Curs CPPA – Master SCECM

Abordarea multicriterială pentru stabilirea vulnerabilităţii receptorilor

la riscul poluării atmosferice cu particule în suspensie

Repere generale
 Monitorizarea calității aerului trebuie să ofere date fiabile și complete pentru caracterizarea
specifică a impactului asupra receptorilor vulnerabili la riscul de poluare a aerului (ex.: școli,
grădinițe, maternități, spitale, locuri de joacă, zone locuite etc.).
 Cuantificarea riscului poluării cu particule în suspensie într-un teritoriu, impune: construirea unei
diagrame logice a activităţilor, conceperea protocolului experimental și formularea indicatorilor de
succes.
 Repartizarea contribuției surselor și evaluarea strategiei de control necesită cuantificarea
speciației chimice a particulelor în suspensie.
 Folosind baza de date principală (emisii de poluanți, numărul de copii cu boli respiratorii și
scenariile rezultate din aplicarea modelului de dispersie și/sau a modelelor complementare), se
stabileşte delimitarea zonelor critice, după care acestea se prioritizează.

8.1 Aspecte generale cu privire la cuantificarea vulnerabilității receptorilor la

poluarea cu particule în suspensie – fracțiunea PM2.5

Deși este un sistem informațional complex, capabil să monitorizeze on-line nivelurile de

poluare existente în mediul urban, dar și la alte scări geospațiale, infrastructura actuală a rețelei
de monitorizare românești (RNMCA) nu acoperă prin aria de reprezentativitate aferentă, întreaga
suprafață a receptorilor aflați sub impactul poluării atmosferice în zonele urbane monitorizate și
furnizează date numai pentru o parte a zonelor locuite din România. Mai mult decât atât, unele
stații nu furnizează date în perioadele de întreținere sau în cazul defectării echipamentelor.
Configurația hardware a unor stații nu include echipamente pentru monitorizarea unor poluanți
periculoși pentru sănătatea rezidenților (de exemplu: PM2.5, COV-uri, compuși aromatici, metale
grele etc.), deși se află situate în zone susceptibile la impactul poluanților în atmosferă datorită
surselor de emisie existente în proximitate. Totuși, există și stații care prezintă o configurație
specială în zonele cu risc ridicat la anumiți poluanți.
Monitorizarea calității aerului trebuie să ofere date fiabile și complete pentru
caracterizarea specifică a impactului poluării aerului și asupra zonelor mai puțin poluate,
concentrându-se atenția asupra receptorilor vulnerabili la acest risc (ex.: școli, grădinițe,
maternități, spitale, locuri de joacă, zone locuite etc.). De asemenea, este necesară corelarea
nivelurilor de poluare înregistrate în exterior cu nivelurile din interior în aceste zone în care se
află copii, care aparţin uneia dintre cele mai vulnerabile categorii din cadrul populației.
Într-un studiu recent (Rivas I. şi colab., 2014), calitatea aerului a fost cuantificată atât în

1
interior, cât și în aer liber, în timpul desfășurării programului de predare în școli din rețeaua
BREATHE în Barcelona. Au fost evidențiate niveluri ridicate de particule fine (PM2.5), dioxid de
azot (NO2), echivalent negru de fum, particule ultrafine și urme de metale grele provenite din
traficul rutier, în locurile de joacă ale școlilor, respectiv în interiorul acestora.
Concentrația de PM2.5 aproape s-a dublat (factor de 1.7), față de nivelurile uzuale
caracteristice fondului urban raportate în Barcelona, din cauza contribuțiilor ridicate din surse
interne școlilor, în principal: 1. carbon organic provenit din fibre textile organice, din gătitul
mâncării și alte emisii de natură organică, precum și calciu și stronțiu din praful de creta; 2.
elemente minerale din nisipul din locurile de joacă, identificate atât în interior, cât și în aer liber.
Sistemele utilizate pentru a monitoriza calitatea aerului la nivel național în România, nu
întotdeauna au posibilitatea de a evalua în mod adecvat expunerea populației la poluarea aerului,
mai ales a zonelor cu densitate mare de copii. Prin urmare, dezvoltarea și implementarea unor
soluții de monitorizare complementare și/sau suplimentare rețelelor existente de monitorizare a
calității aerului ar putea diminua acest hiat.
Variabilitatea spațială a concentrației poluanților și diferențele dintre zonele care fac
obiectul monitorizării și zonele în care se află populația, creează probleme în utilizarea datelor de
calitate a aerului generate de rețelele de monitorizare clasice. În plus, metoda utilizată pentru a
raporta datele de monitorizare a calității aerului limitează disponibilitatea informațiilor colectate
pentru a evalua expunerea la poluarea aerului și, ulterior, efectele sale asupra sănătății (Castell N.
şi colab., 2014).
Pentru a stabili cele mai bune practici și tehnici disponibile în vederea monitorizării și
modelării datelor cu privire la cuantificarea riscului poluării cu particule în suspensie într-un
teritoriu, sunt utile: construirea unei diagrame logice a activităţilor, conceperea protocolului
experimental și formularea indicatorilor de succes pentru a analiza nivelurile PM2.5 în corelație
cu efectele negative asupra sănătății copiilor (fig. 8.1). Inițial, este necesară configurarea atentă a
planului de monitorizare pe baze multicriteriale, care va asigura realizarea obiectivelor inițiale,
contribuind la creșterea progresivă a performanței planului aplicat și accesul rapid la datele
rezultate din activitățile desfășurate.
Prima etapă în realizarea unui plan de monitorizare optim este stabilirea obiectivelor
specifice de monitorizare (fig. 8.2). Cele mai întâlnite obiective de monitorizare a PM2.5 sunt
stabilirea conformității cu valorile limită (VL), evaluarea efectelor asupra sănătății, repartizarea
contribuției surselor la nivelurile PM într-un areal delimitat, precum și evaluarea strategiilor de
control (Chow J.C. și Watson J.G., 1998).

2
 ETAPA DE ANALIZĂ

Analiza beneficiarilor datelor ETAPA DE PLANIFICARE

– identificarea și descrierea
principalilor beneficiari potentiali; Dezvoltarea diagramei logice
evaluarea necesităților acestora. – stabilirea structurii, testarea
elementelor de logică, formularea
unor indicatori de succes măsurabili
Analiza problemei de mediu
– identificarea problemelor cheie, a
constrângerilor și oportunităților; Programarea activităților
stabilirea relației cauză – effect. – stabilirea ordinii, priorităților, duratei;
relationships atribuirea responsabilităților în cadrul
echipei de implementare a planului
Analiza obiectivelor propuse
– dezvoltarea soluțiilor pornind de la
problemele identificate; identificarea Organizarea resurselor
mijloacelor și tehnicilor necesare. – pe baza programului de activități se
dezvoltă registrul intrărilor necesare și
și se planifică bugetul
Analiza variantelor
– stabilirea variantei optime dintre
strategiile elaborate pentru atingerea
obiectivelor

Fig. 8.1 Organizarea fluxurilor și proceselor informațional-decizionale pentru dezvoltarea unui plan de
monitorizare a mediului cu ajutorul abordării multicriteriale de evaluare a riscului poluării atmosferice

