EAM 2022-2023

STATISTICĂ
Curs 4
Măsuri statistice descriptive pentru serii de
date univariate (I)
Indicatorii tendinţei centrale
1. Noţiuni generale privind indicatorii
tendinţei centrale
Indicatorul statistic reprezintă expresia numerică
concretă sau dimensiunea unei colectivităţi sau
fenomen. Poate fi definit ca „rezultat numeric al unei
numărări, al unei măsuri statistice a fenomenelor şi
proceselor de masă sau al unui model de calcul
statistic pe baza datelor înregistrate”.
Pentru o variabilă numerică, folosind indicatorii
statistici, putem analiza trei proprietăţi majore:

➢ tendinţa centrală

➢ variabilitatea

➢ forma distribuţiei
Precizări

• Idicatorii statistici descriptivi calculaţi pentru o

populatie statistică (N) se numesc parametri şi
se notează, de regulă, cu litere greceşti.
• Indicatorii descriptivi determinaţi pentru un
eşantion (n) se numesc estimatori şi se notează,
de regulă, cu litere romane.
În cercetarea statistică, folosim, în general,
eşantioane şi folosim indicatorii descriptivi în scopul
estimării parametrilor populației statistice.
Vor fi explicaţi, în continuare, indicatorii statistici
descriptivi ce caracterizează eşantioanele precizând
simbolurile şi formulele utilizate în determinarea
parametrilor corespunzători.
Clasificarea indicatorilor statistici:
1. După modul de determinare distingem:
▪ Indicatorii primari – se obţin în etapa de
sistematizare a datelor statistice prin centralizarea
acestora.
▪ Indicatori derivaţi – reprezintă rezultatul prelucrării
indicatorilor primari prin diferite modele de calcul
statistic.
2. După gradul de cuprindere se disting:
▪ Indicatori sintetici care reprezintă expresii numerice
ale categoriilor economice de sinteză ce
caracterizează rezultatele economice la nivel
macroeconomic.
▪ Indicatorii analitici – care exprimă structura unei
colectivităţi şi influenţa factorilor care acţionează
asupra acesteia.
Clasificarea indicatorilor statistici:
3. După forma de exprimare se disting:
▪ Indicatori exprimaţi în mărimi absolute adică în
unităţi concrete de măsură aceleaşi cu ale
caracteristicii analizate şi cu acelaşi conţinut ca şi
caracteristica analizată.
▪ Indicatori exprimaţi sub formă de mărimi relative
adică exprimaţi în coeficienţi, procente, promile,
prodecimile, etc. şi care s-au obţinut prin raportarea a
doi indicatori cu acelaşi conţinut sau cu conţinut
diferit, dar aflaţi în relaţie de interdependenţă.
 Măsurarea tendinţei centrale
• Indicatorii tendinţei centrale = indicatori sintetici
cu ajutorul cărora urmărim să exprimăm printr-o
singură valoare ceea este tipic, esenţial, stabil
într-o serie de date numerice.
Deoarece nivelurile individuale, înregistrate pentru fiecare unitate statistică în
parte, se manifestă sub influenţa factorilor esenţiali (sistematici) şi neesenţiali
(întâmplători), în procesul de prelucrare a datelor se impune eliminarea
influenţelor întâmplătoare şi exprimarea, într-o singură valoare numerică, a
aspectelor tipice, reprezentative pentru seria de date.

Indicatorii tendinţei se clasifică, în funcţie de modul

de determinare, în:
▪ indicatori medii de calcul: media aritmetică,
media armonică, media pătratică, media
geometrică;
▪ indicatori medii de poziţie: modul, mediana
Măsurarea tendinţei centrale

Indicatorii fundamentali ai tendinţei centrale

sunt:

▪ media aritmetică (𝑥)ҧ

▪ mediana (𝑀𝑒 )
▪ modul (𝑀𝑂 )

Aceşti indicatori au o putere cu atât mai mare de caracterizare a

tendinţei centrale cu cât se determină pe baza unor date mai
omogene.
2. Media
Cuvântul “medie” este prezent în conversaţiile
persoanelor aproape în fiecare zi, folosindu-se în
expresii ca: “durata medie de viaţă a oamenilor”,
“durata medie de funcţionare a unei baterii”,
“greutatea medie a pachetelor de zahăr”.
Media este o valoare tipică sau centrală a unei
distribuţii.
Diferite tipuri de medii utilizate în analiza seriilor de
distribuţie de frecvenţe :
▪ media aritmetică 𝑥ҧ ;
▪ media armonică 𝑥ҧℎ ;
▪ media pătratică 𝑥ҧ𝑝 ;
▪ media geometrică 𝑥𝑔ҧ
2. Media aritmetică 𝑥ҧ

