Conservarea biodiversității ecosistemelor antropice

Prof.univ.dr.Gabriela Teodorescu
La criza economico – financiară mondială, ale
cărei consecinţe le trăim în prezent - falimentul
băncilor, prăbuşirea pieţelor imobiliare,
concedierile în masă, închiderea sau relocarea
mai multor companii multinaţionale, putem
adăuga criza politică din multe state ale lumii,
trebuie să adăugăm şi una de mediu, alarmantă
şi periculoasă pentru generaţiile actuale, dar mai
ales pentru cele viitoare.
 Dezvoltarea durabila.

• În iunie 1992, la Rio de Janeiro s-a desfăşurat

Conferinţa Naţiunilor Unite privind Mediul şi
Dezvoltarea, la care s-au reunit 115 de conducători
ai statelor lumii. Cu această ocazie, pe plan
internaţional, a fost recunoscută oficial necesitatea
de a integra dezvoltarea economică şi protecţia
mediului în obiectivul de dezvoltare durabilă şi s-a
afirmat importanţa, în continuă creştere, a dreptului
internaţional al mediului, ca mecanism de
codificare şi promovare a dezvoltării durabile.
În urma conferinţei au rezultat:

• Declaraţia de la Rio, conţinând 27 de principii.

• Agenda 21, care constituie un plan de acţiune pentru dezvoltarea durabilă cu
începere din secolul al XXI-lea, concretizat în 40 de capitole destinate unor
domenii de programe specifice, structurate în termenii:
- bazei de acţiune;
- obiectivelor de realizat;
- activităţilor care trebuie efectuate;
- modalităţilor de implementare.

• Organizarea instituţională a Comisiei Mondiale pentru Dezvoltarea Durabilă.

• Mecanismul de finanţare pentru implementarea Agendei 21.

S-a ajuns la un acord cu privire la două convenţii
obligatorii:
• Convenţia privind diversitatea biologică şi
• Convenţia cadru privind schimbările
climatice.
 Convenţia privind Biodiversitatea

Convenţia privind diversitatea biologică (CBD),

cunoscut în mod informal, Convenţia pentru
biodiversitate, este o organizaţie internaţională
și are trei obiective principale:
• conservarea diversităţii biologice sau
biodiversitatea;
• utilizarea durabilă a componentelor sale;
• repartizarea corectă şi echitabilă a beneficiilor
care decurg din resursele genetice.
• Convenţia a recunoscut pentru prima dată în dreptul
internaţional că, conservarea diversităţii biologice este "o
preocupare comună a umanităţii" şi este o parte integrantă
a procesului de dezvoltare.
Acordul se referă la toate ecosistemele, speciile, şi resursele
genetice. Ea leagă eforturile tradiţionale de conservare la
obiectivul economic de utilizare a resurselor biologice în mod
durabil. Aceasta stabileşte principiile pentru repartizarea
corectă şi echitabilă a beneficiilor care decurg din utilizarea
resurselor genetice, în special cele destinate pentru uz
comercial.
• Prin intermediul Protocolului de la Cartagena privind
biosecuritatea se sprijină dezvoltarea şi transferul de
tehnologie, împărţirea beneficiilor şi a biosecuritatii.
• Protocolul de la Cartagena privind
biosecuritatea a Convenţiei, de asemenea,
cunoscut sub numele de Protocolul de
Biosecuritate, a fost adoptat în ianuarie 2000.

• Protocolul de Biosecuritate urmăreşte să

protejeze diversitatea biologică de la riscurile
potenţiale reprezentate de organismele vii
modificate, rezultate din biotehnologia modernă.
 Convenţia cadru privind schimbările climatice

• Schimbările climatice reprezintă o provocare

globală care presupune o abordare
responsabilă, întreprinderea de acţiuni concrete
la nivel internaţional, regional, naţional şi local.
• O abordare realistă a acestui fenomen necesită
cooperarea tuturor actorilor internaţionali în
vederea identificării căilor de acţiune optime, a
instrumentelor necesare stopării creşterii
temperaturii globale.