factorii dezvoltarii psihice obiective Psihicul unei persoane este intr-o continua evolufie, Care sunt factorii ce determini acest proces, cit si cum. {i putem controla, acestea vor fi aspectele surprinse in cadrul cursului al tteilea. La sfirsitul acestui curs vei fi capabil: Dezvoltarea este succesiunea de etape © Si prezingi conceptul de dezvoltare psibict prin care trece finta vie spre asi atinge deplina eee © Si identifici factorii dezvoltitii psihice si relatile Lanivel uman, ea se dintre ci, sprilind pe ereditate, are drept cadru social si fizic © Si cxplici modelele dezvoltiti psihice. mediul si este dirijata de educati Aschia nu sare departe de trunchi Spume-mi cu cine te insoesti ca si-tispum cine esti Ai carte, ai parte proverbe rominesti aextenso 1. Definirea conceptului de dezvoltare psihica. 2. Factorii dezvoltarii psihice — prezentare analitica 3. Modele teoretice ale dezvoltarii psihice 1. Ce este dezvoltarea psihica? Dezvoltarea - proces prin care organismul si psihicul se schimbi pe parcursul intregii vie - presupune un ansamblu de transformari cantitative si calitativ - surptinde ansamblul schimbirilor de natur’ biologic’ (schimbiri fizice, morfologice si biochimice ale organismului), psihicd (aparigia, instalarea si transformarea proceselor, funcpilor si insusirilor psihice) si socialé (replarea conduitei persoanei in conformitate cu normele sociale) care au loc la nivelul individului uman. Dezvoltarea umana devine astfel biopsihosociala. Mergind pe linia determinarii cat mai exacte a sensului conceptului de dezvoltare vom prezenta cteva acceptiuni ale dezvoltarii psihice: 1. proces caracterizat prin transformati cantitative si calitative cu sens ascendent (trecerea de la niveluri de dezvoltare primate, slab difcrentiate, nespecializate la niveluri psihice superioare, bine definite, specializate); 2. proces de formare a unor noi seturi de procese, insusiri si functii psihice ce determin o mai bun’ adaptare (Exemple: secerea de la psibicul animal la cel woman, trecrea de la gandirea conoreti la gindirea formal); 3. proces ce surprinde devenirea continu a structurilor psihocomportamentale (aspectul dinamie al psihicului). Dezvoltarea psihicd insoteste persoana de-a lungul existenyei sale, fiind, in acelasi timp, un dat natural (ne nastem ca un program de dezvoltare) si un clement determinat social (dezvoltarea se produce datoriti unci stimuliri sau provocari specific). 2. Cine influengeaza dezvoltatea psihic Aga cum am precizat in cadrul primului cuts, psihicul uman are un caracter de sistem. Un sistem deschis, in cadrul ciruia interactiunile informationale si enetgetice au loc atat intre componentele interne (procese, activititi i insusiri psihice) cit si cu factori ce vin din afara sistemului. Dezvoltarea psihicd este influentaté de caracteristicile interdependente ale factorilor teprezentati de ereditate, mediu si educatie. Factorii dezvoltirii psihice reprevinta intuengele constante, profunde, esensiale in devenirea fiintei umane. Ki determina caracterul complex, plurideterminat al dezvoltéri Psihicul uman este rezultatul interdependentei dintre factorii naturali (ereditatea) si cei sociali (mediul si educatia). a, Ereditatea este insusirea fundamentali a materiei vii de a transmite de la antecesori la succesori mesajele de specificitate sub forma codului genetic. Informatia ereditara vi situeaza la trei niveluti de specificitate: trisituti ale speciei (caracteristici comune tuturor oamenilor — mersul biped, configuratia organismului, gindirea, limbajul), ale grupului (culoarea pielii si a parului, forma ochilor, caracteristici fiziologice) $i ale individului (talie, culoarea ochilor, tip temperamental) Suportul mesajelor ereditare se regiseste intracelular la nivelul nucleului si al citoplasmei, formand genotipul. in urma interactiunii primare cu mediul genotipul devine fenotip (ca varianta posibila a genotipului) care exprim’ totalitatea caracteristicilor unui individ prin raportare la mediu. cari caracteristici care sefin ceea ce priveste influenta factorului ereditar aspea dezvolticl psihice autoarea L. Jacob (1999) diferengiazd. citeva aspecte considerate necesar a fi subliniate: - Breditatea oferi unicitatea biologic’, premisa a unicititii psihice (sansa de identitate geneticd de la antecesori la succesori este de 2"); - Freditatea caracteristicilor morfologice si biochimice este mai bine cunoscuti decit ereditatea insusitilor psihice; = Pebaza caracteristcilor biochimice si morfologice exprimate la nivelul analizatorilor are loc dezvoltarea dimensiunilor aptitudinale ale personalitiji. Trebuie mensionat insi faptul cA aceste informagi genetice reprezinti un potengial, in sensul ci cle pot riméne latente, nedezvoltate. alentele si gentile pot si nu se manifeste niciodati dac nu le sunt oferite condigi fivorabile de mediu si de dezvoltare. Persoanele afone sau daltoniste fac parte din aceste categorii, fri inst a le fi afectata capacitatea de adaptare la realitate. La acest nivel educagia intervine pentru a diminva sau compensa aceste carente. Mostenirea ereditari este, deci, un complex de predispogitit si potenfialitafi. Concluziile a care s-a ajuns prin studiile asupra geneticii comportamentale explica diferenjele existente intre indivizi dar nu pot si ofere tabloul cauzal cu privire la o anumiti trisitura (de exemplu inteligenta); - Abordind ereditatea, trebuie ficuti diferengicrea intre ceca ce este ereditar si ceca ce este congenital (la nivel congenital fiind vorba de trisituri dobindite in urma influeagelor mediului exercitate inaintea nasterii — de exemplu o deficient’ de intelect poate fi ereditara atunci cénd este mostenita de la antecesori sau dobanditi in perioada prenatali ca urmare a actiunii unor factori teratogeni); - _ Informayia ereditara poate fi manifestata sau poate si riménd latent’ intreaga via daca nu apare un factor activator; - Din perspectivi filogenetict, ereditatea uman& conferi cea mai mick ,ineéreturi” de comportamente instinctive (putindu-se remarca modul diferit in care intervine instinetul in constructia unui cuib la pasari sia unei locuinge la oameni). Instinctele care mai ,,acfioneaza” in cazul speciei umane (instinetul de conservare, de perpetuare 2 specici, instinetele parentale) sunt foarte ,,siricite”, rolul lor de program ereditar fiind preluat de diverse programe sociale sau culturale care dirijeazd comportamentul;, - Ereditatea oferd un orar” al proceselor de erestere si maturizare, creénd premisele unor momente de optima interventie din partea mediului si educafiei — aga numitele ,perioade sensibile” sau ,crtice”. (ex: achizitia mersului, a limbajului); - Unele aspecte ale viefii psihice poartd mai puternic amprenta ereditigi (temperament, aptitudini, emotivitate), iar altele mai pugin (atitudini, voinga, caracter); ~ Aceeasi trisiturt psihici poate fi, la persoane diferite, codul unor factori diferiyi, Pentre anumite persoane, hotaratoare este ereditatea, in timp ce pentru altele hotiritor poate contribui meciiul sau educa, Tipul de acgiune al creditagi este unul probabilist (+/-) in sensul c4 nu putem sti cu exactitate daca prezena unui anumit factor ereditar inseamni un plus sau un minus pentru dezvoltarea individulu Rolul ereditigii este cel de premisi naturali (fandamentul, baza naturali a dezvoltirii). Ereditatea ofert ,materia prima” ca premisi a sensului dezvoltati b. Mediul este constituit din totalitatea elementelor cu care individul interacfioneaz, direct sau indirect, pe parcursul dezvoltirii sale. Dat fiind caracterul de redust specificitate instinctualé oferit de ereditate, mediului fi revine functia de factor jumanizator”. in acest sens P. Golu (1985) constata ci daci un copil este privat in primi cinci ani ai vicfii de educatie, umanizarca si dezvoltarea psihici vor fi profund si poate iremediabil compromise. 