Statistică aplicată în controlul calităţii loturilor de produse

STATISTICĂ APLICATĂ ÎN CONTROLUL CALITĂŢII

LOTURILOR DE PRODUSE

Statistica matematică aplicată reprezintă un instrument indispensabil în

controlul şi asigurarea calităţii, datorită capacităţii sale de a furniza informaţii
asupra stabilităţii fabricaţiei, a capabilităţii proceselor de producţie, precum şi a
preciziei de realizare a caracteristicilor de calitate controlate.
Cercetarea statistică porneşte de la o colectivitate, numită şi populaţie,
formată din elemente care se diferenţiază prin diverse atribute şi care poartă
numele de unităţi ale populaţiei sau indivizi.
Studiul statistic al unei populaţii se poate face cercetând o anumită
caracteristică măsurabilă sau calitativă pe care o posedă unităţile populaţiei, care
poate fi asimilată cu o variabilă aleatoare X considerată pe populaţia aflată în studiu.
Această variabilă poartă numele de variabilă aleatoare asociată populaţiei.
Numărul unităţilor de populaţie care iau o anumită valoare poartă
numele de efectivul acelei valori.

Indicatori statistici ai legii de repartiţie

Studiul repartiţiei statistice a unei variabile aleatoare X şi utilizarea ei

pentru modelarea comportării caracteristicilor de calitate presupun
cunoaşterea indicatorilor statistici ai legii de repartiţie. Printre cei mai importanţi
astfel de indicatori se numără:

media aritmetică a rezultatelor obţinute:

1n
x= n i=1 x ni i , (1)

S-au notat: i - numărul de ordine al măsurătorii; n - numărul total de

măsurători; ni - numărul de măsurători la care s-a obţinut rezultatul xi.

1
 Statistică aplicată în controlul calităţii loturilor de produse

dispersia:

2
1n 2

= n i=1(xi − x) ni (2)

abaterea medie pătratică (denumită şi abatere standard):

=2 (3)

amplitudinea împrăştierii:

R x= max −xmin (4)

mediana Me: valoarea care ocupă locul central în şirul ordonat al

valorilor caracteristicii. Ea se calculează astfel:

• dacă n este impar:

Me x= n+1 (5)
2

• dacă n este par:

Me = 2 xn2 + xn2+1 (6)

modul (modulul) Mo: valoarea observată care are frecvenţa cea mai mare
(valoarea cea mai probabilă a variabilei).

Histograma şi diagrama cumulativă

Statistica matematică se foloseşte de asemenea de reprezentări grafice cu

rolul de a oferi o imagine sugestivă asupra repartiţiei statistice a variabilei

2
 Statistică aplicată în controlul calităţii loturilor de produse

aleatoare analizate. Printre cele mai utilizate reprezentări grafice se numără

histograma şi diagramele cumulative.
Dacă xi reprezintă valorile variabilei aleatoare, iar ni efectivul acestora,
se spune că perechile (xi, ni) formează o serie statistică.
Funcţia de repartiţie a acestei serii reprezintă funcţia care asociază valorii
xi numărul total de unităţi statistice inferioare acelei valori:

F x( ) = ni (7)
xi x

Reprezentarea grafică a funcţiei de repartiţie poartă numele de

diagramă cumulativă a efectivelor şi are alura unei funcţii crescătoare spre
valoarea maximă, care corespunde efectivului de 100%.

Histograma reprezintă o formă particulară de grafic, din care se pot

extrage informaţii referitoare la distribuţia şi dispersia unei variabile.
Distribuţia caracterizează, într-o formă generală, modul de repartizare al
unei variabile într-un câmp dat, iar dispersia oferă informaţii despre zona din
acest câmp pe care o ocupă efectiv.
Pentru construirea unei histograme se recomandă ca efectivul total al
seriei statistice analizate să fie suficient de mare. De regulă n>50, dar se
acceptă n≥30.
Valorile seriei statistice vor fi împărţite într-un număr N de clase,
determinat cu ajutorul formulei:

N=n, (8)

cu N rotunjit la valoarea impară (pentru ca histograma să aibă un interval

central).
În continuare, se aleg valorile limită superioară ES şi inferioară EI ale
seriei statistice şi se calculează diferenţa acestora:

D = ES - EI (9)

Se determină lungimea intervalului pe care este definită clasa, numit

interval de variaţie a caracteristicii:

3
 Statistică aplicată în controlul calităţii loturilor de produse

l = DN (10)

Domeniul D, reprezentat pe axa orizontală, se divizează în N segmente

corespunzătoare intervalelor de lungime l.
Pe verticală, în dreptul fiecărui asemenea interval, se reprezintă sub
formă de dreptunghi frecvenţa de apariţie, care poate fi absolută (numărul de
indivizi care se încadrează in limitele clasei respective) sau relativă (raportul
dintre frecvenţa absolută a clasei şi numărul total de indivizi). Graficul obţinut
reprezintă histograma caracteristicii studiate.
Un exemplu de histogramă este prezentat în figura 1. Este evident că
aria histogramei este constantă, egală cu aria dreptunghiului ales drept unitate
înmulţită cu efectivul n al populaţiei.
Figurile 2 şi 3 prezintă exemple de diagrame cumulative la care
frecvenţele de apariţie au fost reprezentate absolut şi procentual.

Fig. 1 Exemplu de histogramă

4
 Statistică aplicată în controlul calităţii loturilor de produse

Fig. 2 Exemplu de diagramă cumulativă (frecvenţa cumulată este exprimată

în valori absolute)

Fig. 3 Exemplu de diagramă cumulativă (frecvenţa cumulată este exprimată

în procente)

FIŞA DE RĂSPUNSURI

Student:
Grupa: Data:

Aplicaţia 1

Se efectuează 30 de măsurări ale diametrelor unor arbori prelucraţi într- o

anumită secţie şi se obţin următoarele valori:

nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
di 30,02 30,01 29,95 30,03 29,93 29,96 30,01 30 30,04 29,98

5
 Statistică aplicată în controlul calităţii loturilor de produse

nr 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
di 30,03 30,05 30 30,06 29,94 29,94 29,92 30,07 30,04 30,01
nr 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
di 30,01 30,03 30,02 29,98 30,02 29,98 30,03 30,03 29,94 29,98

1. Să se construiască tabloul statistic (xi, ni), unde xi reprezintă

valorile variabilei aleatoare, iar ni efectivul acestora.
2. Să se calculeze media, dispersia şi abaterea medie pătratică.
3. Să se determine mediana şi modul acestei serii statistice.
4. Dacă valoarea prescrisă a acestor diametre este 30±0,05, să se
calculeze procentul de piese conforme Pc[%]. 5. Să se construiască
histograma acestei serii statistice.
6. Folosind clasele determinate anterior, să se construiască diagrama
cumulativă a acestei serii statistice.

1. Tabloul statistic al variabilei analizate:

xi 29,92 29,93 29,94 29,95 29,96 29,97 29,98 29,99

ni 1 1 3 1 1 0 4 0
xi 30 30,01 30,02 30,03 30,04 30,05 30,06 30,07
ni 2 4 3 5 2 1 1 1

2. Prelucrarea rezultatelor :

x 2 Me Mo Pc[%]
6
 Statistică aplicată în controlul calităţii loturilor de produse

30.0003 0.0016 0.04 30.01 30.03 76.66

3. Histograma şi diagrama cumulativă:

Inclusiv Exclusiv Efectiv Efectiv Efectiv

Număr cumulat cumulat
clasă
(procentual)
1 29.92 29.95 5 5 16.67
2 29.95 29.98 2 7 23.33
3 29.98 30.01 6 13 43.33
4 30.01 30.04 12 25 83.33
5 30.04 30.07 5 30 100

Histograma:

7
 Statistică aplicată în controlul calităţii loturilor de produse

Diagrama cumulativă:

4. Concluzii :

Statistica matematică aplicată reprezintă un instrument indispensabil în

controlul şi asigurarea calităţii, datorită capacităţii sale de a furniza informaţii
asupra stabilităţii fabricaţiei, a capabilităţii proceselor de producţie, precum şi a
preciziei de realizare a caracteristicilor de calitate controlate. Cercetarea
8
 Statistică aplicată în controlul calităţii loturilor de produse

statistică porneşte de la o colectivitate, numită şi populaţie, formată din elemente

care se diferenţiază prin diverse atribute şi care poartă numele de unităţi ale
populaţiei sau indivizi.
Pentru a calcula si obtine graficele am folosit Excel, aplicand formule
specifice. In imaginile de mai jos se vede pagina in care am lucrat: