Definiti blocajul.

deadlock

Un set de procese este blocat daca fiecare process din setul respective asteapta un eveniment care
poate fi cauzat doar de un alt process din acest set. Niciunul din procese nu poate rula, elibera resurse,
sau sa treaca in starea awake.

Ce este o resursa preemptibila?

O resursa care poate fi luata de la procesul care o detine fara efecte nedorite. Memoria este un
exemplu de resursa preemtibila.

Ce este o resurs nonpreemptibila?

Este o resursa care nu poate fi luata de la detinatorul ei fara ca executia acestuia sa esueze. Daca un
process a inceput sa inscriptioneze un cd-rom, de exemplu, si deodata I se ia accesul la unitatea de
inscriptionare si se da altui process, va rezulta un cd cu informative amestecata, fara sens. In general
blocajele sunt non-preemtibile.

Care sunt conditiile de aparitie a unui blocaj?

-excluziune mutual o resursa este fie ocupata de un process, fie este libera
-de detinere-asteptare a unei resurse : un process ce detine resurse poate solicita resurse noi
-nonpreemtivitatii: resursele ocupate nu pot fi retrase fortat unui process.
-de asteptare circular: lantul circular de asteptare este format din cel putin 2 procese, fiecare resursa
solicitata este detinuta de urmatorul process din lantul circular.

Cum se pot modela blocajele?

Cu ajutorul grafurilor orientate. Grafurile au doua tipuri de noduri : procesele, reprezentate prin
cercuri, si resursele, reprezentate prin patrate. Un arc de la un nod tip resursa catre un nod de tip
process arata ca acea resursa a fost ceruta, accesul la ea a fost acordat si ea este in present detinuta de
procesul respectiv.

Caracterizati algoritmul strutului.

Se bazeaza pe prezumtia ca nu exista blocaje. Prezumtia este rezonabila daca blocajele apar foarte rar
sau costul prevenirii blocajelor este [Link] si Windows utilizeaza aceasta abordare. Este un
compromise intre comoditate si corectitudine.

Cum se realizeaz detectia si rezolvarea blocajelor?

Cand se foloseste tehnica aceasta , sistemul nu incearca sa previna aparitia blocajelor. In schimb, le
lasa sa apara, incearca sa detecteze cand ele se intampla si apoi sa ia masuri pt recuperare. Poate fi
dentificat un ciclu care denota aparitia unui blocaj. In acest caz, se trece larezolvarea blocajelor :
[Link] preemtiune. Eliberarea unei resurse allocate unui alt process; metoda dependent de natura
resursei; 2. Prin rollback. Marcarea punctelor de executie ale uni process, salvarea starii unui process
si utilizarea ei; restartarea procesului din punctual de executie marcat daca se identifica blocaj. 3.

Oprirea proceselor. Sea mai simpla si eficienta metoda, pp. oprirea proceselor a caror executie poate fi
rulata de la inceput de exemplu nu se opreste un process de actualizare a unei baze de date.

Cum se evita blocajele?

Evitarea permite sistemului intrarea n starea de interblocare i rezolv apoi aceast situaie, reprezentnd de
multe ori o soluie destul de dificila i de costisitoare,presupune folosirea de informaii suplimentare referitoare
la modul n careprocesele vor formula cererile de acces la [Link] toat secvena de cereri i eliberari
de resurse pentru fiecaredintre procese se poate hotr pentru fiecare cerere n parte dacva fi sau nu satisfcut.
n cazul fiecrei formulri de cerere se impune ca sistemul s
ia n considerare resursele disponibile n momentul respectiv, resurselealocate deja, precum
i viitoarele cereri i eliberari de resurse corespunztoare fiecrui proces, pentru a putea decide dac cererea curent
poate fi satisfcutsau trebuie s atepte n vederea evitrii apariiei unei [Link] implementarea acestei
metode se folosesc n prezent mai muli algoritmi care difer ntre ei prin tipul i cantitatea de informaie necesar.

Caracterizati starea sigura si nesigura.

O stare este numita sigura-safe- daca sistemul nu se afla in interblocare in acel moment si exista o
ordine de planificare in care fiecare process poate rula pana la terminare, chiar daca procesele arc ere
deodata numarul lor maxim de resurse.
O stare nesigura nu este o stare in care sistemul se afla in interblocare. Dintr-o astefel de stare nu se
poate garanta faptul ca toate procesele se vor termina, pe cand la cea sigur avem aceasta garantie.

