Fișa 1

I. Întrebări deschise

1. Definiți conceptul de statistică?

2. Care sunt principalele noțiuni și concepte folosite în limbajul statisticii?
3. Cum definiți colectivitatea statistică ?
4. Ce legătură există între o colectivitate de stoc și una de flux ?
5. După ce criterii se alege unitatea de înregistrare ca unitate simplă sau
complexă ?
6. Care sunt tipurile de variabile ?
7. Ce înțelegeți prin “indicator statistic” ?
8. Ce înseamnă scalarea variabilelor ?
9. În funcție de ce criterii se aleg scalele de măsurare ?
10. Prin ce se deosebește scala ordinală de scala nominală ?
11. Prin ce se deosebește scala raport de scala interval ?

II. Probleme propuse

1. Deseori locuitorii unui oraș preferă să achiziționeze produse și servicii din

afara ariei lor comerciale locale. Acest fenomen afectează îndeosebi localitățile
mici, întrucât dacă el ia amploare, poate influența negativ prosperitatea
localității. Pentru a reduce dimensiunea unui astfel de fenomen și a determina
motivele pe care îi fac pe unii localnici să cumpere produse și servicii din afara
localității lor, un grup de cercetători au făcut un studiu pe 200 de locuitori ai
unei așezări.
a. Identificați populația statistică, eșantionul și unitatea statistică;
b. Identificați câteva caracteristici ce ar putea fi înregistrate. Arătați
tipul și scala lor de măsurare.

2. O companie de produse cosmetice dorește să lanseze un nou produs. Pentru a

testa impresiile consumatorilor,100 de persoane alese aleator primesc câte o
mostră din acest produs și, după ce-l testează, ele sunt rugate să răspundă la
întrebările din următorul formular:
a. Ce vârstă aveți?
b. Care este ocupația dv.?
c. În ce clasă de venituri vă situați (sub 1200 lei, între 1200-5000 lei,
peste 5000 lei etc.)
d. Ce calități apreciați la acest produs?
e. Ce notă ați acorda (pe scală de la 1 la 10) acestui produs?
f. Veți cumpăra produsul dacă va fi disponibil în magazine?

Clasificați variabilele cuprinse în întrebări în cantitative sau calitative și arătați

scala lor de măsurare.
3. Arătați dacă următoarele exemple reprezintă o variabilă statistică sau o
constantă:

a. numărul de zile din luna august;

b. numărul acțiunilor tranzacționate în 100 de zile diferite ale anului la
Bursa din New York;
c. vârsta studenților care au fost admiși la Universitatea Ștefan cel
Mare
d. timpul necesar unor persoane pentru a completa un formular;
e. vârsta la care o persoană poate vota pentru prima dată;
f. punctajul obținut de 100 de participanți la un concurs de cultură
generală;
g. punctajul maxim posibil a fi obținut la un test de economie;
h. sumele cheltuite annual de către 100 de studenți pe cărți de
specialitate;

4. Pentru următoarele exemple, arătați unitatea statistică, variabila statistică, tipul

variabilei și scala ei de măsurare:

a. numărul de pagini a 300 de cărți dintr-o bibliotecă;

b. profitul obținut în anul 2001 de către 200 de agenți economici;
c. temperatura la sol înregistrată în 30 de zile consecutive, la ora 6
a.m., la stația Filaret;
d. localitatea de naștere a 100 de salariați ai unei întreprinderi;
e. calificativele obținute de 50 de studenți la un test de psihologie.

Intrebare Unitate Variabilă Tipul Scala de

statistică statistică variabilei măsurare

5. Pentru următoarele cazuri, precizați unitatea statistică, identificați variabila

statistică și tipul de variabilă. Precizați dacă variabila este cantitativă sau
calitativă, dacă ea este continuă sau discontinuă:

a. Timpii de execuție, în secunde, a 400 de programe BASIC;

b. Absenteismul angajaților (zile);
c. Profesiile a 200 de salariați;
d. Numărul personalului din 1000 de întreprinderi;
e. Numărul copiilor din 2000 de familii.

6. Transformați următoarele variabile nealternative în variabile dihotomice,

completând în coloana a 2 a tabelului următor, variantele pe care le considerați
potrivite:

Variabila Variante pentru variabila Variante pentru

nealternativă variabila alternativă
a) Cifra de afaceri 100 mld.lei, 90 mld. Lei,
150 mld.lei, 200 mld.lei
etc.
 b) localitatea de naștere Iași, Brașov, București,
Câmpulung, București
etc
c) temperatura apei 10 grade C, 12 grade C,
23 grade C, 19 grade C.

7. Directorul unui liceu dorește să studieze în ce măsură elevii claselor a XII a

cunosc limba engleză. În acest scop, sunt selectați aleator 100 de elevi, care
sunt supuși unui test:
I. Elevii selectați pentru acest studiu reprezintă:
a) populația; b) statistica; c) parametrul; d) eșantionul.
II. În acest studiu, gradul în care elevii cunosc limba engleză, determinat
prin testul acordat, reprezintă:
a) statistica; b) variabila; c) parametrul; d) eșantionul.
III. Punctajele obținute de elevi la test constituie:
a) date; b) eșantionul; c) statistici; d) populația.
IV. Punctajul mediu obținut la test de către elevii din eșantion reprezintă:
a) parametrul; b) statistica; c) variabila; d) date
V. Când generalizăm aceste rezultate, spunem că facem o inferență la
nivelul:
a) datelor; b) variabilelor; c) statisticilor; d) populației
VI. Punctajul mediu obținut de către toți elevii din clasele a XII a ale
liceului reprezintă:
a) parametrul; b) variabila; c) date; d) populația.

8. Comentatorii de fotbal folosesc adesea, în relatările lor din timpul meciurilor,

expresii ca:’’Numărul de șuturi pe poartă’’, ‘’Numărul de cornere’’, ‘’Numărul
loviturilor libere’’ etc…, pe care le include în așa-zisele ‘’Statistici ale
meciului.
Sunt aceste numere, într-adevăr, statistici? Și, dacă nu, ce reprezintă ele?