Datele furnizate de rețelele de monitorizare a PM2.5 cu privire la speciația chimică, trebuie

susținute cu eșantionări suplimentare pentru determinarea metalelor de tranziție, compușilor
organici, și cuantificări ale particulelor după diametru (ex.: numărarea particulelor ultrafine).
Rețelele de monitorizare a conformității nivelurilor de PM2.5 nu furnizează eșantioane
care să fie disponibile pentru toate analizele chimice, din cauza limitărilor specifice tipului de
monitorizare cu un singur filtru. Repartizarea contribuției surselor și evaluarea strategiei de
control necesită cuantificarea speciației chimice (Smaranda C. şi Gavrilescu M., 2008), astfel că
se impun măsuri suplimentare de eșantionare, atunci când aceste obiective urmează să fie
abordate.
A doua etapă este stabilirea elementelor și compușilor chimici care trebuie determinați și
care este nivelul prognozat al concentrațiilor acestora în arealul vizat. Atunci când unul dintre
obiective este repartizarea contribuției surselor, este de preferat să se determine compușii chimici
care sunt prezenți în sursele susceptibile de a contribui semnificativ la nivelul global al câmpului
de concentrații PM2.5 din teritoriul analizat. Potențialele surse contribuabile pot fi de multe ori
stabilite în urma rezultatelor inventarierii emisiilor. Dacă este posibil, aceste inventarieri trebuie
să includă estimări corespunzătoare nivelului de incertitudine prestabilit cu privire la emisiile de
particule în suspensie, monoxid de carbon (CO), dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx),
compuși organici volatili (COV) și amoniac (NH3). Nivelurile precursorilor gazoși sunt necesare
a fi cunoscute pentru a estima contribuția potențială a unui aerosol secundar la creșterea
concentrațiilor de PM2.5.

3
 Stabilirea obiectivelor studiului PM2.5

Analiza Retroanaliza Corelarea datelor istorice

inventarierii Datelor (masa particulelor
emisiilor Meteorologice şi compoziţia chimică)

Selecţia locaţiilor de eşantionare

Specificarea poluanţilor Optimizarea

care se vor măsura,
metodele de analiză
chimică şi a materialului
elementului filtrant
duratei şi frecvenţei de
prelevare şi a debitelor
de aer prelevat

Selectarea sistemului de măsurare

Specificarea
Sistemului de Specificarea metodelor
Management al Datelor şi algoritmilor de Analiză
şi validarea procedurilor a Datelor
Methods

Pregătirea
planului de monitorizare

Efectuarea Studiului

Fig. 8.2 Etapele realizării unui plan de monitorizare a particulelor PM2.5

(după Chow J.C. și Watson J.G., 1998)

Atunci când sunt disponibile inventarieri delimitate geospațial la nivel de grilă sau atunci
când se cunosc coordonatele rectangulare ale surselor punctiforme de poluare atmosferică, se
impune analiza locațiilor surselor de emisie în raport cu poziția punctelor de prelevare a