Caracterizati algoritmul bancherului pentru o singura resursa

Un algoritm de planificare care poate evita blocajele este o extensie a lgoritmului de detectare a
blocajelor. Algoritmul este modelat dupa felul in care un bancher dintr-un oras mic gestioneaza un
grup de client carora le-a deschis linii de credit. Acesta verifica daca acceptrea unei cereri va duce
la o stare [Link] da, cererea este respinsa. Daca cererea duce la o stare sigura, ea este
indeplinita. Algoritmul ia in considereare fiecare cerere pe masura aparitiei ei si se uita daca
acceptarea va duce la o stare sigura. Pentru a verifica asta, verifica daca are suficiente resurse
pentru a satisface cativ client. IN caz ca are, se presupune ca aceste imprumuturi vor fi returnate si
in continuare va fi verificat clientul cel mai apropiat de limita si asa mai departe. Daca toate
imprumuturile pot fi retunate, starea este sigura si cererea initiate va fi acceptata.

Caracterizati algoritmul bancherului pentru resurse multiple.

Cauta pe rand, un R, ale carui nevoi de resurse sunt mai mici sau egale cu A. Daca nu exista niciun
astfel de rand, sistemul se va bloca in cele din durma deoarece niciun process nu va putea relua pana la
terminare. Presupunem ca procesul ales cere toate resursele de care are nevoie si se termina.
Marcheaza acest proces ca fiind terminat si adauga toate resursele in vectorul A. Repeta acesti pasi fie
pana cand toate procesele sunt marcate ca fiind terminate, in acest caz starea initiala este sigura, fie
pana cand aparet un blocaj, caz in care starea initiala este nesigura. Acest algoritm este foarte bine
reliefat in teorie, dar practice este nefolositor deoarece rareori procesle stiu in avans care vor fi nevoile
lor maxime de resurse, iar numarul de procese variaz pe masura ce apar sau dispar utilizatori.

Cum se previn blocajele?

Blocajele se previn cu ajutorula patru conditii. Daca ne asiguram ca cel putin una dintre ele nu va fi
niciodata satisfacuta, atunci este imposibil sa apara blocaje.

[Link] contidiei de excludere mutuala. Daca nicio resursa nu ar fi alocata exclusive pt un

rproces, nu am avea niciodata blocaje. Totusi, daca am permite ca doua procese sa scrie in acelasi timp
s-ar crea haos. Prin introducere in coasa de asteptare(spooling) mai multe rpocese pot genera simultan
date de iesire. Insa, nu toate dispozitivele pot face spooling. Procesele care gestioneaza o actiune, sunt
programate sa actioneze doar dup ace sunt disponibile doate datele de iesire. In acest caz avem doua
procese care au furnizat fiecare o parte din datele de iesire, dar nu toate si de acees nu se poate
continua. Niciunul dintre procese nu se va termina vreodata, asadar avem un blocaj. Totusi frecvent, se
evita alocarea unei resurse cand aceasta nu este absolute necesara si se incearca asigurarea ca vor
exista ca mai putine procese care ar putea cere resursa.
2. Combaterea conditiei de detinere si asteptare. Daca am putea impiedica procesele care detin resurse
sa mai astepte prolucrarea altor resurse, am pute alumina blocajele. Un mod de a face asta este sa le
cerem tuturor proceseloe sa ceara toate resursele inainte de inceperea executiei. Daca totul este
disponbil, procesului ii va fi alocat tot ceea ce ii trebuie si va putea rula pana se va termina. Daca una
sau mai multe resurse sunt ocupate, nu se va aloca nimic si procesul doar va astepta. Un alt mode de
combatere a cond de detinere si asteptare este ca fiecarui process care doreste o resursa sa I s e ceara
sa elibereze temporar toate resursele pe care le detine in present. Apoi va incerca sa ia dintr-o data tot
ce are nevoie.
[Link] lipsei de preeemptie este destul de rar folosita . Daca uni process i-a fost alocata
imprimanta de ex, si se afla in mijlocul tiparirii datelor de iesire, faptul ca I s-ar lua fortat imprimanta
deoarece un trasator cerut nu este disponibil, ar fi derutant sau chiar imposibil.
4. Combaterea conditiei de asteptare circular. Asteptarea circular poate fi eliminate in mai multe
fe;luri. Un mod ar fi sa impunem regula ca orice process are dreptul la o singura resursa la un moment
dat. Daca are nevoie de o a doua, trebuie sa o elibereze pe prima. Pt un proces care are nevoie sa
scoata la imprimanta un fisier urias pe o banda magnetic, aceasta restrictive este inacceptabila. Un at
mod ar fi realizarea unei numerotari globale a resurselor. Regula este urmatoarea : procesele pot cere
resurse oricand vor, dar toate cererile rebuiesc facute in ordinea numerelor. Un process poate cere mai
intai o imprimanta si apoi o banda magnetic, dar nu va putea cere mai intai un trasator si apoi o
[Link] aceasta regula, nu pot exista niciodata cilcuri. Desi ordonarea numerica a resurselor
elimiba problema blocajelor, ar putea fi indisponibila alegerea unei ordini in care sa satisfaca pe toata
lumea. Cand resursele include intrari in tabela de procese, spatial de pe disc alocat pt spooling,
intregistrari detinute din baza de date si alte surse, atat ele cat si diverse folosiri pot fi atat de
numeroase a.i. nicio abordare nu mai este posibila.

