Semestrul II

An univesitar 2013-2014

LUCRARE INDIVIDUALA
Disciplina STATISTICA

Cerinte
Folosind baza de date din fisierul Excel atasat,se cere:
1.Sa se prezinte sub forma tabelara datele primare pentru 30 de tari si cele doua variabile statistice
selectate,cu indicarea sursei.
2.Sa se afle valoarea medie,mediana,modul si amplitudinea absoluta si relativa a variatiei pentru cele
doua caracteristici(variabile) numerice.Ce se poate afirma despre cele doua caracteristici,dupa
compararea acestor indicatori?
3. Pentru fiecare variabil cercetat, s se stabileasc un numr de intervale egale de grupare (folosind
formula Sturges). S se grupeze elementele colectivitii (cele 30 de ri) pe aceste intervale.
(Observaie: Mrimea intervalelor poate fi astfel rotunjit nct s permit stabilirea unor centre de
interval uor de ntrebuinat n calculul indicatorilor).
4. S se fac reprezentarea grafic a seriilor de repartiie obinute ca rezultat al acestor grupri (de
exemplu, diagram cu coloane sau histogram).
5. Pentru fiecare variabil, pe baza repartiiei de frecvene obinute la punctul 3 al lucrrii, s se
stabileasc indicatorii tendinei centrale (media aritmetic ponderat, mediana i modul), indicatorii
sintetici ai variaiei i indicatorii asimetriei.
6. Comparnd indicatorii celor dou repartiii de frecven, s se observe i comenteze asemnrile i /
sau deosebirile dintre cele dou variabile studiate.
7. Considernd eantionul cercetat ca fiind rezultat al unui sondaj simplu aleator nerepetat, se cere s se
estimeze cu o probabilitate de 0,95 (z =1,96) limitele intervalului n care se situeaz media (pentru
fiecare variabil cercetat) tuturor celor N=400 de ri existente n baza de date World Bank.
8.S se fac gruparea combinat a elementelor observate n funcie de ambele caracteristici /variabile
analizate n lucrare, notnd cu X variabila independent cunoscut i sub numele de variabil factorial
sau explicativ (grupele se aeaz n capetele de coloane ale matricei), iar cu Y variabila dependent,
numit n teoria i practica statistic i variabil rezultativ sau explicat (grupele se aeaz n capetele
de rnduri ale matricei). Cum comentai aceast repartiie bidimensional ?
9.Pornind de la ipoteza c variabila independent X exercit o influen asupra variabilei dependente Y,
s se estimeze i comenteze parametrii funciei liniare de regresie. Care este semnificaia funciei de
regresie astfel identificate? Cum comentai diferenele dintre valorile reale ale caracteristicii Y i valorile
estimate cu ajutorul funciei de regresie?
10.Sa se determine si comenteze coeficientul de corelatie liniara intre cele doua variabile.
11.Sa se caracterizeze intensitatea legaturii
neparametrice(coeficienti de corelatie a rangurilor).

dintre

cele

doua

variabile

prin

metode

Rezolvarea cerintelor
Folosind baza de date din fisierul Excel atasat,se cere:
1.Sa se prezinte sub forma tabelara datele primare pentru 30 de tari si cele doua variabile statistice
selectate,cu indicarea sursei.

Nr.crt

Tara

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26

Finland
France
Germany
Greece
Iceland
Indonesia
Israel
Italy
Jamaica
Jordan
Kazakhstan
Korea, Rep.
Macedonia, FYR
Mexico
Moldova
New Zealand
Nicaragua
Nigeria
Norway
Paraguay
Peru
Poland
Portugal
Romania
Russian Federation
Saudi Arabia

Exportul de bunuri si servicii

(% din PIB)
40.57
27.44
51.79
27.00
59.43
24.26
36.18
30.22
30.43
43.87
47.60
56.50
53.17
32.87
43.62
29.31
44.04
55.43
40.70
46.61
25.64
46.16
38.69
34.16
29.44
56.17

Importul de bunuri si servicii(%

din PIB)
41.43
29.65
45.87
32.03
53.31
25.81
35.98
29.09
52.98
74.26
30.33
53.42
75.52
34.47
84.24
29.71
61.72
22.82
27.48
46.92
23.83
45.84
39.30
41.41
22.14
30.27

Tabel nr. 1: Gruparea celor 30 de tari in functie de valoarea exporturilor si importurilor de bunuri si
servicii
Sursa:World Development Indicator
http://databank.worldbank.org

2.Sa se afle valoarea medie,mediana,modul si amplitudinea absoluta si relativa a variatiei pentru cele
doua caracteristici(variabile) numerice.Ce se poate afirma despre cele doua caracteristici,dupa
compararea acestor indicatori?

Media
Media este expresia sintetizrii ntr-un singur nivel reprezentativ a tot ceea ce este esenial, tipic i
obiectiv n apariia i manifestarea unui fenomen de mas.

Media aritmetica
n

x
i 1

Exportul de bunuri si servicii

n=numarul tarilor
n=26

=40.57+27.44+51.79+27.00+59.43+23.83+24.26+36.18+30.22+30.43+14.66+43.87+47.60+

56.50+53.17+32.87+43.62+88.03+29.31+44.04+55.43+40.70+83.54+46.61+25.64+46.16+38.69+34.16+2
9.44+56.17=1051.3

x
i 1

40.57 27.44 51.79 27.00 59.43 ......56.17 1051.3

40.43
30
36

O tara din 26 are exportul de bunuri si servicii egal cu 40.43 % din PIB.

Importul de bunuri si servicii

n=numarul tarilor
n=26

=41.43+29.65+45.87+32.03+53.31+31.54+25.81+35.98+29.09+52.98+16.65+74.26+30.33+

53.42+75.52+34.47+84.24+79.63+29.71+61.72+22.82+27.48+78.49+46.92+23.83+45.84+39.30+41.41+
22.14+30.27=1089.83

x
i 1

41.43 29.65 45.87 32.03 53.51 ...30.27 1089.83

41.91
26
26

O tara din 26 are importul de bunuri si servicii 41.91 % din PIB.

Mediana

Mediana (Me) reprezint valoarea mijlocie a unei serii de date aranjate cresctor sau descresctor.

Exportul bunurilor si serviciilor

Etape (serie simpl):
1. Loc Me
Loc M =

n 1
2

=13.5

Observatie: Intre tarile de pe pozitiile 13 si 14 se gaseste mediana.

2. Ordonare valori
24.26;25.64;27;27.44;29.31;29.44;30.22;30.43;32.87;34.16;36.18;38.69;40.57;40.7;43.62;43.87;44.04 ;
46.16;46.61;47.6;51.79;53.17;55.43;56.17;56.5;59.43

3. Identificare median (numr impar de valori) sau calculare (numr par de valori).
Me=(40.57+40.7)/2=40.63

Jumatate dintre tari au un indice al exporturilor de bunuri si servicii mai mare sau egal cu 40,63.
Jumatate dintre tari au indice al exporturilor de bunuri si servicii mai mic sau egal cu 40.63.

Importul bunurilor si serviciilor

Etape (serie simpl):
1. Loc Me
Loc M =

n 1
2

=13.5

Observatie: Intre tarile de pe pozitiile 13 si 14 se gaseste mediana.

2. Ordonare valori
22.14;22.82;23.83;25.81;27.48;29.09;29.65;29.71;30.27;30.33;32.03;34.47;35.98;39.3;41.41;
41.43;45.84;45.87;46.92;52.98;53.31;53.42;61.72;74.26;75.52;84.24

3. Identificare median (numr impar de valori) sau calculare (numr par de valori).
Me=(35.98+39.30)/2=37.64

Jumatate dintre tari au un indice al importurilor de bunuri si servicii mai mare sau egal cu 37.64.
Jumatate dintre tari au indice al importurilor de bunuri si servicii mai mic sau egal cu 37.64

Modul

Modul sau dominanta unei variabile reprezint valoarea care nregistreaz cea mai mare frecven de
apariie.

Exportul bunurilor si serviciilor

Modul se poate calcula in doua variante

1)Ne-am uitat in table la coloana exporturilor de bunuri si servicii si am observant ca fiecare valoare
apare in tabel o singura data.Cu alte cuvinte,modul este 0.

2)In acest esantion nu exista o valoare modala.

Am calculat modul exporturilor in excel folosind functia MODE.
Mo=0

Importul bunurilor si serviciilor

Ne-am uitat in table la coloana importurilor de bunuri si servicii si am observant ca fiecare valoare apare
in tabel o singura data.Cu alte cuvinte,modul este 0.
Mo=0

MEDIE ARITMETICA
MEDIANA
MODE

EXPORTS
40,43
40,63
#N/A

Tabel nr.2: Calculul exporturilor in functie de medie aritmetica,mediana si mod

MEDIE
ARITMETICA
MEDIANA
MODE

IMPORTS
41,91
37,64
#N/A

Tabel nr. 3: Calculul importurilor in functie de medie aritmetica,mediana si mod.

Amplitudinea absoluta

Amplitudinea absolut a variantei (A) se obtine ca diferent ntre valoarea maxim (x max) si
valoarea minim (xmin) a seriei si are rolul de a msura intervalul de mprstiere n interiorul cruia se
distribuie unittile colectivittii:

A xm ax xm in
n cazul unei distributii de frecvente pe intervale amplitudinea absolut a variatiei se determin
prin diferenta dintre limita superioar a ultimului interval si limita inferioar a primului interval.
Dac este o serie cu intervale deschise, se va proceda la nchiderea intervalelor.

Exportul bunurilor si serviciilor

A(x)= Xmax- Xmin=59.43-24.26=35.17

Importul bunurilor si serviciilor

A= Xmax- Xmin= 84.24-22.12=62.12

Amplitudinea relativa
Amplitudinea relativ a variaiei (A%) se exprim n coeficient sau n procente si se
calculeaz, de obicei, ca raport ntre amplitudinea absolut a variatiei (A) si valoarea medie a
caracteristicii.
Acest indicator, amplitudinea variatiei, n ambele forme, nu este suficient de semnificativ pentru
analiza mprstierii valorilor individuale, deoarece ine seama numai de valorile extreme ale
caracteristicii. Amplitudinea variatiei se foloseste n mod practic la alegerea numrului de grupe si a
mrimii intervalului de grupare.

A%

xmax xmin
100
x

Exportul bunurilor si serviciilor

A%

xm ax xm in
59.43 24.26
100
*100 86.98
x
40.43

A=86.98

In cazul nostru,amplitudinea este mai mica decat 100% si inseamna ca aceasta colectivitate este
omogena iar media este reprezentativa.

Importul bunurilor si serviciilor

A%
A=148.22

xmax xmin
84.24 22.12
100
*100 148.22
x
41.91

In cazul nostru,amplitudinea este mai mare decat 100% si inseamna ca aceasta colectivitate este
eterogena iar media nu este reprezentativa.

Dupa compararea acestor indicatori putem sustine faptul ca marimea importurilor este mai mare decat
cea a exporturilor.

3. Pentru fiecare variabil cercetat, s se stabileasc un numr de intervale egale de grupare (folosind
formula Sturges). S se grupeze elementele colectivitii (cele 30 de ri) pe aceste intervale.
(Observaie: Mrimea intervalelor poate fi astfel rotunjit nct s permit stabilirea unor centre de
interval uor de ntrebuinat n calculul indicatorilor.)

Exportul bunurilor si serviciilor

EXPORTS
Amplitudinea
Nr. Intervale
Marime intervale

35.17
5.90
5.96

Tabel nr. 4- Calculul marimii unui interval pentru exporturi

1)Determinarea amplititudinii variatiei
Ax=amplitudinea variatiei
Ax=xmax-xmin=59.43-24.26=35.17

2)Stabilirea nr de intervale egale

h=1+3,3322 lg n=1+3,322 *lg 30=1+ 3,322 * 1,4771= 1+4.9069=5.9069
h=5.9060 De aici rezulta ca gruparea se face pe 6 intervale egale.
3)Determinarea marimii fiecarui interval
k=marime interval
k=Ax/h=35.17/5.90
k=5.96

Intervale de
variatie dupa
exporturi
24.26
30.22
30.22
36.18
36.18
42.12
42.12
48.1
48.1
54.06
54.06
60.02
Total

ni
6
4
4
6
2
4
26

xi
27.24
33.2
39.15
45.11
51.08
57.04

xi*ni
163.44
132.8
156.6
270.66
102.16
228.16
1053.82

ni/xi
0.220264
0.120482
0.102171
0.133008
0.039154
0.070126
0.685206

xi^2*ni
4452.106
4408.96
6130.89
12209.47
5218.333
13014.25
45434.01

lgxi*ni
8.611243
6.084552
6.370927
9.925637
3.416502
7.024718
41.43358

Fi
6
10
14
20
22
26

Tabel nr.5 : Gruparea tarilor pe intervale egale in functie de exporturile de bunuri si servicii.

Importul bunurilor si serviciilor

IMPORTS
Amplitudinea
Nr. Intervale
Marime intervale

62.12
5.90
10.52

Tabel nr. 6- Calculul marimii unui interval pentru importuri

1)Determinarea amplititudinii variatiei

Ax=amplitudinea variatiei
Ax=xmax-xmin= A=84.24-22.12=62.12

2)Stabilirea nr de intervale egale

h=1+3,3322 lg n=1+3,322 *lg 30=1+ 3,322 * 1,4771= 1+4.9069=5.9069
h=5.9060 De aici rezulta ca gruparea se face pe 6 intervale egale.
3)Determinarea marimii fiecarui interval
k=marime interval
k=Ax/h=62.12/5.90
k=10.52

-13.05
-7.23
-1.28
4.68
10.65
16.61

1021.815
209.0916
6.5536
131.4144
226.845
1103.5684
2699.288

Intervale de
variatie dupa
importuri
22.12 32.64
32.64 43.16
43.16 53.68
53.68
64.2
64.2 74.72
74.72 85.24
Total

ni
11
5
6
1
1
2
26

xi
27.38
37.9
48.42
58.94
69.46
79.98

xi*ni
301.18
189.5
290.52
58.94
69.46
159.96
1069.56

ni/xi
0.401753
0.131926
0.123916
0.016966
0.014397
0.025006
0.713964

xi^2*ni
8246.308
7182.05
14066.98
3473.924
4824.692
12793.6
50587.55

lgxi*ni
15.81177
7.893196
10.11015
1.77041
1.841735
3.805963
41.23322

Fi
11
16
22
23
24
26

( - )2 *ni
-14.53 2322.3299
-4.01
80.4005
6.51
254.2806
17.03
290.0209
27.55
759.0025
38.07 2898.6498
6604.6842

Tabel nr 7 : Gruparea tarilor pe intervale egale in functie de importul de bunuri si servicii

4. S se fac reprezentarea grafic a seriilor de repartiie obinute ca rezultat al acestor grupri (de
exemplu, diagram cu coloane sau histogram).

Exportul de bunuri si servicii

Figura nr. 1:Gruparea celor 30 de tari in functie de exportul de bunuri si sevicii.

Distributia tarilor in functie de

exportul de bunuri si servicii
12
10
8
6
4
2
0

Importul de bunuri si servicii

Figura nr. 2:Gruparea celor 30 de tari in functie de importul de bunuri si sevicii.

Distributia tarilor in functie de

importul de bunuri si servicii
7
6
5
4
3
2
1
0
22.12-32.64 32.64-43.16 43.16-53.68 53.68-64.2 64.2-74.72 74.72-85.24

5. Pentru fiecare variabil, pe baza repartiiei de frecvene obinute la punctul 3 al lucrrii, s se

stabileasc indicatorii tendinei centrale (media aritmetic ponderat, mediana i modul), indicatorii
sintetici ai variaiei i indicatorii asimetriei.

Exportul de bunuri si servicii

Indicatorii tendintei centrale

Intervale de
variatie dupa
exporturi
24.26
30.22
30.22
36.18
36.18
42.12
42.12
48.1
48.1
54.06
54.06
60.02
Total

ni
6
4
4
6
2
4
26

xi
27.24
33.2
39.15
45.11
51.08
57.04

xi*ni
163.44
132.8
156.6
270.66
102.16
228.16
1053.82

ni/xi
0.220264
0.120482
0.102171
0.133008
0.039154
0.070126
0.685206

xi^2*ni
4452.106
4408.96
6130.89
12209.47
5218.333
13014.25
45434.01

lgxi*ni
8.611243
6.084552
6.370927
9.925637
3.416502
7.024718
41.43358

Fi
6
10
14
20
22
26

Tabel nr. 5 : Gruparea tarilor pe intervale egale in functie de exportul bunurilor si serviciilor.

-13.05
-7.23
-1.28
4.68
10.65
16.61

1021.815
209.0916
6.5536
131.4144
226.845
1103.5684
2699.288

Media aritmetica ponderata

Media aritmetica ponderata se utilizeaza cand fiecare nivel al caracteristicii prezinta frecvente diferite

x *n
n
i

i 1

1053.82
40.53
26

=40.53

Mediana

1) Indentificarea intervalului ce contine mediana.Adunand treptat frecventele ajungem la un numar mai

mare sau egal cu 15.5.Astfel rezulta intervalul care contine mediana[40,66-53,66).

Loc Me=(26+1)/2=13.5
2)Me apartine intervalului [36.18;42.12)

3)Identificare mediana
Me=

Me exp x0 k Me

locMe npMe
nMe

36.18 5.96 *

13.5 10
41.39
4

Jumatate dintre tari au exportul de bunuri si servicii mai mare sau egal cu 41.39
Jumatate dintre tari au exportul de bunuri si servicii mai mic sau egal cu 41.39

Modul
In cazul importurilor si exporturilor,avem doua moduri.Le calculam pe ambele.
Cazul I
1)Mo apartine [24.26; 30.22)

2)

Mo x0 k Mo

1
1 2

Mo exp x0 k Mo

1
6
24 .26 5.96 *
28 .73
1 2
62

Delta 1=6-0=6
Delta 2=6-4=2
Cazul II
1)Mo apartine [42.12 ;48.1)

2)

Mo exp x0 k Mo

1
2
42 .12 5.96 *
44 .08
1 2
24

Delta 1=6-4=2
Delta 2=6-2=4
Din cele doua moduri,il alegem pe cel mai mare.

Indicatorii sintetici ai variatiei

Media liniara
Abaterea medie liniar arat n medie cu ct se abat termenii seriei de la media lor. Prezint
dezavantajul c nu tine seama de semnul algebric si acord aceeasi important att abaterilor mici, ct
si abaterilor mari. Acest indicator este un indicator concludent numai dac seria prezint un grad mare
de omogenitate.

d n x xn
n
n
i

d=

=246.88/26=9.49

Dispersia
Dispersia 2 x este un indicator care nltur neajunsurile abaterii medii liniare, este un indicator
abstract, nu are form concret de exprimare si arat modul n care valorile caracteristicii graviteaz n
jurul mediei. Dispersia msoar variatia total a caracteristicii studiate datorit cauzelor esentiale si
ntmpltoare.
Acest indicator se foloseste n verificarea ipotezelor statistice si n calculul altor indicatori.

(x x)

n
i

ni

(x x)

n
i

ni

11063.87
103..81
26

Abaterea medie patratica

Abaterea medie ptratic numit si abaterea standard sau aba-terea tip

x , este un
indicator care acord fiecrei abateri importanta cuvenit, prin ridicarea la ptrat a abaterilor. Abaterea
medie ptratic este mai mare dect abaterea medie liniar.

Abaterea medie ptratic sau abaterea tip se foloseste:

- n calculele de corelatie;
- la estimarea erorilor de sondaj;
- la verificarea semnificaiei anumitor indicatori statistici;
- la verificarea empiric a normalittii repartitiei fenomenului analizat. Astfel:
Dezavantajele abaterii medii ptratice sunt:
- se exprim n aceeasi unitate de msur ca si variantele caracteristice (n acest caz n unitti
monetare);
- nu permite compararea variatiei a dou colectivitti n care caracteristica se exprim n unitti de
msur diferite.

2 =10.18

2 103.81 10.81
Coeficientul de variatie

Coeficientul de variatie (v) se calculeaz ca raport procentual ntre abaterea medie liniar sau
abaterea medie ptratic si media aritmetic:
Coeficientul de variatie arat cte unitti din abaterea medie liniar sau din cea ptratic revin la 100 de
unitti de medie.
Coeficientul de variatie, comparativ cu ceilalti indicatori ai dispersiei calculati n mrimi medii , mreste
sfera de comparabilitate a acestuia, deoarece poate fi exprimat n unitti de msur diferite.
Coeficientul de variaie poate lua valori cuprinse ntre 0-100%:
Cnd coeficientul de variatie tinde spre zero, se consider o variatie slab, o colectivitate omogen si o
medie cu un grad ridicat de reprezentativitate.
Cnd coeficientul de variatie tinde spre 100%, variatia este intens, colectivitatea eterogen, iar media
are un grad de reprezentativitate redus.
Ca test de semnificatie a reprezentativittii mediei se pot stabili urmtoarele praguri de semnificatie:
0 < v < 17% media este strict reprezentativ;
17% < v < 35% media este moderat reprezentativ;
35% < v < 50% media este reprezentativ n sens larg;
v > 50% medie nereprezentativ.

v
v

100

100

10.18
100 25.11
40.53

Daca v 35% => tarile sunt omogene, iar media este reprrezentativa.In cazul nostru,
coeficientul de variatie este egal cu 25.11 indeplineste conditia.

Indicatorii asimetriei
Mo=44.08
Media=40.53

Coeficientul de asimetrie
Coeficientul de asimetrie este o masura a asimetriei distributiei seriei in jurul mediei, acesta ne
edifica asupra modului de dispunere a nivelurilor individuale ale caracteristicii in raport cu o repartitie
uniforma sau normala. Cu cat coeficientul de asimetrie e este mai mic, respectiv se apropie ca marime
de zero, cu atat seria statistica are un grad de asimetrie mai redus, iar daca Sx este egal cu zero, seria
este perfect simetrica.
Semnul pozitiv al coeficientului de asimetrie indica o asimetrie spre dreapta iar, semnul negativ
semnalizeaza existenta unei asimetrii a seriei statistice spre stanga respectiv catre nivelurile mai mici ale
seriei.

Cas
C as

x Mo

x Mo

40.53 44.08
0.348
10.18

In cazul importurilor,coeficientul de asimetrie este mai mare decat 0,deci avem o asimetrie de
stanga,pozitiva

Importul bunurilor si serviciilor

Intervale de
variatie dupa
importuri
22.12 32.64
32.64 43.16
43.16 53.68
53.68
64.2
64.2 74.72
74.72 85.24
Total

ni
11
5
6
1
1
2
26

xi
27.38
37.9
48.42
58.94
69.46
79.98

xi*ni
301.18
189.5
290.52
58.94
69.46
159.96
1069.56

ni/xi
0.401753
0.131926
0.123916
0.016966
0.014397
0.025006
0.713964

xi^2*ni
8246.308
7182.05
14066.98
3473.924
4824.692
12793.6
50587.55

lgxi*ni
15.81177
7.893196
10.11015
1.77041
1.841735
3.805963
41.23322

Fi
11
16
22
23
24
26

( - )2 *ni
-14.53 2322.3299
-4.01
80.4005
6.51
254.2806
17.03
290.0209
27.55
759.0025
38.07 2898.6498
6604.6842

Tabel nr.7 : Gruparea tarilor pe intervale egale in functie de importul bunurilor si serviciilor.

Indicatorii tendintei centrale

Media aritmetica ponderata

Media aritmetica ponderata se utilizeaza cand fiecare nivel al caracteristicii prezinta frecvente diferite

=41.13
n

x *n
x
n
i 1

41.13

Mediana

1) Indentificarea intervalului ce contine mediana.Adunand treptat frecventele ajungem la un numar mai

mare sau egal cu 15.5.Astfel rezulta intervalul care contine mediana[40,66-53,66)

Loc Me=(26+1)/2=13.5
2)Me apartine intervalului [32.64;43.16)

locMe np Me

Me exp x0 k Me

nMe

40.66 13 *

15.5 13
44.27
9

3)Identificare mediana

Me=

=32.64+10.52* (13.5-11)/5=37.9

Jumatate dintre tari au exportul de bunuri si servicii mai mare sau egal cu 37.9
Jumatate dintre tari au exportul de bunuri si servicii mai mic sau egal cu 37.9.

Modul
1)Mo apartine [22.12;32.64)
2)

Mo x0 k Mo

Delta 1=11-0=11
Delta 2=11-5=6

=22.12+ 11 * 11/(11+6)=29.23
1
1 2

Mo exp x 0 k Mo

1
(9 7)
40 .66 13 *
44 .37
1 2
(9 7) (9 4)
Indicatorii sintetici ai variatiei
Media liniara

Abaterea medie liniar arat n medie cu ct se abat termenii seriei de la media lor. Prezint
dezavantajul c nu tine seama de semnul algebric si acord aceeasi important att abaterilor mici, ct
si abaterilor mari. Acest indicator este un indicator concludent numai dac seria prezint un grad mare
de omogenitate.

d=

=339.66/26=13.06
Dispersia

Dispersia 2 x este un indicator care nltur neajunsurile abaterii medii liniare, este un indicator
abstract, nu are form concret de exprimare si arat modul n care valorile caracteristicii graviteaz n
jurul mediei. Dispersia msoar variatia total a caracteristicii studiate datorit cauzelor esentiale si
ntmpltoare.
Acest indicator se foloseste n verificarea ipotezelor statistice si n calculul altor indicatori.

(x x)

ni

=254.02

(x x)

n
i

ni

254.02

Abaterea medie patratica

Abaterea medie ptratic numit si abaterea standard sau aba-terea tip

x , este un indicator care
acord fiecrei abateri importanta cuvenit, prin ridicarea la ptrat a abaterilor. Abaterea medie ptratic
este mai mare dect abaterea medie liniar

& d .
n

Abaterea medie ptratic sau abaterea tip se foloseste:

- n calculele de corelatie;
- la estimarea erorilor de sondaj;
- la verificarea semnificaiei anumitor indicatori statistici;
- la verificarea empiric a normalittii repartitiei fenomenului analizat. Astfel:
Dezavantajele abaterii medii ptratice sunt:
- se exprim n aceeasi unitate de msur ca si variantele caracteristice (n acest caz n unitti
monetare);
- nu permite compararea variatiei a dou colectivitti n care caracteristica se exprim n unitti de
msur diferite.

 2 =15.93

2 254.02 15.93

Coeficientul de variatie
Coeficientul de variatie (v) se calculeaz ca raport procentual ntre abaterea medie liniar sau
abaterea medie ptratic si media aritmetic:
Coeficientul de variatie arat cte unitti din abaterea medie liniar sau din cea ptratic revin la 100 de
unitti de medie.
Coeficientul de variatie, comparativ cu ceilalti indicatori ai dispersiei calculati n mrimi medii , mreste
sfera de comparabilitate a acestuia, deoarece poate fi exprimat n unitti de msur diferite.
Coeficientul de variaie poate lua valori cuprinse ntre 0-100%:
Cnd coeficientul de variatie tinde spre zero, se consider o variatie slab, o colectivitate omogen si o
medie cu un grad ridicat de reprezentativitate.
Cnd coeficientul de variatie tinde spre 100%, variaia este intens, colectivitatea eterogen, iar media
are un grad de reprezentativitate redus.
Ca test de semnificatie a reprezentativittii mediei se pot stabili urmtoarele praguri de semnificatie:
0 < v < 17% media este strict reprezentativ;
17% < v < 35% media este moderat reprezentativ;
35% < v < 50% media este reprezentativ n sens larg;
v > 50% medie nereprezentativ.

v
v

100
100

15.93
100 38.73
41.13

Daca v 35% => tarile sunt omogene, iar media este reprrezentativa.In cazul nostru,
coeficientul de variatie este egal cu 38.73 si nu indeplineste conditia.

Indicatorii asimetriei
Media=41.91
Mod=29.23

Coeficientul de asimetrie
Coeficientul de asimetrie este o masura a asimetriei distributiei seriei in jurul mediei, acesta ne
edifica asupra modului de dispunere a nivelurilor individuale ale caracteristicii in raport cu o repartitie
uniforma sau normala. Cu cat coeficientul de asimetrie e este mai mic, respectiv se apropie ca marime
de zero, cu atat seria statistica are un grad de asimetrie mai redus, iar daca coeficientul este egal cu
zero, seria este perfect simetrica.
Semnul pozitiv al coeficientului de asimetrie indica o asimetrie spre dreapta iar, semnul negativ
semnalizeaza existenta unei asimetrii a seriei statistice spre stanga respectiv catre nivelurile mai mici ale
seriei.

Cas

C as

x Mo

x Mo

41.91 29.23
0.79
15.93

In cazul importurilor,coeficientul de asimetrie este mai mare decat 0,deci avem o asimetrie de
stanga,pozitiva.

6. Comparnd indicatorii celor dou repartiii de frecven, s se observe i comenteze asemnrile i /

sau deosebirile dintre cele dou variabile studiate
Exportul bunurilor si serviciilor
Importul bunurilor si serviciilor
Media aritmetica ponderata
40.53
41.13
Mediana
41.39
37.9
Modul
44.08
29.23
Media liniara
9.49
13.06
Dispersia
103.81
254.02
Abaterea medie patratica
10.18
15.93
Coeficientul de variatie
25.11
38.73
Asimetria
asimetrie dreapta(negativa)
asimetrie stanga(pozitiva)
Coeficientul de asimetrie
-0.348
0.79
Tabel nr. 8 : Compararea indicatorilor celor doua repartitii de frecventa

Comparand indicatorii celor doua repartitii de frecventa,concluzionam urmatoarele :

1)Din calculul mediei aritmetice ponderate,media exporturilor de bunuri si servicii este mai mica decat
cea a importurilor de bunuri si servicii cu 0.6 puncte.
2)Din calculul medianei,observam ca mediana exporturilor de bunuri si servicii este mai mare decat
mediana importurilor de bunuri si servicii cu 3.49 puncte.
3)Din calculul modului,observam ca modul exporturilor de bunuri si servicii este mai amre decat modul
importurilor de bunuri si servicii cu 14.85 puncte.
4)Din calculul mediei liniare,observam ca media liniara a exporturilor de bunuri si servicii este mai mica
decat media liniara a importurilor de bunuri si servicii cu 3.57 puncte.
5)Din calculul dispersiei,observam ca dispersia importurilor de bunuri si serviicii are un coeficient de
254.02,adica este aproape dubla fata de dispersia exporturilor de bunuri si servicii care are un coeficient
de 103.81.
6)Din calculul abaterii mediei patratice,abaterea mediei patratice a exporturilor de bunuri si servicii este
mai mica decat abaterea mediei patratice a importurilor de bunuri si servicii cu 5.75 puncte.
7)Din calculul coeficientului de variate,coeficientul importurilor de bunuri si servicii este mai mare decat
coeficientul exporturilor de bunuri si servicii cu 12.84 puncte.
8)Din calculul coeficientului de asimetrie,coeficientul exporturilor de bunuri si servicii este mai mic
decat coeficientul importurilor de bunuri si servicii cu 0.339 puncte.
9)Din punctul de vedere al asimetriei,exporturile de bunuri si servicii au o asimetrie de dreapta,negativa
in timp ce importurile de bunuri si servicii au o asimetrie de stanga,pozitiva.