• este indicatorul cel mai utilizat pentru

caracterizarea tendinţei centrale a datelor
numerice
• reprezintă valoarea care, înlocuind toţi termenii
unei serii, nu modifică suma acestora
• se calculează ca suma valorilor raportată la
numărul lor.
2. Media aritmetică 𝑥ҧ
Media se calculează însumând toate valorile
individuale şi împărţind suma la numărul lor, ea
reprezentând acea valoare care înlocuind toţi termenii
unei serii nu modifică nivelul lor totalizator.
Formula de calcul a mediei este:
• pentru eşantion – estimator:

σ𝑛1 𝑥𝑖
𝑥ҧ =
𝑛
• pentru colectivitatea generală – parametru:

σ𝑁
1 𝑥𝑖
𝑥ҧ =
𝑁
Unde:
• 𝑥𝑖 reprezintă valorile variabilei X.
2. Media aritmetică 𝑥ҧ
☺ Exemplul nr. 1
Pentru 5 sucursale ale unei bănci comerciale au fost
înregistrate valorile creditelor în luna decembrie 2021
şi anume: 250.000 Euro; 300.000 Euro; 150.000 Euro;
200.000 Euro; 250.000 Euro. Care este valoarea
medie a creditelor acordate în luna decembrie 2021?
σ𝑛1 𝑥𝑖
𝑥ҧ = =
𝑛
250.000+300.000+150.000+200.000+250.000
= =
5
=230.000 𝐸𝑢𝑟𝑜Τ𝑠𝑢𝑐𝑢𝑟𝑠𝑎𝑙ă
2. Media aritmetică 𝑥ҧ
Media aritmetică este afectată de orice valoare sau
valori extreme.
☺ Exemplul nr. 2
Datele pentru vechimea în muncă a 10 salariaţi sunt:
5, 4, 5, 5, 6, 6, 4, 6, 5 şi 20, atunci vechimea medie
este:
Media aritmetică este afectată de orice valoare sau
valori extreme.
σ𝑛
1 𝑥𝑖 5+4+5+5+6+6+4+6+5+20 66
𝑥ҧ = = = = 6,6 𝑎𝑛𝑖
𝑛 10 10

σ𝑛
1 𝑥𝑖 5+4+5+5+6+6+4+6+5 46
𝑥ҧ = = = = 5,1 𝑎𝑛𝑖
𝑛 9 9
2. Media aritmetică 𝑥ҧ
Într-o colectivitate statistică se întâlnesc foarte rar
cazuri în care numărul valorilor caracteristicii coincide
cu numărul unităţilor. În general se înregistrează de
mai multe ori aceeaşi valoare a caracteristicii pentru
mai multe unităţi şi în acest caz media se va calcula ca
o medie aritmetică ponderată:
σr1 𝑥𝑖 ∙ 𝑛𝑖
𝑥ҧ =
𝑛𝑖
Unde,
• 𝑥𝑖 , 𝑖 = 1, 𝑟 – reprezintă valorile variabilei 𝑋 sau
centrele intervalelor de variaţie (calculate ca medie
a capetelor de interval);
• 𝑟 – numărul de variante / intervale (grupele);
• σ𝑟1 𝑥𝑖 – valoarea centralizată (nivelul totalizat) al
caracteristicii.
2. Media aritmetică 𝑥ҧ
☺ Exemplul nr. 3
Se cunoaşte distribuţia de frecvenţe a 50 de firme
referitor la valoarea alocată cheltuielilor cu cercetarea-
dezvoltarea (mii lei):
Intervalul de variatie
pentru Centrul de
Grupa Valoarea cheltuită cu Nr firme interval
xi  ni Fci
cercetarea-dezvoltarea
(mii lei) ni xi
1 sub 6,25 4 5,70 22,8 4
2 6,25 - 7,35 12 6,80 81,6 16
3 7,35 - 8,45 14 7,90 110,6 30
4 8,45 - 9,55 7 9,00 63 37
5 9,55 - 10,65 7 10,10 70,7 44
6 10,65 - 11,75 3 11,20 33,6 47
7 11,75 - 12,85 0 12,30 0 47
8 12,85 şi peste 3 13,40 40,2 50
Total 50 - 422,5
2. Media aritmetică 𝑥ҧ

• Pentru a putea calcula media se procedează la

fixarea limitelor inferioară, respectiv superioară
pentru aceste intervale.