23Este foarte important de subliniat faptul ci, pentru a fi considerat mediu al dezvoltétii, un clement nu trebuie si constituie o simpli prezengi, ci si fie sursa unei reactii din partea celui influengat de acel element. De aceea definifia factorului mediu se raporteaza la interacyiunea dintre individ si mediu si nu la simpla actiune 2 unui stimul din mediv asupra persoanci, Acest stimul trebuie s poatd avea o rezonanti in psihicul celui influenfat, si genereze o interactiune. Factoral de medi neuira sau indiferent subiectului dezooltint este inert din perspectina dezooltarié (Juma sunctclor, oricat de complexa si stimulativa ar fi ca, nu reprezinti factor de dezvoltare pentru o persoand surda intrucit nu genereazi o reactie cu semnificatie in planul dezvoltirii psihice). Asa cum remarci autoarea L. lacob, ,prezentele neutre, indiferente (obiecte, membri ai familiei, profesor, relatii sociale ete.) su stimuleaza dezvoltarea psihici a persoanei” (L. lacob, 1999, p.28), Conform acestei sublinieri, mediul devine factor de dezvoltare numai in condigille in care reuseste si determine o reactie din partea persoanei vizate Abordatile teoretice referitoare Ia modul de acfiune al mediului au evidensiat existenga mai multor tipuri de mediu: - dupa confinut: mediu natural geografic sau mediu social sau informational; dupa actiune: mediu cu actiune dirceta (alimentatic, clima) sau indirect (nivel de trai, grad de civilizatic); dupa apropierea influengei: mediu proximal (obiecte, persoane, situatii zilnice) sau distal (rizboiul din Irak, prabusirea turnurilor gemene), intrucit modul de acfiune al mediului este foarte diferit de la o cultur’ alta, s-a considerat necesari o operationalizare a conceptului de mediu. Aceasta a fost realizati de cercetitorii Super si Harkeness in 1986 prin conceptul de niga de dezvoltare. Nisa de dezvoltare reprezintd fotalitatea elementelor cu care un cpil intr fn relate la owt dat. Structura unei nise de dezvoltare vizea7’: a) obiectele si locurile accesibile copilului la varste diferite; b) rispunsurile si ccactile anturajului fay de copil; ©) cerinjele adultului fara de copil (competente cerute, varsta la care sc asteapti manifestarea acestora, nivelul de performanti solicitat); 4) activitigile propuse, impuse sau acceptate de copil. S-a observat, de exemplu, ci elementele nisei de dezvoltare sunt diferite la varste diferite sau la aceeasi virsta in culturi diferite. Tabelul de mai jos oferi o ilustrare a diferengelor existente intre nisa de dezvoltare a unui copil de 2-3 ani dintr-o societate occidentalé si niga unui copil de aceeasi virsta dintr-o societate arhaict: Nisa de dezvoltare a unui copil de 23 ani din | Niga de dezvoltare a unui copil de 2-3 ani dint-o cultura occidental cultura athaic& ‘Obiecte speciale (jucisl) care creeazi un univers Loc special destinat copilului (camera lui, patul lui, Tocul lui de joaea); Sunt exeluse accesului local de munca al pitingilor, spatile publice; Sunt excluse sau diminuate activititile tipice adulylor ‘Acces la luctusile adulealal Nu are un loc special (,copilul la pustitor” — atasat ‘mamei, lind prezent in toaca casa); Este permis accesul in locutile de mune ale pitingilor siin sparille publice; Activitigile pice “adulfilor sunt foarte devreme (in timp ce in Kenya, Filipine, Mexic activitayi ca pregitirea hranei, transportul provizillor fn casa, curijarea zonei din jurul casei, curigenia casei, gija animalelor devin activititi solicitate copillor de ppand la 10 ani, in SUA este acceptati doar o singuri activitate — curitenia in casa) ‘Fabel 4, Diferenfe tntre niga de dezvoltare a copilulul de 2-3 ani din cultura oceldentala si radifionala 24Aga cum se poate observa, Ia 2-3 ani, niga de dezvoltare tradijionala are un caracter mai stimulativ pentru dezvoltarea copilului decit cea occidental’. Dupa aceasta varsti, insa, structura nigei occidentale devine mult mai complex, in timp ce in niga arhaicé nu mai apar foarte multe elemente. Conceptul de nis de dezvoltare a permis realizarea unor studii interculturale care sa evidentieze diferengele posibile intre dezvoltarea copiilor din diferite culturi. Un exemplu il constituie cercetarea cefectuata in 1988 de B. Bui si H. Lehalle (cf. L. Tacob, 1999) vizand utilizarea timpului de catre copii fntre 4 si 9 ani joach | muned | studiu | interactiuni sociale SUA Kenya 7 Japonia | + India Tabel 5. Utilizarea bugetului de timp de eitre co Paptul ci dominantele activitagii sunt diferite in aceste culturi are la baz tocmai conceptul de nisi de dezvoltare — ca reprezentare a credingclor despre copil si