7.Considernd eantionul cercetat ca fiind rezultat al unui sondaj simplu aleator nerepetat, se cere s se
estimeze cu o probabilitate de 0,95 (z =1,96) limitele intervalului n care se situeaz media (pentru
fiecare variabil cercetat) tuturor celor N=200 de ri existente n baza de date World Bank

Sondajul
Sondajul statistic presupune nregistrarea unor uniti statistice cu scopul de a estima parametrii
colectivitii generale n condiii optime. Deci prin sondaj se studiaz numai o parte a colectivitii
generale iar rezultatele obinute caracterizeaz ntreaga colectivitate.
Sondajul presupune dou faze distincte:

1)Observarea sau descrierea statistic const n extragerea eantionului i calculelor valorilor care l
definesc: media, abaterea medie ptratic, coeficientul de variaie etc;
2)Inferen statistic const n extinderea indicatorilor eantionului asupra populaiei.

Exportul de bunuri si servicii

Esantion
n=26

x= 40.43

10.18

Colectivitate generala
N= 200
( z ) 0,95 z 1,96
x - x x+ x
x z sx

sx

sx

s2
n
1
n N
eroare medie de reprezentativitate
10 .3.81 = 26
(1 0. ) 4.58
26
200

In medie, media din esantion se abate fata de media colectivitatii generale cu 4.58
puncte .

eroare limita sau maxim admisibila

x 1.96 * 4.58 = 8.97

Diferenta maxima dintre media din esantion si media din colectivitatea generala este
de 8.9 puncte, garantata cu o probabilitate de 95%.
interval de incredere
31.56 49.5
Media unei tari din cele 200 se incadreaza in intervalul [ 31.56 ;49.5], garantand
acest rezultat cu o probabilitate de 95%.

Unde:
Coeficientul z este argumentul funciei Gauss Laplace, care se gseste n tabele statistice .
Pe msur ce creste valoarea functiei, creste si valoarea argumentului, adic pe msur se creste
probabilitatea, creste si intervalul de ncredere al mediei si scade exactitatea cu care se estimeaz media

colectivittii generale. Coeficientul de probabilitate z este direct proporional cu eroarea limit si

invers proporional cu eroarea medie de reprezentativitate:
Functia de probabilitate z este direct proportional cu mrimea coeficientului z, ea se apropie
de 1 (ctre certitudine) proportional cu cresterea coeficientului z. Cresterea probabilittii se manifest
prin mrirea intervalului de ncredere, ceea ce duce la o precizie mai sczut a rezultatelor. Pe msur ce
creste probabilitatea, precizia scade.

Importul de bunuri si servicii

Esantion
n=26

x= 41.91

15.93

Colectivitate generala
N= 200
( z ) 0,95 z 1,96
x - x x + x
x z sx

sx

sx

s2
n
1
n N
eroare medie de reprezentativitate
254 .02
26
(1
) 11 .22
26
200

In medie, media din esantion se abate fata de media colectivitatii generale cu 11.22 puncte

eroare limita sau maxim admisibila

x 1.96* 11.22=21.99

Diferenta maxima dintre media din esantion si media din colectivitatea generala este de 21.99
puncte, garantata cu o probabilitate de 95%.
interval de incredere
19.14 63.12
Media unei tari din cele 200 se incadreaza in intervalul [ 19.14 ; 63.12], garantand acest
rezultat cu o probabilitate de 95%.

Coeficientul z este argumentul functiei Gauss Laplace, care se gseste n tabele statistice . Pe
msur ce creste valoarea functiei, creste si valoarea argumentului, adic pe msur se creste
probabilitatea, creste si intervalul de ncredere al mediei si scade exactitatea cu care se estimeaz media
colectivittii generale. Coeficientul de probabilitate z este direct proportional cu eroarea limit si
invers proporional cu eroarea medie de reprezentativitate:
Functia de probabilitate z este direct proportional cu mrimea coeficientului z, ea se apropie
de 1 (ctre certitudine) proportional cu cresterea coeficientului z. Cresterea probabilittii se manifest
prin mrirea intervalului de ncredere, ceea ce duce la o precizie mai sczut a rezultatelor. Pe msur ce
creste probabilitatea, precizia scade.

8. S se fac gruparea combinat a elementelor observate n funcie de ambele caracteristici /variabile

analizate n lucrare, notnd cu X variabila independent cunoscut i sub numele de variabil factorial
sau explicativ (grupele se aeaz n capetele de coloane ale matricei), iar cu Y variabila dependent,
numit n teoria i practica statistic i variabil rezultativ sau explicat (grupele se aeaz n capetele
de rnduri ale matricei). Cum comentai aceast repartiie bidimensional ?

74.72-85.24
64.2-74.72
53.58-64.2
43.16-53.68
32.64-43.16
22.12-32.64
TOTAL

24.26-30.22
0
0
0
0
0
8
8

30.22-36.18
0
0
1
0
2
0
3

36.18-42.12
0
0
0
0
3
1
4

42.12-48.1
1
1
1
2
0
1
6

48.1-54.06
1
0
0
1
0
0
2

54.06-60.02
0
0
0
2
0
2
4

Tabel nr. 9:Gruparea unitatilor statistice

Seria statistica de repartitie bidimensionala este o constructie ce reda distributia unei populatii
in raport cu doua variabile.

In tabel se prezinta numrul unitatilor statistice pentru care, corespunzator caracteristicii X, s-a
inregistrat modalitatea xi, fara a tine seama de valorile caracteristicii (variabilei) Y si modalitatea yi, fara
a lua in considerare valorile inregistrate pentru caracteristica X. Numerele din interiorul tabelului de
corelatie se mai numesc efective partiale.
In concluzie,observam tarile se ordoneaza din tabelul elementelor grupate pe diagonala
crescator si ca aceasta repartitie bidimensionala creste direct.