• Limitele se determină astfel încât toate intervalele să

aibă aceeaşi mărime, adică 1,10.

• Astfel intervalele 1 și 8 devin:

5,15-6,25 mii lei respectiv 12,85-13,95 mii lei.

σ𝑘
1 𝑥𝑖 ∙𝑛𝑖 422,5
• Media va fi 𝑥ҧ = = = 8,45 mii lei
𝑛𝑖 50
2. Media aritmetică 𝑥ҧ

• Rezultatul arată că valoarea medie cheltuită pentru

reclamă şi publicitate de o firmă din cele 50 luate în
studiu este 8,45 mii lei.

• Unele firme cheltuie o sumă mai mică pentru

cercetare-dezvoltare (sub 6,25 mii lei), iar altele
alocă o valoare mai mare.

• Valoarea alocată diferă de la o firmă la alta sub

acţiunea factorilor sistematici, dar şi întâmplători,
care influenţează într-un sens sau în altul. Dacă toţi
factorii ce influenţează valoarea alocată ar acţiona
în mod egal şi constant asupra tuturor firmelor,
atunci suma alocată de o firmă pentru cercetare-
dezvoltare ar fi de 8,45 mii lei.
2. Media aritmetică 𝑥ҧ - Proprietăți

1. Dacă pentru toate unităţile se înregistrează aceeaşi

valoare a caracteristicii atunci media este egală cu
acea valoare:
𝑥1 = 𝑥2 = … = 𝑥𝑛 = 𝑥
σr1 𝑥𝑖 𝑥⋅𝑛
𝑥ҧ = = = 𝑥;
𝑛 𝑛
2. Media aritmetică are întotdeauna valoare cuprinsă
între valoarea minimă a caracteristicii (𝑥𝑚𝑖𝑛) şi
valoarea maximă (𝑥𝑚𝑎𝑥):
𝑥𝑚𝑖𝑛 ≤ 𝑥ҧ ≤ 𝑥𝑚𝑎𝑥
În cazul seriilor de distribuţie pe intervale, media este
cuprinsă între limita inferioară a primului interval şi
limita superioară a ultimului interval.
2. Media aritmetică 𝑥ҧ - Proprietăți

3. Suma abaterilor valorilor individuale ale

caracteristicii de la media lor este nulă, adică
distanţele faţă de centru se compensează reciproc:
➢ pentru seria simplă:
σn
1 𝑥𝑖
σ𝑛𝑖=1 𝑥 − 𝑥ҧ = σ𝑛𝑖=1 𝑥𝑖 − 𝑛𝑥ҧ = σ𝑛𝑖=1 𝑥𝑖 −𝑛 =0;
𝑛

➢ pentru seria de frecvenţe:

𝑟 𝑟 𝑟

෍ 𝑥 − 𝑥ҧ 𝑛𝑖 = ෍ 𝑥𝑖 𝑛𝑖 − 𝑥ҧ ෍ 𝑛𝑖 =
𝑖=1 𝑖=1 𝑖=1
σ𝑟𝑖=1 𝑥𝑖 𝑛𝑖
= σ𝑟𝑖=1 𝑥𝑖 𝑛𝑖 − σ𝑟𝑖=1 𝑛𝑖 =0;
σ𝑟𝑖=1 𝑛𝑖

4. În cazul seriilor de frecvenţă, media oscilează în

jurul termenului căruia îi corespunde frecvenţa
maximă;
2. Media aritmetică 𝑥ҧ - Proprietăți

5. Dacă toţi termenii unei serii statistice se măresc

sau se micşorează cu o constantă “a”, atunci şi
media se va mări sau se va micşora cu respectiva
constantă “a”:
𝑥ҧ ′ = 𝑥ҧ ± 𝑎

6. Dacă toţi termenii unei serii statistice se înmulţesc

sau se împart cu o constantă “h”, atunci şi media se
va multiplica sau se va reduce de “h” ori:
𝑥ҧ ′ = 𝑥ҧ ∙ ℎ

7. Dacă frecvenţele unei serii de repartiţie se

multiplică sau se împart cu o constantă “a”, atunci
media nu se va modifica.
2. Media aritmetică 𝑥ҧ - Proprietăți

8. Media aritmetică este sensibilă la valorile extreme,

care pot afecta semnificaţia şi reprezentativitatea
mediei ca valoare centrală. Pentru ca media să fie
reprezentativă trebuie ca datele din care se
calculează să fie cât mai omogene;

9. Dacă o serie statistică este alcătuită din m serii

componente pentru care s-au calculat mediile
parțiale (𝑥𝑗ҧ ), 𝑗 = 1, 𝑚, atunci media întregii serii
poate fi calculată ca o medie aritmetică ponderată
din mediile parțiale:
σmj=1 𝑥𝑗ҧ 𝑛j
𝑥𝑗ҧ = m
σj=1 𝑛𝑗
Unde nj = volumul seriei componente j (𝑗 = 1, 𝑚).
3. Mediana
• Mediana face parte din categoria cuantilelor alături
de quartile, decile.
• Mediana reprezintă acea valoare a unei serii
ordonate crescător sau descrescător care
împarte seria în două părţi egale, aşa încât 50%
din termenii seriei au valori mai mici decât
mediana, iar 50% mai mari decât mediana.
• Un avantaj al medianei faţă de medie este acela că
poate fi utilizată în caracterizarea tendinţei centrale
pentru o serie de date măsurate pe o scară
ordinală.
• Mediana ia în consideraţie doar poziţia observaţiilor
în serie, nu şi mărimea lor efectivă (nu este afectată
de prezenţa valorilor extreme).
• Mediana se poate determina pe cale grafică. Ea
reprezintă proiecţia pe axa absciselor a punctului de
intersecţie dintre cele două curbe ale frecvenţelor
cumulate (crescător şi descrescător).
3. Mediana
• Pentru a determina mediana se introduce noţiunea
de ranguri, adică numere de ordine asociate
observaţiilor, de la cea mai mică (cu rangul 1), până
la cea mai mare (rangul 𝑛)
• Rangul (locul) medianei va fi, atunci, (𝑛 + 1)/2,
deci rangul unităţii din mijlocul seriei.
• Dacă seria are un număr par de termeni atunci
mediana se calculează ca media aritmetică a celor
doi termeni situaţi în mijlocul seriei ordonate.
• Dacă seria are un număr impar de termeni atunci
mediana reprezintă termenul din mijlocul seriei
ordonate.
☺ Exemplul nr. 4
Pentru o serie numerică de forma
30, 32, 40, 35, 32, 37, 34, 32, 35, 41,
mediana se determină astfel:
• ordonăm crescător valorile seriei:
30, 32, 32, 32, 34, 35, 35, 37, 40, 41
𝑛+1 11
• calculăm locul medianei: 𝐿𝑜𝑐𝑀𝑒 = = = 5,5
2 2
• mediana este valoarea cuprinsă între al 5-lea şi al
6-lea termen al seriei ordonate şi se calculează ca
fiind media aritmetică a celor doi termeni aflaţi în
centrul distribuţiei:

Astfel, jumătate dintre valorile seriei sunt mai mici

decât valoarea 34,5.
☺ Exemplul nr. 5
Pentru 10 şobolani care încearcă să iasă dintr-un
labirint se cunosc următorii timpi de parcurgere: 9
şobolani au parcurs labirintul în mai puţin de 15
minute, în timp ce un şobolan a reuşit să parcurgă
labirintul după 24 de ore.
Pentru a calcula timpul mediu în care un şobolan
parcurge labirintul valoarea reprezentativă este
mediana sau media?
De ce?

Valoarea medianei este invariabilă faţă de convenţia

cu care se închid intervalele extreme, spre deosebire
de medie care este influenţată atât de valori cât şi de
frecvenţa lor.
Calculul medianei:
▪ pentru o serie simplă (pentru date negrupate):
• seria are un număr impar de termeni – atunci
mediana este egală cu termenul central al seriei
ordonate crescător sau descrescător.
Se cunoaşte următorul set de valori ale unei
caracteristici:
5 7 4 9 12 3 10

Ordonăm seria crescător:

3 4 5 7 9 10 12
Me
𝑛+1 8
𝐿𝑜𝑐𝑀𝑒 = = = 4 ⇒ 𝑀𝑒 = 7
2 2
Pentru date ordinale mediana este varianta situată în
centrul seriei.
 • seria are un număr par de termeni, atunci mediana
este egală cu media aritmetică simplă a celor 2
termeni centrali ai seriei ordonate crescător sau
descrescător.

