30,00 29,95 5 -0,1 -1 -5 149,75
30,00 – 30,10 30,05 15 0 0 0 450,75
30,10 – 30,20 30,15 8 0,1 1 8 241,20
30,20 -30,30 30,25 6 0,2 2 12 181,50
30,30- 30,40 30,35 3 0,3 3 9 91,05
x 40 x 18 1203,8

=
• Gruparea salariaților după salariul orar
(lei/oră) este prezentată în tabelul următor.
• Să se determine:
• Media
• Mediana
• Modul
 Centrul Nr.
Grupe după de Salari
salariu
interval ați
(lei/ora) ( (
4-5 4,5 5 22,5 -2 -2 -10

5-6 5,5 7 38,5 -1 -1 -7

6–7 6,5 10 65 0 0 0
7–8 7,5 12 90 1 1 12
8-9 8,5 9 76,5 2 2 18
9 - 10 9,5 7 66,5 3 3 21
TOTAL x 50 359 x x 34
• lei/oră

• a = 6,5 k=1

• lei/oră
 Media armonică
• Media armonică
• Media armonică () este definita ca fiind acea valoare a caracteristicii care
înlocuind valorile individuale ale caracteristicii nu modifică suma
inverselor acestora.
•pentru date individuale

•pentru serii de distribuţie de frecvenţă

Media armonică se utilizează în cazul determinării indicatorilor de

viteză, timp, spaţiu, sau a indicatorilor care se refera la distante.
 V1 = 100

V2= 200
V4 =400

V3 =300
• = = 250 km/h
 Media pătratică
•Media pătratică () este definită ca fiind acea valoare a caracteristicii
care înlocuind fiecare valoare în parte nu modifică suma pătratelor
acestora.
- pentru date individuale

- pentru serii de distribuţie de frecvenţe

• Se utilizează pentru determinarea împrăștierii valorilor individuale în jurul

mediei.
 Media geometrică
• Relația după care se determină:

- pentru date individuale

- pentru date grupate

Media geometrică este un alt tip de medie care îşi găseşte aplicabilitatea în
studiile statistice în special la analiza seriilor cronologice (determinarea indicelui
mediu de modificare a unui fenomen economic).
 Mediana (media de pozitie)

Mediana
Mediana (Me) este definită ca fiind acea valoare a caracteristicii care
împarte seria de date, ordonată crescător, în doua parţi egale din punct de
vedere al numărului de termeni.

• Determinarea medianei pentru date individuale:

– se ordonează datele individuale strict crescător
– valoarea medianei este valoarea caracteristicii termenului central în
cazul în care are un număr impar de termeni.
– se determină mediana ca medie intre valorile termenilor din mijloc
când seria are număr par de termeni.
 Exemplu de determinare a medianei (numar impar de termeni)

 
Pentru următoarea serie de date, să se afle valoarea medianei:
16, 20, 18, 21, 27, 35, 19, 22, 420
- ordonam seria de date crescător
•16, 18, 19, 20, 21, 22, 27, 35, 420;
•Seria are număr impar de termeni, deci, valoarea medianei este
valoarea caracteristicii din centrul seriei (care împarte seria în două părţi
egale din punctul de vedere al numărului de termeni. În cazul nostru,
Me = 21 (intr-adevăr, până la termenul cu valoarea 21 avem patru termeni
iar după acest termen avem tot patru termeni.
 Exemplu de determinare a medianei (numar par de termeni)

Pentru următoarea serie de date să se afle valoarea medianei:

20, 18, 21, 27, 35, 19, 22, 3700;
Se ordonează crescător termenii seriei;
18, 19, 20, 21, 22, 27, 35, 3700;
•Întrucât seria are număr par de termeni, valoarea medianei se va
obţine prin calcularea mediei aritmetice simple a celor doi termeni de la
mijlocul seriei;

•Rezultă ca valoarea de 21,5 împarte seria în doua părţi egale din

punct de vedere al numărului de termeni, până la această valoare sunt un
număr de 4 termeni iar după ea restul de patru termeni.
 Determinarea medianei pentru date grupate
Determinarea medianei pentru date grupate presupune:
• se determina locul medianei (loc Me) cu relaţia

unde reprezinta numarul total de termeni ai seriei

• se stabileşte intervalul în care se găseşte mediana;
Pentru aceasta, se determina frecvenţa cumulată crescător. Intervalul în care se găseşte
mediana este intervalul în care frecvenţa cumulată crescător depăşeşte locul medianei.
• se determina valoarea medianei cu ajutorul relaţiei:

unde: = limita minimă a intervalului median

Me = valoarea medianei
h = mărimea intervalului
= locul medianei
= suma frecvenţelor cumulate de la primul interval până la intervalul
precedent celui median
= frecvenţa intervalului median
 Exemplu - Determinarea medianei pentru date grupate

Situaţia centralizatoare a salariilor pe or[ pentru 50 de salariaţi ai unei societăţii

comerciale sunt:
  Grupe Număr Frecvenţa
după salariu salariaţi cumulată
(lei/ora) (fi) crescător

4-5 5 5
5-6 7 12
6–7 10 22
7–8 12 34
8-9 9 43
9 - 10 7 50
TOTAL 50 x
 •Locul medianei pentru exemplul nostru va fi:

•Intervalul median, respectiv intervalul în care frecvenţa cumulată

crescător depăşeşte locul medianei este intervalul 7 – 8 (34 > 25,5).
•Mediana va fi:

• Rezultă că valoarea salariului de 7,29 lei/ora împarte cei 50 de muncitori în

două parţi egale. Până la aceasta valoare avem 25 de muncitori, iar peste
aceasta, restul de 25.
 Modul

Modul

Modul (Mo) sau moda reprezintă valoarea caracteristicii către care

existată o tendinţă de concentrare a termenilor.
Exemplu
La un magazin de încălţăminte bărbătească s-au vândut într-o zi
următoarele mărimi de pantofi: 39, 45, 39, 42, 43, 44, 42, 43, 42, 40, 45,
42; se cere să se determine valoarea modului (valoarea modală).
Se poate observa ca mărimea cea mai vândută a fost mărimea 42 (de
patru ori). Rezultă deci ca valoarea modului este 42.
 Modul

Pentru datele grupate se procedează astfel:

 se stabileşte intervalul modal ca fiind intervalul cu frecvenţa cea mai mare

 se determină valoarea modului cu relaţia :

unde
– Mo = valoarea modului
– h = mărimea intervalului modal
– fMo – fant
– fMo-furm
– fMo = frecvenţa intervalului modal
– fant = frecvenţa intervalului anterior celui modal
– furm= frecvenţa intervalului următor celui modal
 
 Exemplu de determinare a modului

• Situaţia centralizatoare a salariilor pe or[ pentru 50 de salariaţi ai unei societăţii comerciale sunt:

Grupe după Număr

salariu salariaţi
(lei/ora) (fi)

0 2
4-5 5
5-6 7
6–7 10
7–8 12
8-9 9
9 - 10 7
TOTAL 50

Intervalul modal este intervalul 7 – 8 (are frecvența cea mai mare).

 Valoarea modului va fi

lei/ora
 
 Rezultă că salariul cel mai frecvent este cel de 7,40 milioane lei.
𝑥=7,18 𝑙𝑒𝑖/𝑜𝑟𝑎

Mo=7,4 lei/ora