TOTAL
2
1
2
5
5
12
26

9.Pornind de la ipoteza c variabila independent X exercit o influen asupra variabilei dependente Y,

s se estimeze i comenteze parametrii funciei liniare de regresie. Care este semnificaia funciei de
regresie astfel identificate? Cum comentai diferenele dintre valorile reale ale caracteristicii Y i valorile
estimate cu ajutorul funciei de regresie?

Nr crt

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
Total

Exporturi de Importuri de
bunuri si servicii bunuri si servicii
40.57
27.44
51.79
27
59.43
24.26
36.18
30.22
30.43
43.87
47.6
56.5
53.17
32.87
43.62
29.31
44.04
55.43
40.7
46.61
25.64
46.16
38.69
34.16
29.44
56.17

1051.3

41.43
29.65
45.87
32.03
53.31
25.81
35.98
29.09
52.98
74.26
30.33
53.42
75.52
34.47
84.24
29.71
61.72
22.82
27.48
46.92
23.83
45.84
39.3
41.41
22.14
30.27

1089.83

x i2

xi yi

yi2

1645.92
752.954
2682.2
729
3531.92
588.548
1308.99
913.248
925.985
1924.58
2265.76
3192.25
2827.05
1080.44
1902.7
859.076
1939.52
3072.48
1656.49
2172.49
657.41
2130.75
1496.92
1166.91
866.714
3155.07
45445.4

1680.82
813.596
2375.61
864.81
3168.21
626.151
1301.76
879.1
1612.18
3257.79
1443.71
3018.23
4015.4
1133.03
3674.55
870.8
2718.15
1264.91
1118.44
2186.94
611.001
2115.97
1520.52
1414.57
651.802
1700.27
46038.3

1716.44
879.123
2104.06
1025.92
2841.96
666.156
1294.56
846.228
2806.88
5514.55
919.909
2853.7
5703.27
1188.18
7096.38
882.684
3809.36
520.752
755.15
2201.49
567.869
2101.31
1544.49
1714.79
490.18
916.273
52961.6

y i

40.94
26.83
52.99
26.35
61.20
23.41
36.22
29.81
30.04
44.48
48.49
58.05
54.48
32.66
44.21
28.84
44.66
56.90
41.08
47.43
24.89
46.94
38.92
34.05
28.97
57.70
1060.54

2
( y i y i ) 2 ( y i y i ) ( y

0.24
7.98
50.74
32.23
62.30
5.77
0.06
0.52
526.30
886.73
329.80
21.48
442.85
3.27
1602.14
0.77
290.89
1161.77
184.83
0.26
1.13
1.22
0.15
54.21
46.72
752.40
6466.74

411.68
1028.48
251.22
881.50
70.73
1289.53
662.55
1064.72
76.39
157.25
985.33
68.89
190.44
742.56
507.15
1024.64
0.00
1513.21
1172.38
219.04
1435.65
252.17
502.66
412.50
1566.58
989.10
17476.35

y )

431.99
1217.62
76.16
1250.84
0.27
1467.79
650.35
1018.05
1003.70
297.15
175.02
13.44
52.47
844.43
306.49
1081.41
290.89
23.19
426.20
204.31
1356.36
218.36
520.05
765.78
1072.24
16.16

14780.73

Tabel nr. 10: Gruparea datelor importurilor si exporturilor pentru calcularea coeficientului de

corelatie liniara

22.30340242

36.13642647

Rsquare

0.629971729

0.079370758

Tabel nr. 11:Calcularea anumitor parametrii

Regres a u factor al l

ar

Parametrul a numit i termen liber reprezint ordonata la origine i exprim valoarea lui y cnd x = 0
(punctul n care linia intersecteaz axa Oy). Acest parametru nu are semnificaie economic.
Parametrul b reprezint, din punct de vedere matematic, panta dreptei de regresie i poart denumirea
de coeficient de regresie. El arat cu cte uniti se modific variabila rezultativ (Y) la modificarea cu o
unitate a variabilei factoriale (X).
Semnul coeficientului de regresie arat direcia legturii dintre cele dou
variabile. Astfel:
dac b > 0 legtura dintre variabile este direct;
dac b < 0 legtura dintre variabile este invers;
dac b = 0 nu exist legtur ntre variabile

-2.66

1.07

Tabel nr. 12:Calculul parametrilor a si b

a=-2.66
b=1.07 este mai mare decat 0 => are legatura directa
Daca exporturile cresc cu 10 %,importurile cresc cu 10.7 %.

10.Sa se determine si comenteze coeficientul de corelatie liniara intre cele doua variabile.

Covarianta
Covariana dintre dou variabile ncearc s surprind existena i direcia legturii dintre o
variabil dependent (Y) i o variabil independent (X), pornind de la calculul abaterilor fiecrui termen
de la media seriei de date corespunztoare.
Semnul covarianei arat direcia legturii dintre variabile: covariana pozitiv denot o legtur direct
iar cea negativ o legtur invers.
Dezavantaje:
- limita superioar de variaie, dat de produsul abaterilor standard ale celor dou variabile analizate,
apare n cazul unei legturi deterministe, ceea ce face dificil interpretarea direct a rezultatului.
-se exprim n unitile de msur ale caracteristicilor analizate, nefiind o valoare abstract care s
permit realizarea de comparaii.

Cov(X, Y)

(x
i 1

x )(yi y )
n

Coeficientul de corelaie liniar (coeficientul Pearson)

Coeficentul de corelatie liniara se calculeaz ca raport ntre covarian i produsul abaterilor standard
ale variabilelor analizate:
n

(xi x )(yi y )
Cov( X , Y )
r
i 1
x y
n x y

Coeficientul de corelaie liniar (ry/x) este un indicator sintetic care msoar

intensitatea legturii dintre dou variabile xi si yi si ia valori ntre 1 si +1.

Valoarea pozitiv a coeficientului de corelatie (r > 0) indic o corelatie pozitiv, direct ntre variabile
X si Y. Cu ct valoarea coeficientului este mai apropiat de 1, cu att legtura dintre cele dou variabile
este mai puternic.