copilirie. in plan concret, definitia copilului sia copiliriei este diferita in funcyie de warsta acestuia sau de specificul cultural. Ca uemate a acestui aspect, dezvoltarea, ca reactie la cantitatea si calitatea stimulilor din mediu, poate cunoaste ritmuri si trasee difes Tipul de actiune al medixlui este, ca siin cazul ereditigii, unul probabilist (+ />). Rolul pe care il are mediul in dezvoltare este cel de cadeu social si natural al dezvoltici, EL .lefuieste” materia prima oferita de ereditate, firi a se cunoaste, ins, modul cum va arita rezaltatul final c. Educatia reprezinta activitatea constientd, organizata, specializata exercitata asupra unei generatii cu scopul dezvoltarii potentialului individual in sensul unei adaptiri cat mai eficiente la realitate. Prezenti ca activitate specific umand, educaria actioncazd, ca si mediul, in scnsul umanizarii persoanci. insa ca s-a dezvoltat ca urmare a incercarii umanititii de a reduce caracterul alcatoriu al acfiunii mediului si erediiti printr-un mecanism sistematic - educagia. La acest nivel, desi sunt factori exogeni, mediul si educatia difera prin modul de actiune. Spre exemplu, scoala poate reprezenta atit tun mediu al dezvoltarii elevului in pauze, cind stimulii ambientali si sociali acyioneaza in mod putin stimuli care previzibil asupra psibicului, dar si un factor de edueatie in cadral orelor de curs, eft acjioneaz’ asupra psihicului sunt atent controlagi astfel incat sa stimuleze dezvoltarea. ‘in funetie de gradul diferie de organizare si sistematizare, actiunea educaei are loc sub trei forme: - educagia formala.influentele intenyionate si sistematice realizate in cadrul unor institugii specializate; ~ educatia nonformalé wialitatea influenjelor educative ce se deruleaza in afara clasei — de exemplu excursii,cercusi pe discipline, olimpiade ere. (olul cadralui didactic este unul de mediatos); = educagia informalé: roralitatca informagilor ncintengionate, difuze ca care se confeanté 0 persoand in mod cotidian — de exemplu mass media (a acest sivel, inigiativa de organizare, selectare, evaluare a informatici revine persoanei) Se poate remarca faptul cX nivelul exereitiii controlului asupra di trei forme astfel incét actiunea educatiei informale, desi organizati si delibernti, se situeazt la nivelul controlului vasiabilelor invagati la nivelul specific mediulu Analizind relatia dintre dezvoltare si inviyare, P. Popescu-Neveanu afirma: ,,invajarea bine organizata nu se situeaza in coada dezvoltatii psihice, nu este o simpla beneficiara a conditiilor oferite de aceasta, ci este generatoare de noi condigii de dezvoltare. invajarea rational construitd trage dupa oltarca, fi kirgeste posibilitiile si perspectiv astfel structuri si procese care firi invitare nu ar fi fost posibile (gandirca, vointa)” (P.Popescu- sine des se situcaza in frantea dezvoltasii si genercaz 25Neveanu, 1987). Priviti astfl, invijarea disijacd devine promotor al dezvoltiri psihice. Edueayia este cea care are rolul de a organiza invajarea, conferindu-i caracterul raional si constient care antreneaza devvoltarea psihici. Preocupatile educative in acest domeniu se raporteaz atit la cea ce trebuie fnvagat (cunostingele si organizarea lor) cat si la cum trebuie invayat (ceprinderile intelectuale rezultate in urma practicilor educationale). in acest sens educafia actuala acorda o atentie sporita metodelor de predate cate, prin interiorizare, devia operagii mentale Prin raportare la ccilali factori, educagia este cea care isi propune in mod explicit dezvoltarea persoanei exercitind ceringe care si valorifice atit ereditatea cét si mediul propriu. Solicitarile educative sunt configurate in mod constient, deliberat astfel incat si realizeze un echilibru intre potentialul ereditar, specificul mediului siu de existengé si propriile scopuri sau asteptiti, Se vorbeste in acest sens de un optim educagional care vizeazA punerea in ecuatie a taturor variabilelor invari astfel ineat efectul de dezvoltare si fie maxim. Conform acestei perspective, pentru a fi stimulative pentru dezvoltare, solicitarile educationale trebuie si depisease’ intr-o oarecare misura