4
probelor.
Episoadele de emisii poluante, cum ar fi focuri deschise, incendii spontane, arderea
miriștilor, activități în construcții și demolări sau emisii industriale spontane, trebuie examinate
pentru a stabili natura acestora. Acestea pot prezenta o speciație chimică a poluanților diferită
faţă de sursele cuprinse în inventarul de emisii specific zonei.
Pentru creșterea acurateței studiului cu privire la sursele de emisie dintr-un teritoriu, se
recomandă consultarea camerelor agricole sau a autorităților care dețin hărțile de utilizare a
terenurilor și studiile de cartare agrochimică și pedologică a solului. Perioadele în care se
desfășoară lucrări agricole (arat, fertilizare, pășunat, aplicarea tratamentelor fito-sanitare) pot fi
caracterizate prin niveluri crescute ale emisiilor provenite din aceste activități. Departamentele
locale de pompieri sau inspectoratele pentru situații de urgență pot furniza informații la nivel
local cu privire la caracteristicile incendiilor.
De asemenea, micro-inventarierile sunt utile pentru identificarea potențialelor surse care
contribuie la emisii și la speciația chimică corespunzătoare acestor contribuții (Pace T.G., 1979).
Micro-inventarierile includ planuri detaliate cu locațiile terenurilor virane, haldelor de
depozitare, străzilor majore, șantierelor de construcții și operațiunilor industriale. Acestea sunt
reprezentate pe o hartă cu notări referitoare la aspectul vizual al fiecărei surse potențiale de
emisie. De exemplu, dacă într-o zonă locuită sunt prezente coșuri de fum, această observație se
înregistrează și se fac fotografii sugestive. Drumurile din vecinătatea siturilor de prelevare se
clasifică în ceea ce privește tipul de trafic adiacent, informații despre structura rutieră și dacă au
sau nu au trotuare (Chow J.C. și Watson J.G., 1998).
Un aspect important este reprezentat de evaluarea ciclicității emisiilor preconizate, în
scopul stabilirii perioadelor de prelevare a probelor, precum și a duratei acestora. Există atât
variații diurne, cât și nocturne, precum și între cele două perioade ale zilei, datorită specificului
activităților umane responsabile de producerea emisiilor în mediul urban. Spre exemplu,
încălzirea rezidențială în perioadele reci ale anului, cu lemn sau peleți are un impact substanțial
mai ales asupra creșterii emisiilor în timpul nopții, în timp ce traficul rutier deține un aport
semnificativ în perioada orelor de vârf, în special în timpul zilei (Vincze-Csom V. şi colab.,
2012). Au fost observate diferențe semnificative între nivelurile particulelor în suspensie aferente
zilelor de “lucru” (Luni-Vineri) și zilele sfârșitului de săptămână (Sâmbătă și Duminică), în afara
intervalului corespunzător perioadei reci a anului (Dunea D. şi colab., 2014; Blanchard C.L. şi
colab., 2008; Blanchard C.L. și Tanenbaum S., 2006). În urma sintetizării rezultatelor analizelor,
s-a observat o evoluție aleatorie atunci când se compară indicatori statistici aferenți datelor din
timpul săptămânii cu cei din week-end, în funcție de luna în care s-au făcut observațiile, speciația
poluantului atmosferic și locația măsurătorilor. În multe situații, mediana valorilor din week-end
5
a fost apropiată de aceea a zilelor de lucru și uneori semnificativ mai mare în diferite puncte de
monitorizare pentru poluanții analizați.
Stabilirea dimensiunii particulelor prezintă importanță în separarea unei surse de emisie
față de alta. Fracțiunile de dimensiune ale particulelor, analizele chimice, frecvențele de
prelevare a probelor, precum și durata de eșantionare a probei trebuie luate în considerare cu
rigurozitate, deoarece eșantionările mai frecvente, sau prelevarea probelor în locații aflate la
distanță pot impune o caracteristică de eșantionare secvențială pentru a minimiza costurile și a
optimiza activitățile de monitorizare din punct de vedere ergonomic. Duratele mai scurte de
prelevare necesită un debit mai ridicat, pentru a obține o depunere corespunzătoare a particulelor
pe eșantion în concordanță cu cerințele analizelor chimice (ex.: limita de detecție a
instrumentației de analiză).
În prezent, prelevarea particulelor pe filtre din diferite materiale reprezintă metoda cea
mai practică disponibilă pentru a caracteriza dimensiunile și compoziția chimică a particulelor în
suspensie (PM10, PM2.5 și sub-fracțiunile specifice). Sistemele de prelevare/măsurare a
aerosolilor din aerul înconjurător se bazează pe o combinație de hardware de monitorizare,
mediu filtrant, metode de laborator și proceduri operaționale care sunt adaptate pentru a răspunde
diferitelor obiective de monitorizare. Nici un sistem de prelevare a probelor nu poate satisface
toate cerințele, și, în consecință, este adesea necesar ca metodele și componentele de prelevare a
probelor existente să fie adaptate la condițiile specifice din zona studiată.
Caracterizarea chimică a particulelor în suspensie este necesară, împreună cu aplicarea
modelelor de repartizare a contribuției surselor, pentru a atribui concentrațiile din aer surselor de
emisie specifice în scopul dezvoltării unor strategii de reducere a emisiilor și de a stabili corelații
între nivelul particulelor și sănătatea locuitorilor din zona de interes.
Analiza chimică a probelor de PM2.5 sau PM10 trebuie să fie în concordanță cu metodele
de eșantionare și procedurile de manipulare a filtrelor. Figura 8.3 structurează aceste cunoștințe
generale despre metodologia specifică care se poate aplica atunci când se planifică un studiu de
măsurare a PM2.5 (Chow J.C. și Watson J.G., 1998). De asemenea, aceasta subliniază importanța
integrării procedurilor operaționale la nivel de măsurători în teren şi/sau analiză de laborator.
Metodele analitice de laborator trebuie să asigure compatibilitatea între metodele de prelevare de
probe, metodele de analiză, mediile de filtrare și limitele mici de detecție.
A treia etapă este reprezentată de calculul cantității de particule preconizată a se depune
pe fiecare filtru pentru fiecare compus chimic și compararea cu limitele de detecție tipice.
Probele prelevate în mediul urban prezintă depuneri adecvate pentru analiză folosind debite de
prelevare mici (~ 20 l/min) pentru o durată de prelevare de 4 ore. Probele din locațiile non-
urbane pot necesita un debit > 100 l/min pentru o durată de 24 de ore pentru a se obține o
6
depunere adecvată în scopul determinării speciației chimice (Chow J.C. și Watson J.G., 1998).
A patra etapă este aceea de a instala, dezvolta, adapta, sau achiziționa sistemul de
prelevare cel mai rentabil și sigur pentru a răspunde în mod adecvat obiectivelor de monitorizare.
În situații complexe, cu mai multe surse care contribuie la nivelul global de concentraţii PM al
sitului, cu surse necunoscute, sau contribuții secundare, sunt necesare sisteme de prelevare de
probe mai avansate, care nu au standard de referință sau echivalență. În multe studii ale
nivelurilor PM10, s-au utilizat în paralel, atât instrumente de referință, cât și de cercetare, iar
această metodă este aplicabilă și pentru monitorizarea PM2.5.
Etapa finală este realizarea unui plan de monitorizare scris care să specifice următoarele
aspecte:
 obiectivele studiului,
 locațiile de prelevare a probelor,
 metodele de analiză chimică,
 mediul de filtrare,
 sistemele de prelevare a probelor,
 frecvențele și duratele de prelevare a probelor,
 debitele nominale de prelevare,
 metodele și programul de curățare a sistemului de admisie al instrumentului de prelevare,
 calibrarea și testele de performanță,
 transportul și procedurile de manipulare a filtrelor,
 sistemul de gestiune a bazei de date,
 metodele de analiză a datelor, și
 protocoalele de păstrare a înregistrărilor.
Un astfel de plan de monitorizare este esențial pentru a se asigura că toți participanții din
cadrul acestui demers își cunosc rolul pentru a îndeplini cu succes activitățile specifice unui
studiu de supraveghere și de evaluare a impactului fracțiunii PM2.5.
Procedura descrisă anterior, descrie un program ideal care poate necesita investiții de
câteva sute de mii de dolari pentru a finaliza activitățile la standardul impus (Chow J.C. și
Watson J.G., 1998). Se consideră că aceste cheltuieli sunt de multe ori benefice, atunci când
rezultatele diminuării poluării atmosferice se reflectă în protecția sănătății locuitorilor din zonele
aflate sub impact. Rentabilizarea deciziilor de control al poluării trebuie să se facă pe baza unor
studii pilot amănunțite, folosind echipamentele și informațiile existente pentru a asigura o analiză
de tip screening. Uneori, aceste analize preliminare pot furniza informații care sunt suficiente
pentru a concepe strategia de control dorită și nu se impune efectuarea unor măsurători detaliate.

7
 Filtre Teflon Filtre cuarț Filtre Nailon Filtre celuloză

Test de Impregnare Impregnare

Pre-încălzire Spălare
acceptare K2CO3 Acid Citric

Pre-evaluare Test de Test de Test de

gravimetrică și acceptare acceptare acceptare
babs

Refrigerare
(stocare)

Asamblarea
Pachetelor Filtru

Transmitere în
teren

Prelevare probe
în teren

Transmiterea
la laborator

Post-evaluare Dezasamblarea Controlul

gravimetrică și babs Pachetelor filtru Calității/
Asigurarea
Calității
Calculul Concentrației Refrigerare
masice și babs (stocare)

Selecția Analizei
Chimice

Extras în 10mL Extragerea

Fluorescență ½ Filtru Reflectanță 1/2 Filtru
0.1% H2O2 și Filtrului întreg
cu raze X Extras în Termo-Optică Extras în
Diluție în10 mL
(40 Elemente) 15 mL DOW (OH,OC,EH,EC) 10mL K2CO3
1:11 DOW Acid Citric

Colorimetrie Automată
(NH+4) Ion Ion Colorimetrie
Absorbție Atomică Cromatografie Cromatografie Automată
Na+K+ (HNO3 (g), NO3) (NH2) (NH2)
Ion Cromatografie
(Cl+, NO3+, SO4+)

Input în Baza
de date

Fig. 8.3 Diagrama metodelor şi etapelor de analiză a diferitelor tipuri de element filtrant pe care se
colectează particule în suspensie - fracţiunea PM2.5
(după Chow J.C. și Watson J.G., 1998)

8.2 Abordarea multicriterială pentru stabilirea vulnerabilităţii receptorilor la PM2.5 în

cadrul proiectului de cercetare ROKIDAIR

Pentru a aborda cu succes problematica privind impactul PM2.5, expusă anterior, proiectul
de cercetare ROKIDAIR are ca obiectiv principal îmbunătățirea activităților de monitorizare a
calității aerului în mediul urban și a celor de prognoză, concentrându-se pe delimitarea spațială a

8
zonelor critice (ZC) pe baza vulnerabilității receptorilor și pe caracterizarea lor detaliată în ceea
ce privește efectele PM2.5 asupra sănătății copiilor în două orașe din România, și anume
Târgoviște și Ploiești. Aceste aglomerări urbane vor servi drept zone pilot în scopul de a dezvolta
și implementa un sistem de monitorizare, care va furniza informații sintetice privind nivelurile de
PM2.5 obținute de la micro-stații simplificate, dar fiabile și de la algoritmii de inteligență
artificială care vor fi dezvoltați în cursul desfășurării proiectului.
Aceste două orașe au fost selectate deoarece zonele locuite se află sub impactul emisiilor
generate de traficul intens și al celor provenite din zonele industriale, după cum urmează:
industria metalurgică (Târgoviște) și industria petrochimică (Ploiești). În consecință,
amestecurile de particule PM au caracteristici fizice și chimice diferite, fiind probabil ca acestea
să determine efecte contrastante asupra sănătății copiilor. Alte criterii luate în considerare au fost
numărul de locuitori (stabilit la recensământul din 2011): Târgoviște (73 964 rezidenți
permanenți), respectiv Ploiești (197 542 rezidenți), precum și distanța scurtă dintre aceste
municipii (50 km), ceea ce simplifică logistica implicată în desfășurarea campaniilor de
monitorizare. Din punct de vedere medical, activitățile proiectului se concentrează asupra
stabilirii nivelurilor pulberilor respirabile și a conținutului lor chimic, estimând efectele lor
agravante sau cauzale asupra bolilor respiratorii la copiii de până la 10 ani.
Deoarece vor fi analizate și cazuri de boli respiratorii la copiii cu vârsta cuprinsă între 1
lună și 6 ani, criteriul utilizat în selectarea bolilor care pot fi cauzate de poluarea aerului cu
pulberi este wheezing-ul. Cele mai frecvente diagnostice clinice înregistrate la internarea în spital
la Spitalul de Urgență Târgoviște în 2013 au fost bronșiolita, pneumonia acută interstițială cu
wheezing, wheezing recurent și astm. Numărul de cazuri înregistrate a fost de 353, din care 134
au prezentat boli respiratorii cu wheezing. Alți indicatori care au fost luați, de asemenea, în
considerare pentru constituirea bazei de date medicale în cadrul proiectului ROKIDAIR sunt:
simptome diurne / săptămână, simptome nocturne / lună, răspunsul la medicamentele de inhalare
ß2, nivelurile serice de imunoglobulină E, numărul de eozinofile și starea fizică a copilului.
În cadrul proiectului de cercetare ROKIDAIR au fost realizate campanii preliminare de
monitorizare a PM2.5 în 10 puncte de monitorizare reprezentative din Târgoviște, folosind un
sistem portabil standardizat și calibrat conectat la un prelevator de aer, cu posibilitatea captării
particulelor pe un filtru din fibră de sticlă tip cuarț. Măsurătorile au arătat niveluri ridicate de
particule fine și ultrafine în partea de nord-est a orașului (fig. 8.4). Mai multe discuri-eșantion au
fost analizate rezultând concentrații ridicate ale următoarelor metale grele, în ordine
descrescătoare: Fe, Pb, Ni, Cd și Cr, în principal provenind din procesele tehnologice ale
metalurgiei feroase și din traficul intens situat în vecinătatea punctelor de prelevare.

9
 Fig. 8.4 Hărți cu izolinii de concentrație PM2.5 obținute prin interpolarea tip kriging a măsurătorilor
efectuate în municipiul Târgoviște în primăvara anului 2013 (stânga – distribuția valorilor medii; dreapta
– distribuția valorilor maxime; sistem de coordonate rectangulare în proiecția stereografică 1970.

Metalele grele sunt compuși care nu pot fi degradați în mod natural, având timp rezidual
lung în elementele mediu şi fiind periculoase deoarece ele se pot acumula în lanțul trofic și în
organisme. Metalele grele pot provoca afecțiuni musculare, ale sistemului nervos, și digestiv mai
ales la categoriile de vârstă vulnerabile.
Având în vedere sursele de emisie vecine, este de așteptat ca particulele în suspensie din
Ploiești să conțină compuși organici volatili, benzen și alți compuși aromatici (de exemplu,
toluen, o-xilen, etilbenzen, m, p - xilen, etc.). APM Prahova efectuează, în Ploiești, analiza
conținutului pulberilor în suspensie pentru determinarea concentrațiilor de metale grele (Pb, Cd,
Ni, Ca) din probele de PM10 obținute la patru stații automate de monitorizare din cadrul RNMCA
și Pb, Cd, Zn, Cu din pulberile sedimentabile determinate în trei puncte de monitorizare.
În Ploiești, există o stație automată care măsoară PM2.5 cu ajutorul unui prelevator
gravimetric Tecora (staţia PH2 - P-ța Victoriei).
Infrastructura de monitorizare RNMCA existentă în Ploiești (fig. 8.5) oferă informații
complementare pentru referențiere și comparare a rezultatelor campaniilor de monitorizare din
cadrul proiectului, precum și a sistemului independent de monitorizare a PM2.5 care va fi realizat
10
ulterior în cadrul proiectului ROKIDAIR. În Târgoviște, există o singură stație automată
industrială (DB-1), cu o zonă de reprezentativitate redusă (fig. 8.6).

8.5 Localizarea stațiilor de monitorizare a calității aerului RNMCA în municipiul Ploiești

(captura din structura GIS a proiectului de cercetare ROKIDAIR – versiunea test)

8.6 Locațiile stației de monitorizare a calității aerului DB-1 în municipiul Târgoviște: DB-1 OLD locația
până în octombrie 2013; DB-1 NEW – noua locație.