Fie următorul set de valori: 3, 1, 5, 7, 9, 4 (𝑥𝑖 )

𝑥𝑖 (valori ordonate): 1 3 4 5 7 9
Rangul valorii 𝑥𝑖 : 𝑥1 𝑥2 𝑥3 𝑥4 𝑥5 𝑥6

6+1 7 𝑥3 + 𝑥4 9
𝐿𝑜𝑐𝑀𝑒 = = = 3,5 ⇒ 𝑀𝑒 = = = 4,5
2 2 2 2
• pentru o serie de distribuţie de frecvenţe pe
variante calculul medianei comportă următoarele
etape:

▪ se determină locul medianei în cadrul seriei:

𝐫
𝟏 𝐧+𝟏
𝐋 𝐌𝐞 = ෍ 𝐧𝐢 + 𝟏 =
𝟐 𝟐
𝐢=𝟏

▪ se cumulează crescător frecvenţele absolute

(𝑭𝒄𝒊) şi se determină acea frecvenţă cumulată
crescător care este imediat mai mare sau egală
cu locul medianei (LMe). Varianta care
corespunde frecvenţei absolute cumulate ce
îndeplineşte condiţia de mai sus este mediana.
☺ Exemplul nr. 6
80 de apartamente dintr-un bloc au fost sistematizate
după numărul de camere rezultând următoarea
distribuţie de frecvenţe:

Nr. Camere Nr. Apartamente ni cumulat

(xi) (ni) crescător
1 13 13
2 25 38
3 28 66
4 14 80
Total 80
r
1 𝑛 81
𝐿𝑀𝑒 = ෍ 𝑛𝑖 + 1 = = = 40,5 < 66 ⇒
2 2 2
𝑖=1
𝑀𝑒 = 3 camere  50% dintre apartamente au mai
puţin de 3 camere, iar 50% mai mult de 3 camere.
• Pentru o repartiţie de frecvenţe pe intervale de
variaţie, mediana se va încadra în intervalul
median
• Intervalul median este primul interval cu frecvenţa
cumulată mai mare decât locul (rangul, poziţia)
medianei.
• Mediana se va estima prin interpolare pe intervalul
median pe baza formulei:
1
σ𝑟𝑖=1 𝑛𝑖 +1 −𝐹𝐶(𝑀𝑒−1)
2
𝑀𝑒 = 𝑥𝑖𝑛𝑓 𝑀𝑒 + ℎ𝑀𝑒
𝑛𝑀𝑒
unde:
• 𝑥𝑖𝑛𝑓 𝑀𝑒 - limita inferioară a intervalului median;
• ℎ𝑀𝑒 - mărimea intervalului median;
1 𝑛+1
• σ𝑟𝑖=1 𝑛𝑖 + 1 = - locul medianei în serie;
2 2
• FC(Me-1) - frecvenţa cumulată a intervalului anterior celui median;
• nMe - frecvenţa absolută a intervalului median.

Obs. MEDIANA POATE FI ESTIMATĂ CA FIIND

CENTRUL INTERVALULUI MEDIAN
☺ Exemplul nr. 7
Repartiţia sucursalelor unei bănci comerciale în funcţie
de volumul depozitelor bancare atrase într-o lună este:
Volum depozite
Nr. ni cumulat
bancare
Bănci (ni) crescător
(mii euro) (xi)
20 – 40 12 12
40 – 60 14 26
60 – 80 20 46
80 – 100 18 64
100 - 120 16 80
Total 80 -
1 81
• 𝐿𝑀𝑒 = σ5𝑖=1 𝑛𝑖
+ 1 = = 40,5 < 46 ⇒
2 2
• Intervalul median: 𝑀𝑒 ∈ 60,80
• Mijlocul intervalului: 70
• Me = 70 mii euro
• Jumătate dintre sucursale au atras depozite în
valoare mai mare de 70 mii euro.
Mediana poate fi determinată şi pentru variabilele
nenumerice măsurate pe scala ordinală.
Pentru o variabilă nenumerică, determinarea medianei
este mai uşoară dacă datele sunt sistematizate
Se parcurg următorii paşi:

▪ calcularea frecvenţelor cumulate crescător, (Fci);

▪ determinarea locului medianei cu formula (𝑛 + 1)/2;