Explicati si dati exemplu de two-phase blocking.

Desi atat evitarea cat si prevenirea blocajelor nu sunt foarte promitatoare, in multe sisteme de date, o
operatie care apare frecvent este blocarea ccesului ca cateva inregistrari si avoi vizualizarea lor. In
momentul in care exista mai multe procese care ruleaza in acelasi timp exista un real risc de aparitie a
interblocarii. Abordarea folosita este denumita blocarea in doua faze. Aici, procesul incearca mai intai
sa blocheze accesul pe rand la toate inregistrarile de care are nevoie. Dca reusese, incepe faza a doua
in care realizeza actualizarile si apoi blocheaza accesul. In rima faza nu este realizata nicio
modificcare. Daca in prima faza este nevoie de o inregistrare care este dj blocata de altcineva,
procesul deblocheaza toate inregistrarile si reia aceasta etapa. Intr-un anumit sens aceasta abordare
este similara cu cereaza in avans a tuturor resurselor necesar, sau cel putin inainte de a se realize ceva
ireversibil. In ultimele versiuni ale blocarii in doaua faze nu are loc eliberarea si reluarea in cazul in
care prima faza este intalnita cu o resursa dj blocata. In aceste versiuni poate aparea un blocaj.

Algoritmul functioneaza doar in acele situatii in care programatorul are lucrurile aranjate foarte atent
astfel incat programul sa poata fi oprit in orice punct in timpul unei faze si reluat. Multe aplicatii nu
pot fi structurate in acest fel.

Explicati si dati exemplu de comunication deadlock.

Dou procese se pot bloca chiar dac nu doresc partajarea aceleia i resurse :

Procesul A trimite o cerere ctre procesul B.

Procesul A intr n starea blocked pn la recep ionarea unui mesaj de la procesul B.

Procesul B trimite mesaj ctre procesul A i intr la rndul su n starea blocked.

Mesajul se pierde i ambele procese sunt blocate.

Exemplificati notiunea de starvation.

Intr-un system dynamic, au tot timpul loc cereri de resurse. Este necesara o politica pt a stabili cine sa
ia o anumita resursa sic and. Aceasta politica, dei pare rezonabila, poate duce sa ramanerea in asteptare
a unor procee care nu vor fi niciodata luate in considerere, desi ele nu se afla in blocaj. Ca exemplu ,
sa luam alocarea imprimantei. Sa ne imaginam sa un system foloseste un anumit tip de algoritm pt a
se asigura ca alocarea imprmantei nu duce la interblocare. Sa presupunem ca acum exista cateva
procese cre o vor toate deosata. Care o va primii? Un posibil algoritm de alocare este ca ea sa fie data
asta procesului cu fisierul cel mai mic de tiparit . Aceasta abordare maximizeaza numarul clientilor
fericiti. Daca un system aglomerat are un fiesier urias de tiparit, de fiecare data cand imprimanta este
libera, se va uita in jur-sistemul- si va allege procesul cu fisierul cel mai mic. Dca nu exista un flux
constant de procese cu fisiere mici, imprimanta nu-I va fi alocata niciodata procesului cu fisierul
uriam. Pur si simplu acesta va muri de foame(amanat la nesfarsit, chair daca nu e blocat). Infometarea
poate fi evitata prin folosirea unor politici de locare a resurselor de tip primul sosit primul servit. In
aceasta abordare este servit procesul care a asteptat cel mai mult. In timp, fiecare process va devein in
cele din urma cel mai vechi si astfel isi va primi resursa de care are nevoie.