11
 Desfășurarea proiectului ROKIDAIR cuprinde patru etape majore, și anume:
1) Studiul preliminar al încărcării cu poluanți în zonele de studiu, prioritizarea zonelor critice și
proiectarea sistemului de măsurare şi de analiză a datelor;
2) Dezvoltarea infrastructurii de monitorizare incluzând microstațiile, sistemul de gestiune a
bazelor de date și aplicațiile pentru analiza geospațială, pentru corelarea și prognoza
poluanților;
3) Testarea și validarea sistemului de monitorizare a PM2.5, inclusiv a infrastructurii de
comunicație și de procesare a datelor;
4) Promovarea sistemului ROKIDAIR pentru a fi utilizat de către utilizatorii potențiali și
diseminarea rezultatelor semnificative şi a mesajelor de avertizare.
Obiectivele specifice cuprinse în planul de monitorizare a PM2.5 sunt următoarele:
1. Identificarea zonelor cu niveluri ridicate de particule în suspensie în Târgoviște și Ploiești;
2. Stabilirea și clasificarea acestor zone, pe baza vulnerabilității grupurilor țintă;
3. Efectuarea măsurătorilor PM2.5, analiza și modelarea concentrației la nivelul receptorului în
funcție de profilul surselor de poluare în zonele identificate drept „critice”;
4. Analiza concentrației de metale grele și a altor compuși toxici conținuți în particulele în
suspensie.
Principalele activități care vor conduce la finalizarea cu succes a planului de monitoring
din cadrul proiectului de cercetare ROKIDAIR se referă la:
8.2.1 Inventarierea surselor de poluare a aerului în zonele urbane analizate din
municipiile Târgoviște și Ploiești
Identificarea principalelor surse punctuale de poluare și a zonelor cu trafic intens se
efectuează în scopul de a estima contribuția emisiilor la concentrațiile de imisii la nivelul
receptorilor în ambele zone urbane. Această activitate oferă informații generale care permit
delimitarea zonelor critice pe baza impactului PM2.5 provenit de la sursele vecine din zona de
interes. Modelul de dispersie a poluării este utilizat pentru a produce izolinii aproximative de
concentrație.
8.2.2 Delimitarea zonelor critice (ZC) în funcție de vulnerabilitatea receptorilor
Pozițiile zonelor vulnerabile (de exemplu, grădinițe, școli, maternități, zone rezidențiale)
se adăugă în GIS, şi astfel se va permite efectuarea de analize geospațiale în ceea ce privește
contribuția surselor de emisie şi impactul asupra zonelor cu vulnerabilitate ridicată.
Mai mult decât atât, atunci când baza de date medicală va fi completată la un nivel
superior, va exista posibilitatea de a verifica și modifica delimitarea ZC în funcție de numărul de
copii (cazuri), care locuiesc, se joacă sau studiază în zona respectivă. Folosind baza de date
principală (de exemplu, emisiile de poluanți, numărul de copii cu boli respiratorii, și scenariile
12
rezultate din aplicarea modelului de dispersie și/sau a modelelor complementare), se vor
evidenţia zonele critice folosind abordarea multicriterială.
În aceste ZC, vor fi efectuate campanii de monitorizare suplimentare cu ajutorul
sistemelor de monitorizare portabile pentru a determina nivelurile şi tendinţele de evoluţie ale
PM2.5. Discurile eșantion sunt analizate folosind metode de laborator pentru a stabili conținutul
în metale grele și alți compuși din probele colectate. Prioritizarea ZC va fi efectuată în scopul de
a facilita stabilirea punctelor cele mai relevante de amplasare a micro-staţiilor din cadrul
sistemului de monitorizare continuă.

d.

c.

Fig. 8.7 Echipamentul Casella Microdust Pro de monitorizare a fracţiunii PM2.5 în Târgovişte

1 - receptor de date; 2 – sonda de prelevare și măsurare a pulberilor; 3 - Adaptor cu casetă de filtrare de

37 mm; 4 - obturator de lumină; 5 – Filtre selectoare pentru fracţiunile PM10, Respirabil (4m) și PM2.5;
6 - casetă de filtrare de 25 mm; 7 – adaptoare gravimetrice; 8 - pompa de prelevare APEX; a – afișarea în
timp real a concentrațiilor de pulberi pe ecranul receptorului de date; b – vedere laterală a sondei cu
caseta de filtrare instalată pentru monitorizarea statică continuă a fracţiunii PM2.5; c – vizualizarea sub
formă tabelară a seriei cronologice înregistrate într-un punct de monitorizare; d – vizualizarea sub formă
de grafic cu afişarea principalilor indicatori statistici.
13
 8.2.3 Campanii de monitorizare a PM2.5 în zonele vulnerabile
Campaniile de monitorizare sunt efectuate alternativ în ambele orașe, folosind o abordare
de tip top-down (ex.: măsurători, analiză și modelarea concentrațiilor la receptor pe baza
caracteristicilor de emisie ale surselor existente), folosind sisteme de monitorizare portabile care
folosesc fie un fascicul de infraroșu, fie unul laser, acesta fiind proiectat într-o cameră de
măsurare. Particulele sunt captate pe un filtru, asigurându-se un flux de aer constant de către
prelevatorul de aer conectat.
Unul dintre sistemele utilizate este Microdust Pro, acesta fiind un echipament digital de
supraveghere a concentrației pulberilor în suspensie (mg/m3), în timp real (fig. 8.7). Sistemul
este portabil și adecvat atât pentru aplicații statice, cât și pentru aplicații mobile de supraveghere
și evaluare a încărcării mediului aerian cu pulberi sau aerosoli.
Aplicațiile metodei se referă la monitorizarea nivelurilor de particule respirabile,
monitorizarea locului de muncă, monitorizarea proceselor tehnologice, supravegherea și
evaluarea performanțelor echipamentelor de filtrare, calitatea aerului (aplicații outdoor),
detectarea emisiilor totale de praf și monitorizarea poluării aerului din incinte (aplicații indoor).
Instrumentul utilizează un fascicul modulat de lumină în spectrul infraroșu (0.88 m)
proiectat în direcţia înainte într-o cameră de măsurare.

Fig. 8.8 Principiul de funcționare a echipamentului Microdust Pro pentru determinarea concentrației de
particule în suspensie din aer
(http://www.casellasolutions.com)

În condiții de aer curat, lumina este împiedicată să ajungă la receptor de un obturator de

lumină. Când particulele de praf intră în volumul camerei de măsurare, fascicolul de lumină este
împrăștiat înainte, sub un unghi cuprins între 12 și 20° către receptor (fig. 8.8).

14
 Fig. 8.9 Punctele de monitorizare a nivelului de PM2.5 în zona urbană a municipiului Ploiești
(12 puncte) stabilite în urma analizei tip top-down (sursă-receptor)

Fig. 8.10 Punctele de monitorizare a nivelului de PM2.5 în zona urbană a municipiului Târgoviște
(10 puncte) stabilite în urma analizei tip top-down (sursă-receptor)

15
 Prin folosirea acestui unghi de împrăștiere, se reduce sensibilitatea aparatului la variațiile
indicelui de refracție și culoare a particulei măsurate.
Ca mod de operare, se deplasează încet sonda prin aerosol sau se folosește deplasarea
aerului natural, cu deschiderea camerei de măsurare expusă. Măsurătorile pot fi preluate cu
sonda fie atașată, fie detașată de la unitatea de afișare. Pentru aplicații de monitorizare statică
este necesară utilizarea unui sistem de aspirație – pompa de prelevare APEX (fig. 8.7). Din
punctul de vedere al achiziției datelor, pe baza datelor colectate se calculează automat
concentrația medie și maximă care au fost înregistrate în timpul întregii analize a seriei
cronologice colectate. De asemenea, momentul măsurării concentrației maxime este evidenţiat.
Datele înregistrate pot fi descărcate pentru analiză și o raportare ulterioară prin folosirea
aplicației de programe WinDust pro. Sunt disponibile trei opțiuni de prezentare: sumar, grafic și
tabel. Fișierele de date (.dat) colectate de aplicația WinDust pro pot fi importate în alte aplicații
în scopul unor prelucrări superioare. Aplicația WinDust pro furnizează o afișare grafică în timp
real a citirilor curente furnizate de către receptorul de date al echipamentului Microdust. Pentru
toate aplicațiile statice de monitorizare, camerei de măsurare i se ataşează câteva modele de
dispozitive de aspirare, fie sub forma unei pompe de prelevare Vortex, fie sub forma unei unități
de aspirare cu ventilator.
Adaptoarele gravimetrice și cele respirabile încorporează casete de filtrare de 25 sau 37
mm și oferă o metoda convenabilă de calibrare gravimetrică a echipamentului MicroDust pro.
Adaptorul gravimetric este folosit în conexiune cu o pompă de prelevare și permite
tuturor particulelor în suspensie prelevate să fie conduse în camera de măsurare a sondei și
depozitate pe un filtru de 25 sau 37 mm. Există trei opțiuni de adaptoare gravimetrice:
 Particule Totale în Suspensie (T.S.P.) – Toate particulele eșantionate sunt măsurate în timp
real și apoi depuse pe un filtru etalon. Adaptorul nu oferă selecția după mărime a
particulelor.
 Pulberi Respirabile (4m) - Modelul de adaptor respirabil încorporează un subansamblu de
selectare a dimensiunii „Cyclone‟. Doar o parte a particulelor respirabile trec prin sonda și
sunt depuse pe filtru.
 PUF (Filtru din spuma poliuretanică) – Adaptorul gravimetric PUF utilizează un filtru din
spumă introdus pentru a asigura caracteristici - etalon de selectare a dimensiunii.
Filtrele de preselectare sunt disponibile pentru fracţiunile PM10, Respirabil (4m) și PM2.5.
În urma analizei tip top-down (sursă-receptor), au fost stabilite punctele de monitorizare a
nivelului de PM2.5: 12 puncte în zona urbană a municipiului Ploiești (fig. 8.9), respectiv 10
puncte în zona urbană a municipiului Târgoviște (fig. 8.10).

