Seminar 1 - 2

Concepte de bază utilizate în statistică

1. Pentru următoarele cazuri (a-e), precizați:

 Colectivitatea statistică;
 Unitatea statistică;
 Variabila statistică studiată și tipul acesteia:
a) cifra de afaceri a 100 firme din domeniul IT;
b) Absenteismul angajaților (zile);
c) Profesiile a 200 de salariați;
d) Numărul personalului din 1000 de întreprinderi;
e) Numărul copiilor din 2000 de familii.

2. Clasificați următoarele exemple de date statistice în numerice (cantitative) și nenumerice

(calitative). Indicați scala de măsurare:
a) rata lunară a șomajului în județul A, în anul 2019;
b) cifra de afaceri realizată de firmele unui oraș, în primul trimestru al anului 2020;
c) cursul valutar zilnic oficial al leului în raport cu EURO;
d) tipul de ulei de motor cumpărat cel mai recent de 75 de posesori de automobile selectați
întâmplător, fiecare posesor putând preciza un singur tip;
e) numărul persoanelor de sex feminin care îndeplinesc funcția de director economic pe
județe;
f) salariul mediu pe ramuri ale economiei naționale, octombrie 2021;
g) numărul de ore de program sportiv transmise de 15 televiziuni prin cablu;
h) procentul mediu dintr-o zi de lucru, consumat în ședințe de către 50 de directori;
i) marca de automobil cumpărat cel mai de recent de 20 de persoane;
j) prețul calculatorului cumpărat cel mai de recent de 20 de oameni de afaceri;
k) luna din anul 2004 în care 50 de agenți economici selectați întâmplător au realizat cele mai
mari vânzări;
l) culoarea de tapet (alta decât albă) la care 5 dintre cei mai importanți importatori de tapete
au realizat cele mai mari venituri din vânzări, pentru firmă;
m) indicele prețurilor de consum în ultimele 6 luni;
n) cheltuielile cu reclama făcute de 50 de firme selectate aleator;
o) tipul de reclamă publicitară preferată de 50 de firme selectate aleator;

3. O companie de asigurări dorește să determine proporția medicilor care au fost implicați în

ultimul an în una sau mai multe acțiuni judiciare de rele practici. Compania selectează
întâmplător 500 de medici care au practicat în ultimul an și determină proporția. Identificați
populația de interes, eșantionul și inferența statistică dorită.

4. O companie de produse alimentare dorește să comercializeze un nou produs de snack-food.

Pentru a vedea cum reacționează cumpărătorii la acest produs, compania organizează o testare a
gusturilor pentru 100 de cumpărători selectați întâmplător la un magazin suburban. Cumpărătorii
sunt rugați să guste produsul și apoi să completeze un chestionar cu următoarele întrebări:
a) Care este vârsta dumneavoastră?
b) Sunteți persoana care face de obicei cumpărături pentru familia dv.?
c) Câte persoane sunt în familia dv.?
d) Cum notați, pe o scală de la 1 la 10, gustul produsului, dacă 1 este cel mai puțin gustos?
e) Veți cumpăra acest produs dacă va fi disponibil în magazine?
f) Dacă răspunsul la e) este “Da”, cât de des veți cumpăra produsul?

Pentru fiecare întrebare identificați variabila, precizați tipul acesteia și scala de măsurare.

1
5. Un cercetător este interesat să compare salariul de încadrare pentru bărbații și femeile care intră
în serviciu imediat după absolvirea facultății. Sunt cercetați 100 de bărbați și 100 de femei.
a) Descrieți populația;
b) Descrieți eșantionul;
c) Descrieți inferența care interesează.

6. Pentru caracterizarea unei grupe de studenți din anul I al Facultății de Marketing, în funcție de
media la admitere, unitatea de observare este:
a) grupa;
b) studentul;
c) media la admitere;
d) facultatea;
e) anul de studiu.

7. Identificați care dintre următoarele date nu sunt variabile statistice pentru studiul colectivității
studenților de la Facultatea de Marketing:
a) grupa de studiu;
b) media obținută la concursul de admitere;
c) numărul de ani de pregătire în informatică;
d) facultatea de studiu;
e) vârsta.

8. Obiectivul fundamental al statisticii este:

a) să demonstreze formule și teoreme matematice;
b) să rezume și să analizeze un set de date statistice;
c) să extragă eșantioane din colectivități statistice;
d) să detecteze valorile aberante dintr-un set de date;
e) să explice diferențele dintre seturile de date.

9. Care dintre următoarele variante reprezintă un eșantion și nu o colectivitate totală pentru încasările
zilnice, din anul trecut, ale unui magazin?
a) Lista încasărilor zilnice din anul trecut;
b) Lista încasărilor zilnice cu doi ani în urmă;
c) Lista încasărilor din fiecare zi de sâmbătă a anului trecut;
d) Totalul încasărilor săptămânale de anul trecut;
e) Lista încasărilor zilnice previzionate pentru anul trecut.

10. Un om de afaceri observă că, în ultimele 3 luni, concurentul său acordă câte un interviu unui
ziar de specialitate în fiecare zi de joi. El trage concluzia că în paginile ziarului de joia viitoare
va apărea un nou articol al concurentului său. Eșantionul pe baza căruia face această inferență
este:
a) numărul ziarului de joia viitoare;
b) numărul ziarului de joia trecută;
c) numerele ziarelor din toate zilele de joi;
d) numerele ziarelor din toate zilele de joi deja apărute;
e) numerele ziarelor din zilele de joi din ultimele 3 luni.