potenialul su ereditar, scopurile propuse sau nivelul cunostingelor deginute. Raportindu-ne la aceeasi idee a optimului educational, este necesari constientizarea faprului ci ceducagia nu poate climina importanga cclorlalti doi factor. Actiunea educatici se raporteaza la acestia si este dependent’ de ci (educatia au poate compensa o creditate profund afectata si nici nu poate suplini sau reorienta un mediu prea putin prielnic dezvoltirii). insi actiunea ci se orienteaza explicit spre dezvoltarea psihied a persoanei Tipul de actiune al educafici este unul determinant (+), datoriti caracterului siu constient i sistematic. Rolul in dezvoltare al educasiei este cel de factor conducitor al dezvoltiti, Educagia este 0 unealt care, spre deosebire de mediu, acfionearé punctual asupta psihieului, avind deja construita o perspectiva explicité asupra ,operei” finale. fnndscut sau dobandit? - modele teoretice ale dezvoltitii psihice SA ne reamintim cum conceptul de nisi de dezvoltare aducea in discusie existenja unor reprezentiri diferite despre copil si copilirie in culturi diferite. insa chiar si in cadrul aceleiasi culturi exist opinii si reprezentiri diferite. La intrebarca ,,De ce sunt capabili copiii sa inventeze povesti?” 0 cercetare efectuati de autorii Martin si Johnson in 1992 propunca trci variante de rispuns care vizau cei trei factori ai dezvoltirli. Subiectii au ales rispunsurile in functie de sistemele lor de credinge situate la 0 anumiti distant fayi de cei doi poli ai axei inniscut-dobindit. Acest gen de , psihologie naiva” influenfeazi modul de injelegere a dezvoltiti copiilor si comportamentul educatorilor fagi de copii. La nivel stiingific, este cunoscuti disputa care a avut loc intre diferite curente teoretice cu privire la dominanja influengei in dezvoltare a celor trei factori, Teoriile psihologice ale dezvoltitii s au grupat de-a lungul timpului formand trei modele teoretice explicative. - modelul ereditarist ‘nu sunt cauze ale dezvoltarii ci doar conditii care pot grébi sau (activ) - modelul ambientalist ~raspuns) si este exclusiv rezult (reactiv) - modelul interactionist (al dublei determinati) 26Figura urmitoare surprinde reprezentarea vizu ponder diferensiate in dezvoltare pentru cei trei factor Mia celor trei modele prin acordarea unei Modelul ereditarist Modelul ambientalist Modelul interactionist ereditate cereditate educati| Fig. 3 Reprezentarea vizuald a modelelor teoretice ale dezvoltarii (cf. L. Tacob, 1999, p.32) Adoptarea unuia sau altuia dintre modelele teoretice mentionate genereaz’ 0 anumiti atitudine pedagogic fata de educabilitatea fiinfei umane. Aceste modele teoretice stau de fapt la baza rispunsalui afirmativ sau negativ la intrebarea “Este fiinga umana educabila?”. Astfel incét se pot contura trei rispunsuri corespunzénd cclor trei atitudini difer! (scepticism pedagogic) si “Depinde” (realism pedagogic). Fiecare in fancfie de promotosi lor stingific. In acest mod este cunoscut faptul c& wt american se raporteaz’ Ia modelul ambientalist al dezvoltitii, in timp ce dintre aceste model sistemul de invayim: “Da” (optimism pedagogic), “Nu” ocietate a adoptat sau adopt unul modelul european ia drept clement de reper modelul interacjionist. Dincolo de nivelul sistemie al actului educatiy, trebuie mengionat faptul cé fiecare educator (pitrinte, cadru dida ic) igi consteuieste clemersul didactic pornind de la una dintre cele tre orientitiatitudinale (constientizate sau nu). Putem ,ghici” dezvoltatea viitoare in functie de factorii actuali ai dezvoltatii? Abordand Ja nivel global influena celor trei factori asupra dezvoltitii se poate pune problema identificétii unor linit de continuitate, a posibilititii de a determina posibile efecte viitoare asupra _dezvoltirii cunosciind actiunea specifica a unui factor (predictbilitatea factorilor dezvoltaril). Studille efectuate in acest sens au pus in discutic termenii de erasew de dezvoltare si puncte de turnurd, Trasecle de dezvoltare sunt cai particulare pe care le urmeaz indivizii de-a Iungul vietii, diferengiate prin gradul de continuitate-discontinuitate specific fiecarei persoane (Scaffer, 1997, p. 