16
 Fig. 8.11 Sistemul de monitorizare a particulelor în suspensie TSI Dusttrak DRX cu posibilitatea
numărării particulelor pe diferite fracţiuni în funcție de diametrul acestora
(http://www.tsi.com)
Componentele sistemului:
1. Monitor de aerosoli (Desktop) Include: cutie transport, modulul pompei externe (cu cablu de
alimentare, adaptor de debit și tub de debit), baterie reîncărcabilă 6600 mAh Li-Ion, sursă de
alimentare cu conectori universali, Software-ul de analiza datelor (CD), filtru de zero, USB, cabluri de
conexiune la calculator, casetă 37 mm cu filtru, kit impactor de calibrare (cu impactor PM2.5, plăci de
impactor (2) și ulei special), extensie a tubului de prelevare (1-m), filtre HEPA (x4), instrument de
schimbare a filtrului.
2. Carcasă rezistentă la intemperii cu piuliţă de montare a trepiedului, prelevator omni-direcțional de
probe cu cap de protecţie la precipitaţii.
3. Element de încălzire/condiţionare a probelor de aer la admisia sistemului de analiză.
4. Accesorii specifice (baterie de rezervă, kit de filtre 37 mm, kit de întreţinere a pompei de prelevare).

Al doilea sistem de măsurare prevăzut a fi folosit în cadrul analizei de tip screening

pentru stabilirea zonelor vulnerabile la impactul PM2.5 este analizorul staționar de aerosoli
DUSTTRAK DRX. Acesta deţine posibilitatea monitorizării simultane a concentrațiilor de pulberi
și numărarea particulelor specifice următoarelor fracțiuni: PM10, PM4 (respirabilă), PM2.5, PM1 şi
fracțiunea totală. Sistemul de măsurare este protejat de o carcasă de protecție la intemperii
destinată măsurătorilor continue în aer liber, iar sistemul de admisie este prevăzut cu elemente de
încălzire a probelor de aer şi de protecţie la precipitaţii (fig. 8.11).
Algoritmii folosiți de către echipamentul de monitorizare a aerosolilor DUSTTRAK DRX
furnizează o tehnică de măsurare a masei care este superioară, atât unui fotometru uzual, cât şi
unui numărător optic de particule (OPC). Fotometrele pot fi folosite la concentrații de masă
ridicate şi nu dau informații exacte cu privire la dimensiunea particulelor, dacă nu sunt prevăzute
cu un preselector la admisia fluxului de aer. Astfel, acestea subestimează masa particulelor de
dimensiuni mari.

17
 Pe de altă parte, sistemele OPC furnizează informații despre dimensiunea particulelor, dar
nu sunt eficiente în cazul concentrațiilor de masă ridicată. Sistemul DUSTTRAK DRX combină
avantajele celor două tehnici de măsurare pentru a îmbunătăți acuratețea generală a măsurării
masei particulelor. Acest lucru se datorează posibilităţii acestuia de a măsura particule
individuale > 1 μm, deoarece semnalul fotometric este mai puţin sensibil la particulele mari.
În plus, sistemul DUSTTRAK DRX compensează eroarea de coincidență, folosind un
algoritm de corecție specific. Analizorul transformă impulsurile aferente particulelor individuale
în dimensiune aerodinamică pe baza calibrărilor presetate sau personalizate, reducând
semnificativ erorile de calcul al masei datorate densității particulelor, indicelui de refracție și
formă asupra concentrației masei calculate.

Fig. 8.12 Principiul de funcţionare a sistemului de monitorizare a particulelor în suspensie TSI Dusttrak
DRX şi modul de achiziţie şi procesare a semnalului
(http://www.tsi.com)

Un avantaj al acestui tip de echipament este că fracţiunile PM1, PM2.5, respirabilă / PM4,
PM10/ toracic și TSP pot fi măsurate simultan fără utilizarea unui preselector de dimensiune a
particulei.
Ca urmare, măsurarea fracțiunii de masă separată în funcţie de dimensiunea particulei cu
analizorul DUSTTRAK DRX are rezoluția unui OPC, împreună cu un interval lărgit de
concentrație de masă asemănător unui fotometru tipic.