Valoarea negativ a coeficientului de corelatie (r < 0) indic o legtur invers si cu ct

valoarea este mai apropiat de 1, corelatia este mai puternic, dar n sens invers.
Valoarea nul (r = 0) sau apropiat de zero a coeficientului de corelatie arat o legtur slab
sau lipsit de legtur.
n practic sunt folosite urmtoarele aprecieri ale intensittii legturii dintre
variabilele X si Y pentru diferite intervale de valori ale coeficientului de corelaie.
ry/x (0; 0,2) legtura lipseste sau este nesemnificativ;
ry/x (0,2; 0,5) legtura slab;
ry/x (0,5; 0,75) legtur de intensitate medie;
ry/x (0,75; 0,95) legtura este puternic;
ry/x (0,95; 1) legtur puternic, aproape determinist

Nr
crt

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17

Exporturi Importuri
xiyi(xi(xi(yide bunuri de bunuri xmediu ymediu xmediu)*(yi- xmediu)^2 ymediu)^2
si servicii si servicii
ymediu)
40.57

41.43

27.44

29.65

51.79

45.87

27

32.03

59.43

53.31

24.26

25.81

36.18

35.98

30.22

29.09

30.43

52.98

43.87

74.26

47.6

30.33

56.5

53.42

53.17

75.52

32.87

34.47

43.62

84.24

29.31

29.71

44.04

61.72

0.13538
-12.995
11.3554
-13.435
18.9954
-16.175
-4.2546
-10.215
-10.005
3.43538
7.16538
16.0654
12.7354
-7.5646
3.18538
-11.125
3.60538

-0.4865
-12.267
3.95346
-9.8865
11.3935
-16.107
-5.9365
-12.827
11.0635
32.3435
-11.587
11.5035
33.6035
-7.4465
42.3235
-12.207
19.8035

-0.0659
159.399
44.8931
132.822
216.423
260.517
25.2577
131.018
-110.69
111.112
-83.022
184.808
427.953
56.3302
134.817
135.793
71.3991

0.01833
168.86
128.945
180.489
360.825
261.618
18.1018
104.338
100.092
11.8019
51.3427
258.097
162.19
57.2234
10.1467
123.757
12.9988

0.23672
150.468
15.6299
97.7436
129.811
259.421
35.2425
164.52
122.4
1046.1
134.248
132.33
1129.19
55.4509
1791.28
149
392.177

18
55.43
19
40.7
20
46.61
21
25.64
22
46.16
23
38.69
24
34.16
25
29.44
26
56.17
Total 1051.3

22.82

14.9954 -19.097
0.26538 -14.437
6.17538 5.00346
-14.795 -18.087
5.72538 3.92346
-1.7446 -2.6165
-6.2746 -0.5065
-10.995 -19.777
15.7354 -11.647

27.48
46.92
23.83
45.84
39.3
41.41
22.14
30.27

-286.36
-3.8312
30.8983
267.583
22.4633
4.56485
3.17833
217.435
-183.26
1971.44

1089.83

224.862
0.07043
38.1354
218.881
32.78
3.04368
39.3708
120.882
247.602
2936.47

364.678
208.414
25.0346
327.123
15.3936
6.84627
0.25658
391.111
135.642
7279.74

Tabel nr. 13:Calcularea anumitor indicii pentru a determina covarianta si coeficentul de corelatie liniara

xmediu

40.4346

sigmax

10.6274

ymediu

41.9165

sigma y

16.7329

cov(X,Y)

75.8245

0.4264

Tabel nr. 14:Calculul covariantei si coeficientului de corelatie liniara

Covarianta (X,Y) este egala in cazul nostru cu 75.82.Covarianta este mai mare ca 0,deci exista o
legatura directa.
Coeficientul de corelatie liniara, r,este egal cu 0.42 si apartine intervalului [0.2;0.4],ceea ce inseamna ca
legatura directa dintre variabilele x si y este slaba.
11.Sa se caracterizeze intensitatea legaturii
neparametrice(coeficienti de corelatie a rangurilor).

dintre

cele

doua

variabile

prin

metode

Tara

Exporturi
de
bunuri si
servicii

Importuri rx
de
bunuri si
servicii

ry

di

di^2

Pi

Qi

Si

24.26

25.81

-5

25

20

15

25.64

23.83

23

-21

441

21

-18

27

32.03

23

22

27.44

29.65

22

22

29.31

29.71

14

-9

81

11

10

29.44

22.14

-1

17

14

30.22

29.09

18

17

30.43

52.98

17

16

32.87

34.47

24

-15

225

15

-13

10

34.16

41.41

10

20

-10

100

12

-8

11

36.18

35.98

11

64

15

15

12

38.69

39.3

12

13

12

13

40.57

41.43

13

11

11

14

40.7

27.48

14

12

10

15

43.62

84.24

15

10

25

10

16

43.87

74.26

16

13

17

44.04

61.72

17

18

-1

18

46.16

45.84

18

21

-3

-2

19

46.61

46.92

19

19

-1

20

47.6

30.33

20

12

144

21

51.79

45.87

21

26

-5

25

-5

22

53.17

75.52

22

25

-3

-4

23

55.43

22.82

23

17

36

-1

24

56.17

30.27

24

16

64

25

56.5

53.42

25

22

-1

26

59.43

53.31

26

15

11

121

Total

490.53

549.55

1007

Tabel nr. 15:Ordonarea exporturilor si importurilor de bunuri si servicii dupa ranguri

Cs

6042
17550
0.655726

Ck

242
650
0.372308

Tabel nr. 16:Calcularea coeficientilor de corelatie a rangurilor

121

Coeficientul de corela e a ra gur lor Spearma

di reprezint diferena dintre rangul variantei xi i rangul variantei yi, la nivelul unitii de observare i.
n numrul perechilor de valori observate
Acest coeficient este cuprins ntre 1 i +1.

CS 1

6d i2
n(n 2 1)

In cazul nostru, Cs=0.65.Deci,apartine intervalului (-1;1).

Coef c e tul de corela e a ra gur lor Ke dall

Ck

2S
n(n 1)

S Si Pi Qi
Pi= numrul de ranguri, superioare rangului termenului i, de la acesta pn la sfritul seriei;
Qi= numrul de ranguri, inferioare rangului termenului i, de la acesta pn la sfritul seriei.
In cazul nostru, Ck= 0.37.