341). Cu alte cuvinte, intrebindu-ne daci © trauma din copilérie va determina efecte similare asupra dezvoltirii_persoanelor care au trlit- ©, este firese sé rispundem Iuind in calcul si alte evenimente care intervin pe parcurs. La acest nivel intervin punctele de turnuri — momente de confruntare cu alegeti cruciale privind cursul viitor al dezvoltarii lor. in aceste momente, trauma din copiliie poate fi ditijati spre o Fig. 4 Modelul arborelui dezvoltarii (adaptare dupa Sroufe, Cooper, DeHlart, 1992, p. 24) dezvoltare patologicd sau spre o integrare normal. © ilustrare adecvati a acestei dinamici este sutprinsa prin conceptul de ereodd de dezvoltare ca model integrativ al traseelor de dezvoltare gi 27punctelor de turnuri. Conform acestei perspective, autorii C.H. Waddington (1957) si Bowlby (1957) Citasi de A. Sroufe (1992) au propus un model al arborelui dezvoltirii (fg. 4). Conform acestei perspective, experiengele timpurii sau ereditatea nu pot determina in ce direcjie va avea loc dezvoltarea, dar limiteaza alegerile care vor avea loc mai tarziu, insa chiar si la acest nivel, persoana, prin intermediul propriilor decizii, are posibilitatea s& acfioneze si si-si creeze propriul mediu, Pornind de la modelele dezvoltieii au fost formulate diverse teorii care au organizat datele cercetitilor prin raportare la anumite segmente ale dezvoltiei, Urmatoarcle dou cursuri vor aborda teorii specifice ale dezvoltarii care permit concretizarea discutilor din acest curs la funetile psibice a, Comparafi influenga nisei de dezvoltare traditionale asupra dezvoltarii copilului de 3 ani cu cea a nigei occidentale la aceeasi virsta. Care este mai stimulativa? Ce se poate spune cu privire la niga specifica varstei de 6 ani pentru cele dowd culturi? b. Cum s-ar putea explica, prin prisma influengei celor trei factori ai dezvoltarii psihice, alegerile profesionale ale copiilor care urmea7a linia profesionala a paringilor ? c. Studiile de specialitate remarci faptul ci jocurile actuale ale copiliriei s-au restrins ca nivel de utilizare a corpului la nivelul degetelor (care actioneaz, evident, asupra tastaturii si mousc-ului). Ce impact are mediul virtual (reprezentat de jocurile pe computer, Internet, ‘I'V) asupra dezvoltitii psihice? d. Scoala urmati de un elev, prin ,teputatia” sau renumele ei, poate genera efecte specifice la nivelul dezvoltitii sale psihice? Daci da, in ce mod? ¢. Cum sar putea explica, prin raportare la telatia ereditate-mediu, observasia cercetitoarei U. Schiopu conform citcia mediul defavorabil dezvoltiii ate influenge profunde pind la 4 ani, se diminueaza de la 4 la 8 ani si scade si mai mult ea influenga dup’ 8 ani? £ Exercigiu de imaginatie: Cum ,,vedeti” relasia dintre cei trei factori ai dezvoltarii in condigiile in care Proiectul Genomului Uman s-ar dovedi a fi un succes (genetica ar fi capabili sii modifice creditatea)? g. Raportati experimentele naturale ale copiilor silbiticig la cele trei modele teoretice ale dezvoltari. Care dintre ele ar putea explica cel mai bine fenomenul? resurse recomandate 1, Cosmoviei A., Iacob, L, Puibolgie solani, Polisom, Iasi, 1998, pp.25-32 — 0 prezentare clara si coneisi a factorilor si modelelor dezvoltiti psibice. 2. Gheorghe, V., Ejtatele televiginnii asupra minfii umane si despre cresterea copiilor in lumea de azi, Pdivara Evanghelismos, 2005 — o luerare usor de citit, cu argumente stiinfifice asezate in raport cu intrebiri formulate de repere spiritual-morale. 3. Schaffer, H.R., Iniroducere in pibologia copilului, Editura ASCR, Cluj Napoca, 2007, pp.20-36 - 0 abordare comprehensivi a problematicii dezvoltirii psibice si a definitilor empirice si stiintifice ale copilului si copilatiei, pp. 341-342 — 0 prezentare ilustrati cu cercetiri relevante cu privire la predictibilitatea factorilor dezvoltati 4, Seifert, K., Hoffnung, R., Child and Adolescent Development, Hogtbton Mifflin Company, Boston, 1991, pp.3-30 — 0 abordare problematizati si pragmatic’ a dezvoltirii, bazati pe exemple concrete si cercetiti in domeniu. [ncrarea poate aduce rispunsuri importante studentilor interesati in mod deosebit de subiectul dezvoltiii 28