Seminar 1

Seminar 2

Concepte de bază utilizate în statistică

1. Pentru următoarele cazuri, precizaţi unitatea statistică, identificaţi variabila statistică

studiată şi tipul de variabilă. Precizaţi dacă variabila este cantitativă sau calitativă, dacă ea
este continuă sau discontinuă:
a) cifra de afaceri a 100 firme din domeniul IT;
b) Absenteismul angajaţilor (zile);
c) Profesiile a 200 de salariaţi;
d) Numărul personalului din 1000 de întreprinderi;
e) Numărul copiilor din 2000 de familii.
2. Clasificaţi următoarele exemple de date statistice în numerice (cantitative) şi
nenumerice (calitative). Arătaţi scala de măsurare:
a) rata lunară a şomajului în judeţul A, în anul 2005;
b) cifra de afaceri realizată de firmele unui oraş, în primul trimestru al anului 2006;
c) cursul valutar zilnic oficial al leului în raport cu EURO;
d) tipul de ulei de motor cumpărat cel mai recent de 75 de posesori de automobile
selectaţi întâmplător, fiecare posesor putând preciza un singur tip;
e) numărul persoanelor de sex feminin care îndeplinesc funcţia de director economic
pe judeţe;
f) salariul mediu pe ramuri ale economiei naţionale, octombrie 2005;
g) numărul de ore de program sportiv transmise de 15 televiziuni prin cablu;
h) procentul mediu dintr-o zi de lucru, consumat în şedinţe de către 50 de directori;
i) marca de automobil cumpărat cel mai de recent de 20 de persoane;
j) preţul calculatorului cumpărat cel mai de recent de 20 de oameni de afaceri;
k) luna din anul 2004 în care 50 de agenţi economici selectaţi întâmplător au realizat
cele mai mari vânzări;
l) culoarea de tapet (alta decât albă) la care 5 dintre cei mai importanţi importatori de
tapete au realizat cele mai mari venituri din vânzări, pentru firmă;
m) indicele preţurilor de consum în ultimele 6 luni;
n) cheltuielile cu reclama făcute de 50 de firme selectate aleator;
o) tipul de reclamă publicitară preferată de 50 de firme selectate aleator;

3. O companie de asigurări doreşte să determine proporţia medicilor care au fost implicaţi

în ultimul an în una sau mai multe acţiuni judiciare de rele practici. Compania selectează
întâmplător 500 de medici care au practicat în ultimul an şi determină proporţia. Identificaţi
populaţia de interes, eşantionul şi inferenţa statistică dorită.

4. O companie de produse alimentare doreşte să comercializeze un nou produs de snack-

food. Pentru a vedea cum reacţionează cumpărătorii la acest produs, compania organizează o
testare a gusturilor pentru 100 de cumpărători selectaţi întâmplător la un magazin suburban.
Cumpărătorii sunt rugaţi să guste produsul şi apoi să completeze un chestionar cu următoarele
întrebări:
a) Care este vârsta dumneavoastră?
b) Sunteţi persoana care face de obicei cumpărături pentru familia dv.?
c) Câte persoane sunt în familia dv.?
d) Cum notaţi, pe o scală de la 1 la 10, gustul produsului, dacă 1 este cel mai puţin
gustos?
e) Veţi cumpăra acest produs dacă va fi disponibil în magazine?
f) Dacă răspunsul la e) este “Da”, cât de des veţi cumpăra produsul?

1
 5. Un cercetător este interesat să compare salariul de încadrare pentru bărbaţii şi femeile
care intră în serviciu imediat după absolvirea facultăţii. Sunt cercetaţi 100 de bărbaţi şi 100 de
femei.
a) Descrieţi populaţia;
b) Descrieţi eşantionul;
c) Descrieţi inferenţa care interesează.

6. Pentru caracterizarea unei grupe de studenţi din anul I al Facultăţii CSIE, în funcţie de
media la admitere, unitatea de observare este:
a) grupa;
b) studentul;
c) media la admitere;
d) facultatea;
e) anul de studiu.

7. Identificaţi care dintre următoarele date nu sunt variabile statistice pentru studiul colectivităţii
studenţilor de la Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică:
a) grupa de studiu;
b) media obţinută la concursul de admitere;
c) numărul de ani de pregătire în informatică;
d) facultatea de studiu;
e) vârsta.

8. Obiectivul fundamental al statisticii este:

a) să demonstreze formule şi teoreme matematice;
b) să rezume şi să analizeze un set de date statistice;
c) să extragă eşantioane din colectivităţi statistice;
d) să detecteze valorile aberante dintr-un set de date;
e) să explice diferenţele dintre seturile de date.

