Indicatorii tendintei centrale

Repartitiile si prezentarea lor sub forma de tabele si grafice ofera o imagine asupra
colectivitatii statistice care trebuie analizata. Caracterizarea mai concisa presupune folosirea unor
valori tipice cu o mare putere de sinteza si de informare, care pot fi utilizati la compararea mai
multor repartitii empirice. Prin aceste valori tipice se caracterizeaza masa valorilor empirice
printr-o singura expresie numerica. Aceste valori tipice au menirea de a exprima ceea ce este
comun, tipic, esential pentru elementele colectivitatii cercetate si sunt denumite indicatori ai
tendintei centrale.

Complexitatea realitatii impune, in functie de variabilitatea valorilor individuale, de tipul

de scala de masurare, de natura datelor disponibile etc, folosirea mai multor indicatori ai
tendintei centrale. In practica statistica se utilizeaza ca principali indicatori ai tendintei centrale
marimile medii.

In functie de natura datelor disponibile si de necesitatile de analiza poate fi folosita una

din urmatoarele doua grupe de marimi medii: medii calculate si medii pozitionale (de pozitie).

Caracterizarea tendintei centrale in cazul unei repartitii unidimensionale se poate realiza

prin media aritmetica, prin mediana (valoarea centrala) si prin modul (valoarea dominanta).

Media reprezinta in statistica principalul indicator prin care se caracterizeaza sintetic un

numar mare de valori individuale. Media este rezultatul sintetizarii intr-un singur numar, nivel
reprezentativ a tot ceea ce este esential si tipic in masa valorilor individuale. Fiind o marime
rezultata dintr-un calcul, media nu coincide de cele mai multe ori cu nici una din valorile
empirice. Se exprima in unitati concrete de masura si anume in aceleasi unitati de masura ca si
valorile concrete din care se calculeaza.

Media poate descrie ceea ce este esential, comun, obiectiv intr-o masa de manifestari
individuale, daca sunt indeplinite urmatoarele cerinte fundamentale:

 numarul valorilor individuale din care se calculeaza sa fie suficient de mare;

 valorile individuale din care se calculeaza o medie sa fie cat mai apropiate ca marime,
ceea ce inseamna sa formeze un ansamblu omogen. Daca colectivitatea este eterogena
se recomanda impartirea acesteia pe grupe si calcularea de medii de grupa /
conditionale ;
 alegerea tipului de medie trebuie sa porneasca de la natura variatiei fenomenului
analizat.

Media aritmetica

Media aritmetica ( ) este cea mai cunoscuta si cea mai utilizata medie. Este rezultatul
raportului dintre suma valorilor individuale observate si numarul total al unitatilor. In sens
statistic, media aritmetica este valoarea care s-ar fi inregistrat in toate cazurile individuale daca
toti factorii de influenta ar fi fost constanti. In aceste conditii, abaterea valorilor individuale de la
media lor se datoreaza actiunii factorilor intamplatori, neesentiali.

1
 Media aritmetica este acea valoare care inlocuind toate valorile individuale (x i), nu
modifica suma acestora (Σ xi).

Media aritmetica poate fi calculata ca o medie simpla si ca o medie ponderata.

Pentru o serie simpla, suma valorilor individuale este:

(4.1)

si inlocuind fiecare termen cu media

(4.2)

se obtine relatia mediei aritmetice simple:

(4.3)

Relatia [4.3] se aplica daca fiecare valoare empirica a fost observata o singura data sau de
acelasi numar de ori, deci cand frecventele de aparitie sunt egale.

In cazul unei serii de frecvente valorile individuale apar de un numar diferit de ori (n i). Pentru a
obtine, in acest caz, nivelul total al valorilor individuale se tine seama de frecventa absoluta
inregistrata in cazul fiecarei valori distincte (xi · ni). Media aritmetica se calculeaza sub forma
mediei aritmetice ponderate, dupa formula :

(4.4)

unde: grupe

In relatia (4.4) expresia “ “ reprezinta frecventa relativa ni*, care exprima ponderea
cu care intra in calculul mediei fiecare valoare distincta inregistrata. Deci, daca se dispune de o
repartitie de frecvente relative media aritmetica se calculeaza dupa relatia:

(4.5)

2
cand frecventele relative se exprima sub forma de coeficienti si

(4.6)

cand frecventele relative sunt exprimate procentual.

Exemplul 4.2 : Media aritmetica poate fi aplicata in cazul unei variabile masurate printr-o scala
metrica, iar datele din care se calculeaza sunt valori primare, direct masurabile. Teoretic ar trebui
ca valorile empirice observate sa tinda sa formeze o progresie aritmetica.

Media aritmetica are avantajul ca este usor de aplicat si este usor de inteles. Media
aritmetica are marele dezavantaj ca este sensibila la valorile extreme.

Repartitia agentilor economici dupa numarul de salariati

Tabelul 4.4

Numarul Numarul
xi · ni ni* (%) xi · ni*
salariatilor (xi) agentilor (ni)
A 1 2 3 4
8 5 40 10,0 80
12 10 120 20,0 240
15 15 225 30,0 450
24 10 240 20,0 480
32 7 224 14,0 448
45 3 135 6,0 270
Total 50 984 100,0 1968

Numarul mediu de salariati pe un agent economic se determina aplicand media aritmetica

ponderata :

salariati

sau

salariati

Daca repartitia de frecvente a fost construita pe intervale de grupare egale sau neegale,
media aritmetica se estimeaza aplicand una din relatiile 4.4 - 4.6. Fiecare interval de grupare se

3
ia in calculul mediei cu centrul (mijlocul) intervalului (x i). Centrul fiecarui interval se determina

ca o medie aritmetica simpla ale limitelor fiecarui interval .

Se procedeaza astfel pornind de la ipoteza ca frecventele se distribuie uniform pe

intervalul de grupare. Aceasta ipoteza nu se verifica intotdeauna, motiv pentru care nivelul
totalizator calculat (Σ xi · ni) nu este egal cu suma valorilor empirice (Σ xi).

Media calculata pentru o repartitie de frecvente contruita pe intervale de grupare este

numai o estimare a mediei calculata pe baza datelor negrupate. Estimarea este cu atat mai
grosiera cu cat intervalele de grupare sunt mai mari.

Calculul mediei aritmetice se exemplifica pe baza repartitiei prezentata in tabelul nr. 4.1

Distributia agentilor economici dupa cifra de afaceri (miliarde lei)

Tabelul nr. 4.5

Numar agenti Centre de

economici (ni) interval
Cifra de afaceri xi · ni
(xi)
Pana la 20 15 18 270
20 – 24 25 22 550
24 – 28 50 26 1300
28 – 32 46 30 1380
32 – 36 35 34 1190
36 – 40 24 38 912
40 si peste 5 42 210
200 5812
Total -
(Σ ni) (Σ xi · ni)

Intervalele marginale fiind deschise se inchid conventional, pornind de la marimea

intervalelor alaturate: x1inf = x1sup – 4 = 16 si x7sup = x7inf + 4 = 44 :

miliarde lei.

Media aritmetica are cateva proprietati matematice, care sunt de mare importanta pentru
aplicarea ei in statistica.

4
 media aritmetica este cuprinsa in intervalul de variatie al variabilei:
(4.7)
 suma abaterilor valorilor individuale de la media lor este egala cu zero:

pentru o serie simpla,

(4.8)

pentru o serie de frecvente,

(4.9)

 daca toate valorile individuale se maresc sau se micsoreaza cu o constanta a, media noii
serii se modifica in acelasi sens si cu aceiasi constanta a :

(4.10)

respectiv,

(4.11)

 daca toate valorile individuale se modifica prin impartirea / inmultirea cu o constanta h,

media noii serii va fi de h ori mai mica / mai mare decat media seriei initiale.

Pentru o serie simpla:

(4.12)

Pentru o serie de frecvente:

5
 (4.13)

Tinand seama de ultimele doua proprietati mentionate se obtine relatia de calcul

simplificat al mediei aritmetice:

Pentru o serie simpla :

(4.14)

Pentru o serie de frecvente:

(4.15)

Cele doua constante semnifica:

 h este marimea intervalului de grupare

 a poate fi centrul oricarui interval de grupare

- daca se micsoreaza toate frecventele prin impartirea la o constanta c, media seriei nu se

modifica.

(4.16)

Constanta c reprezinta, de regula, totalul frecventelor absolute (Σ ni).

- intr-o colectivitate impartita pe subcolectivitati, media pe total se poate calcula si ca o medie

aritmetica a mediilor subcolectivitatilor .

* Subcolectivitatile sunt de aceleasi valori :

6
 (4.17)

* Subcolectivitatile au un numar diferit de unitati :

(4.18)

Aplicarea relatiei de calcul simplificat al mediei se exemplifica pe baza repartitiei

prezentata in tabelul nr. 4.1

Tabelul nr. 4.6

Cifra de Numar agenti Centrul

afaceri economici (ni) intervalului
(miliarde lei) (xi)
Pana la 20 15 18 -2 -30
20 – 24 25 22 -1 -25
24 – 28 50 26 0 0
28 – 32 46 30 1 46
32 – 36 35 34 2 70
36 – 40 24 38 3 72
40 si peste 5 42 4 20
153
200
Total - -
(Σ ni)

Pentru a = 26 si h = 4, rezulta :

miliarde lei

Se observa faptul ca media determinata pe baza relatiei de calcul simplificat este egala cu
cea obtinuta prin aplicarea relatiei de baza (4.4).

Mediana (valoarea centrala)

7
 Mediana (Me) unei serii este acea valoare care imparte sirul valorilor ordonate crescator
in doua parti egale.

Mediana presupune ca formele de manifestare ale caracteristicilor pot fi masurate printr-o scala
ordinala. Indiferent de tipul seriei (simpla sau de frecvente), determinarea medianei presupune:

 stabilirea locului medianei;

 calcularea valorii mediane

Locul medianei se afla prin relatia:

In cazul unei serii simple formata dintr-un numar impar de termeni, mediana este tocmai
valoarea centrala, din mijloc.

Daca, de exemplu, dispunem de sirul ordonat de valori: 2, 4, 4, 6, 7, 9, 10, atunci mediana

ocupa pozitia a 4-a in serie.

Daca seria este formata dintr-un numar par de termeni, atunci mediana se localizeaza
intre cei doi termeni central. Valoarea medianei se determina, in acest caz, ca o medie aritmetica
simpla a celor doi termeni din mijlocul seriei.

De exemplu, daca seria este formata din valorile: 2, 4, 4, 6, 7, 9, 10, 15, mediana se

situeaza intre termenii care ocupa pozitia patru si cinci in serie si este egala
cu media aritmetica a celor doi termeni, adica:

Intr-o serie construita pe intervale de grupare, locul medianei indica intervalul in care se
situeaza. La calcularea valorii medianei se porneste, ca si in cazul mediei, de la ipoteza ca
valorile se distribuie uniform pe intregul interval de grupare. Valoarea medianei se estimeaza pe
baza relatiei :

8
 (4.19)

unde:

xo – limita superioara a intervalului unde se afla mediana ;

h – marimea intervalului median ;

– locul medianei;

– suma frecventelor pana la intervalul median sau frecventa cumulata crescator

corespunzatoare intervalului care precede intervalul median ;

nMe – frecventa intervalului median.

Se remarca faptul ca toate elementele din relatia 4.19 sunt legate de locul medianei in
serie.

Locul medianei in serie se stabileste astfel:

- se determina frecventele cumulate crescator;

- se identifica prima frecventa cumulata crescator care este mai mare sau cel putin egala cu

expresia: , respectiv rezultatul calculului care indica locul medianei ;

- intervalul de grupare care corespunde cerintei de mai sus este intervalul median.

Exemplificam calculul medianei pe baza repartitiei din tabelul nr. 4.1 :

Tabelul nr. 4.7

Numar de
Frecventa
Cifra de agenti
afaceri (xi) economici
cumulata
(ni)
Crescator Descrescator
Pana la 20 15 15 200
20 – 24 25 40 185
24 – 28 50 90 160

9
 28 – 32 46 136 110
32 – 36 35 171 64
36 – 40 24 195 29
40 si peste 5 200 5
Total 200 (n=Σni) - -

Prima frecventa cumulata crescator > 100,5 este 136. Deci, 26 < Me < 32 :

miliarde lei

Mediana poate fi calculata si grafic pe baza poligonului frecventelor cumulate.

- Se construieste poligonul frecventelor cumulate crescator si descrescator.

Proiectia punctului de intersectie a celor doua curbe pe axa OX indica mediana (vezi fig.
nr. 4.2)

Fig. 4.3 Calculul grafic al medianei

10
- Se construieste poligonul frecventelor cumulate crescator. D care indica locul medianei
, respectiv 100,5 in cazul de pe coordonata se traseaza o paralela la axa OX.

Proiectia punctului de intersectie dintre aceasta paralela si curba frecventelor pe axa OX indica
valoarea medianei.

Fig. nr. 4.4 Calculul grafic al medianei

Mediana are o serie de proprietati, din cadrul carora mentionam:

- calculul medianei este foarte simplu;

- corespunde mai bine decat media aritmetica de mijloc, de centru;

- nu este influentata de valorile extreme (aberante) si nici de faptul ca intervalele marginale pot fi
deschise. Aceasta deoarece valoarea ei depinde de pozitia pe care o ocupa o anumita varianta in
seria de distributie. Pornind de la aceasta proprietate, mediana poate inlocui media aritmetica
daca seria prezinta intervale deschise si/sau daca distributia se abate pronuntat de la repartitia
normala ;

- suma abaterilor absolute a valorilor observate de la mediana este minima :

, pentru o serie simpla;

11
 si

, pentru o serie de frecvente.

Modul (valoarea dominanta)

Modul (Mo) unei distributii statistice este aceea valoare a variabilei care are frecventa
cea mai mare de aparitie. Modul este singurul indicator ai tendintei centrale care are sens in cazul
unei repartitii dupa o variabila nominala, ale carei variante au fost masurate printr-o scala
nominala.

Intr-o serie de frecvente alcatuita pe valori, modul este valoarea cu frecventa cea mai
mare. Astfel, in seria din tabelul nr. 4.4, modul este egal cu 15.

Intr-o repartitie de frecvente alcatuita pe intervale egale de grupare, frecventa cea mai
mare indica intervalul in care se afla modul. Valoarea acestuia se estimeaza prin interpolare, pe
baza relatiei:

(4.20)

unde:

xo – limita inferioara a intervalului modal ;

h – marimea intervalului modal ;

Δ1 – diferenta dintre frecventa intervalului modal si frecventa

intervalului precedent ;

Δ1 – diferenta dintre frecventa intervalului modal si a celui

urmator.

In cazul distributiei din tabelul nr. 4.7 modulul este:

miliarde lei

Ca si mediana, modul poate fi calculat grafic pornind de la histograma. Se procedeaza

astfel :

12
- cu dreptunghiul cu inaltimea cea mai mare se traseaza doua segmente de dreapta (vezi fig.
4.4) ;

- se traseaza o perpendiculara din intersectia celor doua segmente de dreapta pe abscisa.

Intersectia acestei perpendiculare cu axa OX indica valoarea modului : (Mo = 27,45) ;

Modul are urmatoarele proprietati principale :

 calculul este foarte simplu;

 valoarea modului nu depinde de toti termenii seriei;

Se recomanda sa se foloseasca modul cand intereseaza valoarea tipica. Poate fi folosit

independent dar si ca un indicator care completeaza informatiile furnizate de alte medii.

13