11. Considerăm următoarele valori, înregistrate pentru două variabile, la 4 unități statistice:
x 1=0 ; x 2=1 ; x 3=0 ; x 4=1
y 1=1 0 ; y 2=20 ; y 3=3 0 ; y 4 =40 ;

2
 (∑ )
4 4 4 4 4 4 2

Valorile pentru: ∑ x i ; ∑ ( xi + y i ); ∑ 2 x ; ∑ ( y i−x i ); ∑ x ;

2 2
i i xi
i=1 i=1 i=1 i=1 i=1 i=1

sunt, în această ordine:____; ____; ____; ____; ____; ____.

12. Procesul de sistematizare și de calcul al indicatorilor statistici ce caracterizează o colectivitate
statistică se numește:
a) Statistică descriptivă;
b) Statistică inferențială;
c) Eșantionare statistică;
d) Observare statistică;
e) Recensământ statistic.

13. Statistica oferă posibilitatea unei firme:

a) să estimeze vânzările de luna viitoare, pe baza datelor privitoare la vânzările ultimelor 12
luni;
b) să estimeze vânzările din viitorii 2 ani, pe baza datelor privitoare la vânzările ultimelor 12
luni;
c) să estimeze vânzările firmelor concurente, pe baza datelor referitoare la vânzările proprii;
d) să estimeze toate variantele de mai sus;
e) să nu estimeze nici una din variantele de mai sus.

14. Răspundeți la următoarele întrebări:

a) Elementele asupra cărora se efectuează un studiu statistic sunt denumite „variabile“?
b) Particularitățile, însușirile prezentate de o unitate statistică sunt numite caracteristici?
c) O singură unitate statistică poate avea mai multe caracteristici?
d) O caracteristică mai este cunoscută și sub denumirea de ...
e) Cum se identifică frecvența unei valori individuale?
f) Care este deosebirea între o variantă și o variabilă statistică?

15. Colectivitatea statistică reprezintă:

a) mărimi concrete, obținute în etape diferite de observare sau din calcule;
b) elementul constitutiv al populației statistice pentru care se culeg date;
c) totalitatea elementelor de aceeași natură supuse studiului statistic;
d) expresia numerică a unei determinări calitative obiective, obținută în urma unei cercetări
statistice;
e) proprietatea comună tuturor unităților unei populații statistice și care are însușirea de a-și
modifica nivelul de la o unitate la alta.

16. Deosebirea între o variantă și o variabilă statistică este următoarea:

a) variabila este elementul asupra căruia se efectuează un studiu statistic, în timp ce varianta
este o însușire, o proprietate a variabilei.
b) varianta este forma concretă de manifestare a variabilei (nivelul ei);
c) nu există nici o deosebire;
d) o unitate statistică poate avea mai multe variante, dar numai o singură variabilă.
e) totalitatea variantelor și a variabilelor statistice formează colectivitatea statistică, obiectul
demersului statistic.

17. Legăturile dintre fenomenele economico-sociale de masă sunt:

a) legături funcționale;
b) legături care se supun acțiunilor legilor stochastice;
c) legături ce pot fi puse în evidență la nivelul fiecărei unități în parte;
d) legături univoc determinate;

3
 e) legături ce pot fi puse în evidență la nivelul ansamblului.

18. Explicați și justificați dacă variabila „populația țărilor la 1 iunie 2019“ este o caracteristică de
tip continuu sau discret.
19. Arătați ce tip de variabilă și pe ce scală de măsurare se măsoară caracteristica „profitul
întreprinderilor“.

20. Recensământul, ca metodă de observare statistică:

a) nu presupune culegerea datelor de la toate unitățile populației statistice bine determinate;
b) are exclusiv un caracter demografic;
c) se încadrează în sfera observărilor cu caracter permanent;
d) se organizează cu o anumită periodicitate;
e) este o observare totală.

21. Următorul tabel reprezintă date referitoare la statutul profesional a cinci angajați ai unei firme,
extrase din baza de date pentru resurse umane, la 8.07.2018:

Gen Salariu brut Profesie Vechime (ani)

(Euro)
M 1 500 economist 20
F 1 100 inginer 18
F 740 tehnician 4
M 970 economist 8
M 950 inginer 15
a) Care este unitatea statistică?
b) Datele prezentate sunt univariate sau multivariate?
c) Care dintre aceste variabile sunt cantitative? Dar calitative?
d) Există o variabilă calitativă ordinală? Justificați răspunsul;
e) Datele sunt statice sau dinamice? Justificați răspunsul.

22. Următoarele date reprezintă vânzările și profitul, realizate de o firmă în primele 6 luni ale
anului 2019:

Vânzări Profit (Pierderi)

(mii Euro) (Euro)
10,5 900
8,1 700
4,2 (600)
8,4 500
12,3 1600
11,7 1400
a) Care este unitatea statistică pentru acest set de date?
b) Datele sunt univariate, bivariate sau multivariate? Justificați.
c) Datele sunt cantitative sau calitative?
d) Pe ce scală sunt măsurate variabilele prezentate?
e) Datele sunt statice sau dinamice? Justificați.

23. *Presupunem că ați luat cina într-un restaurant în care ați intrat pentru prima dată. Considerați mâncarea prost
preparată și serviciul inadecvat. Decideți să nu reveniți niciodată în acest restaurant.
Care este colectivitatea și eșantionul?
Care este inferența pe care o faceți?
Cât de credibilă este această inferență?
Ce variabile ați luat în considerare?