9. Care dintre următoarele variante reprezintă un eşantion şi nu o colectivitate totală pentru

încasările zilnice, din anul trecut, ale unui magazin?
a) Lista încasărilor zilnice din anul trecut;
b) Lista încasărilor zilnice cu doi ani în urmă;
c) Lista încasărilor din fiecare zi de sâmbătă a anului trecut;
d) Totalul încasărilor săptămânale de anul trecut;
e) Lista încasărilor zilnice previzionate pentru anul trecut.

10. Un om de afaceri observă că, în ultimele 3 luni, concurentul său acordă câte un interviu
unui ziar de specialitate în fiecare zi de joi. El trage concluzia că în paginile ziarului de joia
viitoare va apărea un nou articol al concurentului său. Eşantionul pe baza căruia face această
inferenţă este:
a) numărul ziarului de joia viitoare;
b) numărul ziarului de joia trecută;
c) numerele ziarelor din toate zilele de joi;
d) numerele ziarelor din toate zilele de joi deja apărute;
e) numerele ziarelor din zilele de joi din ultimele 3 luni.
11. Procesul de sistematizare şi de calcul al indicatorilor statistici ce caracterizează o colectivitate
statistică se numeşte:
a) Statistică descriptivă;
b) Statistică inferenţială;
c) Eşantionare statistică;
d) Observare statistică;
e) Recensământ statistic.

2
12. Statistica oferă posibilitatea unei firme:
a) să estimeze vânzările de luna viitoare, pe baza datelor privitoare la vânzările ultimelor 12
luni;
b) să estimeze vânzările din viitorii 2 ani, pe baza datelor privitoare la vânzările ultimelor 12
luni;
c) să estimeze vânzările firmelor concurente, pe baza datelor referitoare la vânzările proprii;
d) să estimeze toate variantele de mai sus;
e) să nu estimeze nici una din variantele de mai sus.
13. Considerăm următoarele valori, înregistrate pentru două variabile, la 4 unităţi statistice:
x1 = 0; x2 = 1; x3 = 0; x4 = 1;
y1 = 10; y2 = 20; y3 = 30; y4 = 40;
4 4 4 4 4 2
 4 
Valorile pentru  x i ;   xi  yi  ;  2 xi2 ;   yi  xi  ;  xi2 ;   xi  sunt,
i 1 i 1 i 1 i 1 i 1  i 1 
în această ordine:
a) 1; 60; 3; 100; 3; 2
b) 2; 102; 4; 98; 2; 4
c) 3; 4; 2; -98; 1; 3
d) 2; 102; 2; 100; 4; 0
e) 4; 100; 4; 98; 3; 1

14. Răspundeţi la următoarele întrebări:

a) Elementele asupra cărora se efectuează un studiu statistic sunt denumite „variabile“?
b) Particularităţile, însuşirile prezentate de o unitate statistică sunt numite caracteristici?
c) O singură unitate statistică poate avea mai multe caracteristici?
d) O caracteristică mai este cunoscută şi sub denumirea de ...
e) Cum se identifică frecvenţa unei valori individuale?
f) Care este deosebirea între o variantă şi o variabilă statistică?
15. Colectivitatea statistică reprezintă:
a) mărimi concrete, obţinute în etape diferite de observare sau din calcule;
b) elementul constitutiv al populaţiei statistice pentru care se culeg date;
c) totalitatea elementelor de aceeaşi natură supuse studiului statistic;
d) expresia numerică a unei determinări calitative obiective, obţinută în urma unei cercetări
statistice;
e) proprietatea comună tuturor unităţilor unei populaţii statistice şi care are însuşirea de a-şi
modifica nivelul de la o unitate la alta.
16. Deosebirea între o variantă şi o variabilă statistică este următoarea:
a) variabila este elementul asupra căruia se efectuează un studiu statistic, în timp ce varianta
este o însuşire, o proprietate a variabilei.
b) varianta este forma concretă de manifestare a variabilei (nivelul ei);
c) nu există nici o deosebire;
d) o unitate statistică poate avea mai multe variante, dar numai o singură variabilă.
e) totalitatea variantelor şi a variabilelor statistice formează colectivitatea statistică, obiectul
demersului statistic.
17. Explicaţi şi justificaţi dacă variabila „populaţia ţărilor la 1 iunie 2016“ este o caracteristică
de tip continuu sau discret.
18. Arătaţi ce tip de variabilă şi pe ce scală de măsurare se măsoară caracteristica „profitul
întreprinderilor“.
19. Legăturile dintre fenomenele economico-sociale de masă sunt:

3
a) legături funcţionale;
b) legături care se supun acţiunilor legilor stochastice;
c) legături ce pot fi puse în evidenţă la nivelul fiecărei unităţi în parte;
d) legături univoc determinate;
e) legături ce pot fi puse în evidenţă la nivelul ansamblului.
20. Recensământul, ca metodă de observare statistică:
a) nu presupune culegerea datelor de la toate unităţile populaţiei statistice bine determinate;
b) are exclusiv un caracter demografic;
c) se încadrează în sfera observărilor cu caracter permanent;
d) se organizează cu o anumită periodicitate;
e) este o observare totală.
21. Care sunt avantajele cunoaşterii statisticii?
a) Răspundeţi din punctul de vedere al unui economist, în general;
b) Răspundeţi din punctul de vedere al unui factor decizional;
c) Răspundeţi pentru un domeniu de afaceri particular care prezintă un interes special pentru
dumneavoastră.
22. Alegeţi o firmă şi enumeraţi căile prin care analiza statistică poate fi folosită în activităţile
de luare a deciziilor, în interiorul firmei.
23. Explicaţi modul în care interacţionează analiza statistică şi experienţa în afaceri?
24. Estimaţiile statistice sunt întotdeauna corecte? Dacă nu, de ce alte informaţii mai aveţi
nevoie (pe lângă valorile estimate) în scopul de a utiliza efectiv estimaţiile?
25. Un consultant de specialitate tocmai v-a prezentat o analiză statistică foarte complicată,
însoţită de o serie de ecuaţii şi simboluri matematice. Rezultatele acestei impresionante
analize vin împotriva intuiţiei şi experienţei dumneavoastră. Explicaţi şi argumentaţi reacţia
dumneavoastră.
26. De ce este important să identificăm colectivitatea, tipul şi sursa datelor, atunci când
evaluăm rezultatele unui studiu statistic?
27. Numiţi trei indicatori de care o firmă poate să fie interesată şi pentru care nu sunt
disponibile valori exacte. Pentru fiecare indicator, explicaţi cum poate fi utilă estimaţia.
28. Descrieţi două tipuri de decizii pe care le puteţi lua în afaceri şi în care analiza statistică
vă poate fie utilă.
29. Explicaţi care dintre etapele cercetării statistice se regăsesc în următoarele situaţii:
a) Departamentul de control al calităţii dintr-o uzină examinează detaliat informaţiile
cantitative privitoare la producţia şi productivitatea ultimelor 6 luni, în scopul de a
identifica posibile deficienţe;
b) Un grup de specialişti elaborează un chestionar pentru un sondaj de opinie privind efectul
reclamelor asupra vânzărilor realizate de o firmă;
c) Un analist estimează, pe baza datelor disponibile, vânzările firmei pentru trimestrul
următor.
30. Găsiţi rezultatele unui sondaj de opinie, publicate într-un ziar sau într-o revistă. Explicaţi
cum au fost aplicate etapele cercetării statistice, pentru a cunoaşte părerea oamenilor privind
problema studiată.
31. Alegeţi o firmă şi precizaţi trei caracteristici (variabile) care ar putea fi importante
pentru firmă. Pentru fiecare variabilă, indicaţi dacă este calitativă sau cantitativă, discretă sau
continuă.
32. Următorul tabel reprezintă date referitoare la statutul profesional a cinci angajaţi ai
unei firme, extrase din baza de date pentru resurse umane, la 8. 07. 2016:

4
 Gen Salariu brut Profesie Vechime (ani)
(Euro)
M 1 500 economist 20
F 1 100 inginer 18
F 740 tehnician 4
M 970 economist 8
M 950 inginer 15
a) Care este unitatea statistică?
b) Datele prezentate sunt univariate sau multivariate?
c) Care dintre aceste variabile sunt cantitative? Dar calitative?
d) Există o variabilă calitativă ordinală? Justificaţi răspunsul;
e) Datele sunt statice sau dinamice? Justificaţi răspunsul.
33. Următoarele date reprezintă vânzările şi profitul, realizate de o firmă în primele 6 luni
ale anului 2016:

Vânzări Profit (Pierderi)

(mii Euro) (Euro)
10,5 900
8,1 700
4,2 (600)
8,4 500
12,3 1600
11,7 1400
a) Care este unitatea statistică pentru acest set de date?
b) Datele sunt univariate, bivariate sau multivariate? Justificaţi.
c) Datele sunt cantitative sau calitative?
d) Pe ce scală sunt măsurate variabilele prezentate?
e) Datele sunt statice sau dinamice? Justificaţi.
34. Presupunem că aţi luat cina într-un restaurant în care aţi intrat pentru prima dată.
Consideraţi mâncarea prost preparată şi serviciul inadecvat. Decideţi să nu reveniţi niciodată
în acest restaurant. Care este colectivitatea şi eşantionul? Care este inferenţa pe care o faceţi?
Cât de credibilă este această inferenţă? Ce variabile aţi luat în considerare?