▪ determinarea Me ca fiind valoarea (varianta)

corespunzătoare primei frecvenţe cumulate mai mare
decât (𝑛 + 1)/2.
 ☺ Exemplul nr. 8
În cazul datelor privind clasamentul general la competiţiile
internaţionale oficiale pentru Federaţia Română de Atletism,
în anul 2021, mediana se determină astfel:
Frecvenţe
Locul Nr. sportivi
cumulate (Fci)
I 50 50
Me = II 36 86>65
III 31 117
IV 2 119
V 3 122
VI 7 129
Total 129 -
130
𝐿𝑜𝑐𝑀𝑒 = = 65, iar valoarea mediană este locul II,
2
ceea ce înseamnă că jumătate dintre cei 129 de sportivi
situaţi în primele şase locuri la competiţiile internaţionale,
au ocupat locurile I şi II, sau, astfel spus, jumătate dintre
cei 129 de sportivi s-au clasat pe locurile III, IV, V şi VI.
5. Modulul
Modul (Mo, mode în engl.) reprezintă valoarea cel mai
des întâlnită într-o serie de date (valoarea care are
cea mai mare frecvenţă de apariţie).
• Valoarea modală se poate determina pentru orice tip de
variabilă (nenumerică sau numerică), indiferent de scala de
măsurare.
• Modul este singurul indicator ce poate fi determinat pentru
variabilele măsurate pe scala nominală.
• Grafic, într-o histogramă ori poligon al frecvenţelor, modul
reprezintă valoarea de pe abscisă, corespunzătoare vârfului
reprezentării.
• O serie de date statistice poate să aibă una sau mai multe
valori modale.
• Modul are unitatea de măsură a variabilei studiate.
• În cazul datelor sistematizate sub forma seriilor de distribuţie
de frecvenţe, modul este varianta/valoarea variabilei cu
frecvenţa cea mai mare de apariţie.
Modul este cel mai potrivit indicator pentru caracterizarea
tendinţei centrale în cazul în care ne interesează categoria cea
mai importantă (reprezentată cel mai mult în setul de date).
5. Modulul
O distribuţie cu un singur mod se numeşte unimodală
(a), o distribuţie este bimodală (b) dacă are două
valori dominante şi multimodală (c) dacă are mai mult
de două valori modale.
ni
ni
a) b)

xi
xi
Mo Mo1 Mo2

ni
c)

xi
Mo1 Mo2 Mo3
5. Modulul
Determinarea modului pentru o variabilă nenumerică:
☺ Exemplul nr. 9
Distribuţia celor 130 de salariaţi ai unei firme în funcţie de
nivelul ultimelor studii absolvite este:

Nivelul Număr 50
Distribuția salariaților în funcție de nivelul studiilor
46
studiilor salariaţi 45
40
Gimnaziale 7 35 33

Număr salaiați
Liceale 25 30
25
25
Postliceale 33 20
19

Universitare 46 15
10 7

Postuniversitare 19 5
0

Total 130
Nivel studii

Mo=„universitare”
5. Modulul
Determinarea modului pentru o variabilă
numerică

a) Serie simplă (date nesistematizate)

Pentru o serie numerică de forma
30, 32, 40, 35, 32, 37, 34, 32, 35, 41
Mo = 32, deoarece valoarea 32 apare de cele mai
multe ori.
Dacă toate valorile apar cu aceeaşi frecvenţă spunem că seria nu are
mod.

b) Serie de distribuţie de frecvenţe (date

sistematizate)
Dacă datele sunt sistematizate pe intervale de variaţie
modul se determină, prin interpolare astfel:
5. Modulul
▪ Se identifică intervalul modal (intervalul cu frecvenţa
maximă)
▪ Se calculează modul, prin relaţia:
Δ1
𝑀𝑜 = 𝑥0 + ℎ
Δ1 +Δ2

Unde:
• x0 = limita inferioară a intervalului modal;
• h = mărimea intervalului modal;
• 1 = diferenţa dintre frecvenţa intervalului modal şi a
celui anterior;
• 2 = diferenţa dintre frecvenţa intervalului modal şi a
celui următor.
• Intervalul modal este intervalul căruia îi corespunde
frecvenţa absolută maximă.
Obs. MODUL POATE FI ESTIMAT CA FIIND
CENTRUL INTERVALULUI MODAL
☺ Exemplul nr. 10
80 de apartamente dintr-un bloc au fost
sistematizate după numărul de camere rezultând
următoarea distribuţie de frecvenţe:
Nr. camere (xi) Nr. apartamente(ni)
1 13
2 25
Mo=3 28
4 14

Mo = 3 camere deoarece variantei 3 îi corespunde

frecvenţa absolută maximă.
Cele mai multe apartamente au trei camere.