18
 Fracțiunile de masă (PM1, PM2.5, respirabilă/ PM4, PM10/ toracică și TSP) şi concentraţia
masică separată pe dimensiuni se obțin după cum urmează:
PM1 = PM2.5 – PM1-2.5
PM2.5 = Semnal fotometric  factor de calibrare
PM4 /Respirabilă = PM2.5 + PM2.5-4
PM10 / Toracică = PM4 + PM4-10
TSP = PM10 + PM>10
Pentru a îmbunătăţi precizia măsurătorilor masei particulelor, se poate apela la calibrarea
analizorului cu ajutorul unui prelevator gravimetric prin efectuarea de măsurători în paralel şi
compararea rezultatelor gravimetrice cu citirile analizorului. Modelul 8533 permite folosirea
unei camere de prelevare cu filtru de 37 mm care se poate ataşa în linie cu fluxul de aerosoli la
ieşirea din camera optică (fig. 8.12). Acest lucru permite efectuarea analizelor gravimetrice fără a
folosi o pompă externă şi un suport de filtru special.
Criteriile de stabilire a punctelor de măsurare PM2.5 în cele două municipii au fost următoarele:
1. Amplasarea cvasi-radială a punctelor de măsurare (ca dispunere pe harta municipiilor);
2. Estimările furnizate de modelul de dispersie sub formă de izoconcentrații;
3. Amplasarea stațiilor de monitorizare RNMCA și a unor puncte de măsurare manuală ale
autorităților de mediu din aglomerarea urbană vizată;
4. Proximitatea față de școli, grădinițe, creșe, locuri de joacă și spitale de pediatrie.
Măsurătorile în teren iau în considerare următoarele aspecte:
1. Se vor alege stații (puncte de măsurare) ușor accesibile și care oferă posibilitatea
repetabilității, pe cât posibil fără obstacole directe (vegetație, clădiri) în jurul locațiilor
stabilite pe hartă – se preferă parcări, spații deschise etc.
2. Monitorizarea se va desfășura pe cât posibil în intervalul orar 9.00-21.00.
3. Următoarea campanie de monitorizare se va desfășura cu o secvență aleatorie a ordinii
punctelor.
4. În cazul în care timpul nu permite efectuarea măsurătorilor în toate punctele în aceeași zi,
se poate realiza analiza screening în două etape, în două zile consecutive: jumătate din
puncte situate în vest în prima zi, respectiv cele din est în a doua zi.
5. Pentru scopul de screening, timpul de măsurare PM pe punct va fi de 15 minute.
6. Pentru investigarea preliminară de tip screening a nivelurilor PM2.5 este necesară
realizarea a minim 2 campanii pentru fiecare lună.
7. Măsurătorile de screening se vor efectua la minim două zile după o perioadă cu
precipitaţii.
8. După fiecare măsurătoare, pentru fiecare disc pe care s-au colectat probele de PM2.5 se
19
 va atașa o etichetă cu numărul punctului, locația, ora de prelevare, debitul pompei,
volumul aspirat (pornire-oprire), respectiv caracteristicile de micro-climat (presiune
atmosferică, umiditate relativă a aerului, temperatura aerului, viteza și direcția vântului
măsurate cu micro-stația meteorologică (fig. 8.13).
9. Se vor nota toate elementele în câmpurile aferente carnetului de teren specific
monitorizării PM.

Fig. 8.13 Exemple de senzori și componente ale staţiei automate portabile Delta-T Devices de
monitorizare a parametrilor meteorologici şi de poluare a aerului folosiţi pentru caracterizarea condiţiilor
meteorologice în fiecare punct de prelevare la momentul eşantionării probelor de PM2.5
(Iordache Ş. şi Dunea D., 2012)

1 – direcţie vânt (0-360  2) – analogic;

2 – anemometru (0.25-75 m/s  0.1 m/s) – digital (viteza vântului);
3 – combisenzor: temperatură (-30C la +70 C  0.2C) – analogic
+ umiditate relativă a aerului (RH) (0-100%  2%) – analogic;
4 – senzor radiație solară (diferite configurații pentru flux cuantic sau energetic);
5 – senzor BF2 – solarimetru pentru determinarea radiației difuze și totale;
6 – senzor rouă/ picături de ploaie (0 V uscat, >1 V umed);
7 – modul fotovoltaic pentru alimentarea autonomă a stației 35Wp;
8 – catargul stației și antena modemului GSM/GPRS;
9 – senzor electrochimic pentru determinarea diferiților poluanți gazoși: amoniac – NH3 (0-200
ppm  1ppm) – analogic; dioxid de sulf – SO2 (0-100 ppm  1ppm) – analogic; hidrogen sulfurat
– H2S (0-200 ppm  1ppm) – analogic; dioxid de azot – NO2 (0-100 ppm  1ppm) – analogic, etc.
a. vedere frontală; b. vedere dorsală.

20
 De asemenea, datele de eșantionare au fost planificate detaliat, precum și intervalele de
eșantionare ale secvenței de măsurători disponibile corelate cu locațiile cazurilor de copii cu
probleme respiratorii. Cercetările din cadrul proiectului ROKIDAIR urmăresc și dezvoltarea
unui prototip pentru structura bazelor de date relaționale care vor fi folosite pentru stocarea
concentrațiilor de poluanți, a datelor meteorologice și a datelor medicale colectate în ultimii cinci
ani de către autorităţile din domeniu ale orașelor care fac obiectul analizei (Târgoviște şi
Ploiești).
Folosind datele stocate în baza de date principală (emisii de poluanți, număr de copii cu
probleme respiratorii etc.) și a modelării diferitelor scenarii, zonele critice vor fi stabilite.
Ierarhizarea zonelor critice va fi realizată în vederea determinării punctelor în care vor fi
amplasate micro-stațiile automate de măsurare a PM2.5 dezvoltate în cadrul proiectului
ROKIDAIR.
Particulele în suspensie din Ploiești pot prezenta în conținut compuși organici volatili,
benzen și alți compuși aromatici (de exemplu, toluen, o-xilen, etilbenzen, m, p - xilen compuși,
conform APM Prahova) și metale grele (de exemplu, Pb, Cd, Ni, Ca). În Ploiești, există o stație
automată a Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA), care măsoară PM2.5
(PH2), ale cărei măsurători vor fi consultate ca referință prin efectuarea mai multor teste în aria
de reprezentativitate a acesteia.
În primele luni, monitorizarea va fi efectuată în puncte aleatorii în fiecare ZC pentru a
caracteriza PM2.5 la scară spațială și temporală. Dispozitivele GPS vor fi folosite pentru a stabili
poziția exactă, ceea ce va facilita realizarea hărților digitale. Această abordare va sprijini
selectarea punctelor de monitorizare pentru instalarea micro-stațiilor dezvoltate, folosind o
dispunere în teren triangulară, care va furniza seriile cronologice pentru realizarea prognozelor și
a avertizărilor timpurii.
După această perioadă, în fiecare oraș, cele trei puncte de monitorizare identificate a fi
cele mai relevante vor fi selectate pentru a instala cele trei stații dedicate de monitorizare
elaborate în cadrul proiectului, iar o stație va fi amplasată în interior la un receptor selectat (de
exemplu, maternitate, grădiniță, școală) pentru a corela nivelurile de particule în relaţia interior-
aer liber. După un interval de timp adecvat care va fi stabilit, aceste stații pot fi mutate în alte ZC
pentru a efectua noi teste ale sistemului. Monitorizarea cu sistemele portabile din dotare va oferi
suport în calibrarea și optimizarea micro-stațiilor componente ale rețelei de monitorizare.
Se vor colecta 15 probe de PM2.5 pe anotimp, pentru fiecare sit care urmează a fi analizat
pentru metale grele în Târgoviște și pentru metale grele și PAH în Ploiești.

