Universitatea Ovidius, Constanta Institutul pentru Nanotehnologii si Surse Alternative de Energie Masterat Ingineria Sistemelor cu Surse Energetice Regenerabile

Planificarea experimentelor si interpretarea datelor

2012

Masterand: Ivanov(Bontea) Anca

Analiza descriptiva
Analiza descriptiva reprezinta o categorie de metode statistice care nu sunt bazate pe teoria probabilitatilor vizand reprezentarea informatiei continute intr-un ansamblu de date, intr-o maniera comprehensiva, semnificativa si operationala. Aceste metode vizeaza descrierea unui ansamblu finit de date experimentale prin excluderea tuturor extrapolarilor sau influentelor asupra unui ansamblu mai vast de date din care ar putea fi extrase. Permit o analiza exploratorie preliminara a datelor culese care poate fi deseori indispensabila pentru a sugera un model susceptibil a fi identificat.

Terminologie
Analiza experimentala a unei marimi presupune efectuarea a numeroase masuratori si inregistrarea rezultatelor obtinute. Populatia statistica ( colectivitate statistica, lot) reprezinta multimea elementelor studiate. In functie de numarul indivizilor, poate fi : finita sau infinita; in functie de elementele componente poate fi: omogena( componentele sunt de acelasi tip) si neomogena( daca componentele sunt de tipuri diferite). Metodele statistice se aplica numai populatiilor omogene. Unitatea statistica( individul statistic) reprezinta un element al populatiei statistice. Caracteristica ( variabila) reprezinta proprietatea comuna tuturor unitatilor statistice provenite dintr-o populatie omogena. O populatie poate avea una sau mai multe caracteristici, acestea fiind notate cu majuscule.

Caracteristici:
1. cantitative, exprimate prin valori numerice: a)discrete numerele care le reprezinta apartin multimii numerelor intregi sau rationale; b)continue daca intr-un interval se poate obtine orice valoare reala pentru caracteristica. 2. calitative, exprimate prin atribute ca: bun-defect, satisfacatornesatisfacator etc. Datele experimentale reprezinta totalitatea valorilor observate. Datele experimentale pot fi culese prin doua tipuri de cercetare: 1. completa, in cazul masurarii caracteristicii fiecarui individ statistic 2. selectiva, in cazul masurarii caracteristicilor pentru un anumit numar de indivizi statistici care formeaza un esantion sau o selectie. Valoarea observata reprezinta valoarea numerica a unei caracteristici cantitative referitoare la o unitate statistica.

Tabele
Statistica descriptiva este forma cea mai simpla de analiza a caracteristicilor unei populatii.Include colectarea de date, prezentarea lor sub forma de tabele, intocmirea unor reprezentari grafice si stabilirea indicatorilor statistici. Tabelele trebuie intocmite astfel incat sa permita o interpretare directa si usoara, fara a mai necesita texte explicative suplimentare. Tabelele sunt alcatuite dintr-o retea de linii si coloane in care sunt trecute valorile obtinute ale caracteristicii.

Tabele
1. Tabelul datelor primare este primul tabel care se intocmeste, in care sunt trecute caracteristicile cercetate in ordinea masurarii.

60 73
71 73 69

77 72
69 83 71

71 61
82 67 72

74 76
72 85 76

78 67
62 70 67

66 73
83 75 80

76 75
73 63 73

74 68
68 76 77

82 72
74 72 65

69 79
72 77 74

1.Tabelul datelor primare

Tabele
2. Tabelul valorilor ordonate presupune aceleasi valori aranjate in ordine crescatoare astfel ca intre doua valori consecutive sa existe relatia: (x<xi+1). Sirul statistic reprezinta totalitatea valorilor unei anumite caracteristici scrise intr-o anumita ordine( crescatoare sau descrescatoare).
60 68 62 69 64 69 65 69 65 70 66 71 67 71 67 71 67 72 68 72

72
74 77

72
74 77

72
74 78

72
75 79

73
75 80

73
76 82

73
76 82

73
76 83

73
76 83

74
77 85

2. Tabelul valorilor ordonate

Frecvente si intervale
Tabelul cu simpla intrare este un tabel in care este pus in evidenta numarul de aparitii a unei valori. Aceste tabele se realizeaza prin impartirea amplitudinii masuratorii intr-un numar de intervale disjuncte. Marimea intervalelor se ia in general egala cu exceptia intervalelor extreme, pentru care uneori se pot adopta valori diferite. Amplitudinea masuratorii se determina ca diferenta intre valoarea maxima si minima: A=|Xmax-Xmin|

Frecvente si intervale
Numarul intervalelor se determina cu: 1. Relatia lui H.A. Sturges: m=1+3,322*lg n, in care n reprezinta numarul total al datelor de observatie. 2. Relatia lui H.B. Mann si A. Wald pentru n>100: )]/ 3. Prin adoptarea numarului intreg dat de relatia: m= Pentru n<250 este suficienta gruparea in zece clase. Daca u si v sunt limitele intervalului de grupare, intervalul se considera totdeauna semiinchis, fie (u, v], fie[ u, v) .
m=4[ (

Frecvente si intervale
Frecventa absoluta ai reprezinta numarul elementelor care au aceeasi valoare sau apartin aceluiasi interval. O importanta proprietate a frecventelor absolute este aceea ca suma totala a acestora este egala cu numarul unitatilor cercetate

=
=

Frecventa relativa este raportul dintre frecventa absoluta si numarul total al unitatilor statistice:
f i=

Suma totala a frecventelor relative este egala cu unitatea.

Frecvente si intervale
Frecventa cumulata crescatoare/ descrescatoare reprezinta numarul total de unitati statistice pana la o anumita valoare a caracteristicii sau numarul de la o valoare in sus. Acestea pot fi absolute sau relative:

Ac=

Fc=

Ad=

Fd=

Tabelele statistice cu simpla intrare prezinta informatii asupra repartitiei frecventelor. Imagini mai sugestive se obtin cu ajutorul graficelor.

Diagramele
1. Histogramele sunt diagrame formate din dreptunghiuri a caror baza este egala cu marimea intervalului de grupare si inaltimea este proportionala cu frecventa ( frecventa absoluta, frecventa relativa, frecventa cumulata crescatoare , frecventa cumulata descrescatoare). 2. Diagramele cu bare se construiesc similar histogramelor pentru repartitii discrete. Se realizeaza o diagrama in care inaltimea barelor trasate este proportionala cu frecventele respective. 3. Poligonul frecventelor se obtine dintr-o diagrama cu bare prin unirea capetelor barelor. Imaginea rezultata se apropie de imaginea functiilor de repartitie clasice. 4. Diagramele circulare se traseaza din arce de cerc a caror arie este proportionala cu frecventa.