21
 8.3 Corelarea spațială a nivelurilor de poluare a aerului cu bolile respiratorii ale copiilor
Această activitate se realizează prin intermediul a trei etape:
1. Stabilirea bazei de date cu concentrațiile poluanților și a bolilor respiratorii: va fi
dezvoltată o bază de date pentru zonele pilot, acoperind pulberile în suspensie (PM2.5), metalele
grele (de exemplu, Fe, Pb, Ni, Cd și Cr), și COV, benzen și alți compuși aromatici (de exemplu,
toluen, o-xilen, etilbenzen, m, p - xilen, etc.). Baza de date a bolilor respiratorii pentru copii va
lua în considerare cazurile de bronșiolită, pneumonie acută interstițială cu wheezing, wheezing
recurent și astm. Pe baza analizei tip cluster, pentru fiecare poluant, o hartă GIS georeferențiată
va ajuta la clasificarea zonelor studiate în diferite categorii ale nivelului de poluare (de exemplu,
1- poluare redusă, 4- poluare maximă), în funcție de baza de date medicală.
2. Evaluarea efectelor asupra sănătății copiilor: În primul rând, se va efectua testul
Pearson-chi pătrat pentru independență în tabelul de contingență a numărului de copii cu boli
respiratorii și numărul de persoane din populația generală fără boli respiratorii, clasificate prin
clustere de poluare. Mai mult decât atât, un model de regresie logistic (de exemplu, nominal,
ordinal sau cantitativ) va fi utilizat pentru a modela incidenţa bolilor respiratorii la copii în
dependență cu clusterul de poluare al grilei de origine. Indivizii populaţiei statistice fără boli
respiratorii vor servi ca grup martor. În al treilea rând, se va calcula intervalul de încredere
simultană de 95% pentru diferența efectului asupra sănătății copiilor, precum și diferitele
simptome de boli respiratorii la copii, în funcție de nivelurile diferite de poluare.
3. Analiza seriilor cronologice: Diferențele între seriile cronologice (în decursul unui an
sau între ani) legate de bolile respiratorii ale copiilor la diferite niveluri de poluare vor fi
analizate prin folosirea testelor Wilcox și Pearson-chi pătrat. De asemenea, se vor aplica şi alte
metode specifice cum ar fi analiza factorială, analiza pe componente principale etc.

8.4 Dezvoltarea unei metodologii de avertizare timpurie și integrarea acesteia în

sistemul cu suport decizional ROKIDAIR DSS
Sistemul de avertizare timpurie se va dezvolta prin corelarea efectelor asupra sănătății cu
condițiile de calitate a aerului și condiţiile meteorologice specifice zonelor critice în care se fac
măsurătorile de particule în suspensie. Previziunile meteorologice se folosesc pentru a evalua
nivelul de concentrație a poluanților atmosferici și, astfel, să permită evaluarea efectelor directe
asupra sănătății. Aceasta implică, de asemenea, simulări de scenarii la scări spațiale și temporale
variate. Se va începe cu testarea modelelor liniare (cum ar fi ARIMA, ARMA, MLR etc.), iar
apoi, se vor combina tehnicile de descompunere a seriilor folosind algoritmi wavelet cuplaţi cu
algoritmi de învățare automată pentru a furniza prognoze pe termen scurt (1-3 zile).

22
 8.5 Concluzii
Zonele critice trebuie prioritizate pentru a facilita stabilirea punctelor de monitorizare
relevante. În fiecare oraș în care se desfăşoară activităţile de cercetare ale proiectului
ROKIDAIR, vor exista trei puncte de monitorizare pentru fiecare zonă critică principală, în
scopul de a instala trei micro-stații de monitorizare în fiecare punct reprezentativ, iar o stație va
fi amplasată în interiorul unei zone vulnerabile de recepţie a PM (de exemplu, maternitate,
grădiniță, școală, etc.). În acest fel, corelarea nivelurilor PM2.5 interior - exterior va oferi o
imagine cuprinzătoare în ceea ce privește expunerea copiilor la nivelurile de pulberi în suspensie
cu diferite fracţiuni, pornind de la particulele ultrafine (PM1) şi până la cele totale (TSP).
Fluxul principal de informații furnizat de către sistemul de monitorizare continuă PM2.5,
trebuie transmis, după prelucrarea avansată a datelor, cât mai direct posibil spre persoanele
afectate (copiii sensibili la bolile respiratorii). Este necesar ca mesajele și recomandările de tip
expert să fie transmise prin e-mail-uri și mesaje SMS pentru utilizatorii înregistrați în platforma
web dedicată, pentru a oferi suport decizional pentru managementul sănătății copiilor la impactul
factorilor de stres care influențează calitatea aerului. Avertizările timpurii se elaborează în
cooperare cu medicii specialiști în pediatrie, care sintetizează informațiile relevante privind
protecția sănătății copiilor împotriva amenințărilor provocate de poluarea aerului.
De asemenea, pachetele de date cu avertizări timpurii şi meta-informaţii privind
eventualele episoade de poluare cu PM trebuie redirecționate către autorități (de exemplu, APM -
Agențiile pentru Protecția Mediului și DSP - Direcții de protecție a sănătății publice) în scopuri
informative. Sistemul de avertizare timpurie la niveluri ridicate de particule fine trebuie să fie o
componentă integrată în cadrul unui sistem cu suport decizional accesibil pe un server https
dedicat.

8.6 Bibliografie
Blanchard C.L., Tanenbaum S., Lawson D.R. (2008), Differences between weekday and weekend air
pollutant levels in Atlanta; Baltimore; Chicago; Dallas–Fort Worth; Denver; Houston; New York;
Phoenix; Washington, DC; and surrounding areas, J. Air & Waste Manage. Assoc., 58, 1598-1615.
Blanchard C.L., Tanenbaum S. (2006), Weekday/Weekend differences in ambient air pollutant
concentrations in Atlanta and the Southeastern United States, J. Air & Waste Manage. Assoc., 56,
271–284.
Castell N., Kobernus M., Liu H.Y., Schneider P., Lahoz W., Berre A.J., Noll J. (2014), Mobile
technologies and services for environmental monitoring: The Citi-Sense-MOB approach, Urban
Climate, http://dx.doi.org/10.1016/j.uclim.2014.08.002
Chow J.C., Watson J.G. (1998), Guideline on Speciated Particulate Monitoring, U.S. Environmental
Protection Agency, Research Triangle Park, NC 27711.
23
Dunea D., Iordache Ș., Alexandrescu D., Dincă N. (2014), Screening the weekdays/weekend patterns of
air pollutant concentrations recorded in southeastern Romania, Environmental Engineering and
Management Journal, in press.
Iordache Ş., Dunea D. (2012), Sisteme avansate de monitorizare a mediului, Ed. Valahia University Press,
Târgovişte, ISBN 978-606-603-032-8.
Pace T.G. (1979), An empirical approach for relating annual TSP concentrations to particulate
microinventory emissions data and monitor siting characteristics, Document EPA-45/4-79-012, U.S.
Environmental Protection Agency, Research Triangle Park, NC.
Rivas I., Viana M., Moreno T., Pandolfi M., Amato F., Reche C., Bouso L., Àlvarez-Pedrerol M.,
Alastuey A., Sunyer J., Querol X. (2014), Child exposure to indoor and outdoor air pollutants in
schools in Barcelona, Spain, Environment International 69, 200–212.
Smaranda C., Gavrilescu M. (2008), Migration and fate of persistent organic pollutants in the atmosphere
- a modelling approach, Environmental engineering and management journal, 7 (6), 743-761.
Vincze-Csom V., Domokos E., Bui P., Nagy G., Rédey Á. (2012), Study on the impact of the traffic on
air quality by using diffusive sampling method in Veszprém, Environmental Engineering and
Management Journal, 11 (11), 2083-2090.

24