STATISTICA

CURS 1

1
Obiectivele disciplinei
1. Dezvoltarea deprinderilor de aplicare a
metodelor statistice in vederea
fundamentarii deciziei de afaceri in
marketing
2. Utilizarea pachetelor software
specializate în prelucrarea si analiza
datelor statistice

2
Modul de evaluare
 Examen, 6 puncte credit
 40% evaluare pe parcurs
20% teste curs
20% activitate la seminar
 60% examen scris on-line,
platforma
3
Bibliografie
1. Titan E., Statistica. Teorie si aplicatii in
sectorul tertiar, Meteor Press, Bucuresti, 2012
2. Voineagu V., Titan E., Ghita S., Boboc C.,
Todose D., Statistica. Baze teoretice si
aplicatii, Economica, Bucuresti, 2007
3. Manea D., Statistica. Teorie si aplicatii, ASE,
Bucuresti, 2013

4
Definire
 Statistica este ştiinţa care, prin propriul instrumentar,
permite descrierea şi modelarea fenomenelor complexe,
de tip stocastic (aleator, intamplator).
 Statistica, ca orice ştiinţă, deţine propriile tehnici de
investigare, aplicate în următorii paşi:
 Obţinerea datelor
 Organizarea şi prezentarea datelor
 Analiza datelor
 Realizarea inferenţei (extinderea rezultatelor, realizarea
previziunilor, luarea deciziilor).

5
Concepte de bază
1. Populaţia statistică (colectivitatea generală) = mulţimea
elementelor de acelaşi tip, caracterizate de trăsături esenţiale
comune şi care fac parte dintr-un grup ce urmează a fi studiat.
Precizări
 Termenul de populaţie se referă la o mulţime de obiecte,
persoane, firme, opinii, proiecte etc.
 O populaţie statistică este, în general, finită, prin delimitarea sa
în timp, spaţiu şi ca formă organizatorică.
 Unele populaţii finite sunt atât de numeroase încât pot fi
considerate infinite.
 Observarea elementelor unei populaţii, cu excepţia unor
situaţii riguros argumentate, se face prin intermediul
cercetărilor parţiale pe bază de eşantion reprezentativ.

6
Concepte de bază
2. Eşantionul (colectivitate de selecţie,
colectivitate parţială) = submulţimea de
elemente selectate dintr-o populaţie statistică
care deţine aceleaşi trăsături esenţiale ce
caracterizează populaţia statistică din care a fost
extras.
3. Unitatea statistică = elementul din
populaţia statistică care deţine un nivel/valoare
pentru fiecare caracteristică observată în cadrul
cercetării statistice.
7
Concepte de bază
4.Variabila/caracteristica statistică = trăsătura, însuşirea
comună tuturor elementelor unei populaţii ce înregistrează
valori/variante distincte pentru fiecare unitate statistică.
Tipologia variabilelor statistice determină utilizarea unor metode,
tehnici diferite de analiză.
Pentru alegerea metodei adecvate este necesară clasificarea
variabilelor în funcţie de următoarele criterii:
1. Modul de exprimare
2. Numărul variantelor înregistrate
3. Dimensiunea în care sunt definite
4. Relaţia de cauzalitate

8
Concepte de bază
i. Modul de exprimare ce împarte variabilele în două categorii:

A. Variabile nenumerice sau calitative ce descriu prin cuvinte o anumită trăsătură;

Exemple
Variabile nenumerice Variabile numerice
tipul de cultura un eşantion de loturi profitul unor firme,
agricole, productia medie la hectar pentru un eşantion de
nivelul ultimelor studii absolvite de un grup loturi agricole,
de persoane, numărul de angajaţi permanenţi ai unei societăţi
genul persoanei, agricole,
domeniul de activitate al unor firme etc. valoarea vânzărilor lunare,
media la examenul de bacalaureat etc.

9
Concepte de bază
A. Variabile numerice sau cantitative ce ce descriu prin cifre o anumită trăsătură şi
reprezintă rezultatul unui proces de numărare sau măsurare;

Variabile numerice pot fi cu variaţie discontinuă (variabilă discretă) sau cu cu variaţie

continuă (variabilă continuă):
Exemple
Variabile numerice discrete
numărul membrilor unei familii,
numărul contractelor incheiate anual de un
eşantion de firme dintr-un domeniu de
activitate,
numărul angajaţilor pentru un eşantion de
firme etc.
Variabile numerice continue
profitul unor firme,
valoarea facturilor emise lunar de o firmă,
media la examenul de bacalaureat,
greutatea unei persoane,
cifra de afaceri a unei firme,
rata şomajului la nivel de judeţ,
înălţimea unei persoane etc.

10
Concepte de bază
Numărul variantelor înregistrate, ce împarte variabilele în două clase:
A. Variabile binare, alternative, numite şi variabile dummy în literatura de specialitate.
Aceste variabile pot avea două variante de răspuns după modelul adevărat/fals din logică.
B. Variabile nealternative ce pot înregistra mai mult de două variante/valori.
Exemple
Variabile alternative Variabile nealternative
genul persoanei (masculin/feminin), profitul unor firme,
mediul de rezidenţă (urban/rural), valoarea facturilor emise lunar de o anumită firmă,
starea civilă (căsătorit/necăsătorit) media la examenul de bacalaureat,
greutatea unei persoane,
cifra de afaceri a unei firme,
rata şomajului la nivel de judeţ,
înălţimea unei persoane etc.

Orice caracteristică nealternativă poate fi transformată într-una alternativă, printr-un proces

de dihotomizare: salariul mai mic de 4500 lei/mai mare de 4500 lei.
11
Concepte de bază
Dimensiunea în care sunt definite clasifică variabilele astfel:
A. Variabile de timp ce iau în considerare dimensiunea temporală;

B. Variabile de spaţiu ce iau în considerare dimensiunea teritorială;

C. Variabile atributive ce se referă la un atribut, altul decât timpul sau spaţiul.

Exemple
Variabile de timp
anul înfiinţării unor firme,
durata necesară pentru
prestarea unui serviciu etc.
Variabile de spaţiu Variabile atributive
judeţul de reşedinţă al unor persoane, numărul salariatilor unei firme,
zona de amplasare a unor magazine genul persoanei,
profesia unei persoane,
cifra de afaceri a unor agenţi
economici etc.

12
Concepte de bază

Relaţia de cauzalitate clasifică variabilele în două categorii:

A. Variabile independente/cauzale/factoriale/exogene utilizate în modele pentru a
explica variaţiile, modificările valorilor altor variabile considerate a fi influenţate de
acestea.
B. Variabile dependente/efect/endogene utilizate în modele deoarece prezintă un anumit
interes, observat şi măsurat pentru a evalua efectele unei variabile independente.
Numărul, tipul şi maniera de înregistrare a valorilor variabilelor statistice generează
complexitatea datelor statistice.
13
Tipuri de scale

Metodele de organizare, prelucrare şi analiză a datelor statistice depind atât de nivelul

de scalare utilizat pentru fiecare variabilă, cât şi de complexitatea datelor.
Într-un sens larg, toate datele statistice sunt „măsurate” sau transpuse pe o scală de
măsurare, într-o formă sau alta. Măsurarea presupune, în anumite cazuri, asocierea unor
numere variantelor/ valorilor variabilei de interes, în concordanţă cu regulile prestabilite.
Indicatorii statistici calculaţi pentru o variabilă depind de nivelul de scalare utilizat.

14
Tipuri de scale

În practică se utilizează trei niveluri de măsurare sunt utilizate (de la cea mai slabă la
cea mai puternică):
1. Scala nominală
2. Scala ordinală
3. Scala de raport.
Prelucrarea datelor statistice se va face în mod distinct, în funcţie de gradul de „rafinament”
al scalei.

15
Tipuri de scale
1. Scala nominală (nominal, în engl.), numită şi scala denumirilor sau categoriilor
reprezintă cea mai simplă formă de măsurare. Ea clasifică unităţile statistice în grupe ai căror
membri diferă după caracteristica nenumerică, fără să implice existenţa unei gradări sau
distanţe între grupe.
Acest nivel de măsurare, specific variabilelor nenumerice, este un mod de clasificare şi
nu unul de aranjare de-a lungul unei axe. Numerele ataşate observaţiilor reprezintă eticheta
categoriei respective, fiind atribuite fiecărei categorii doar pentru a identifica unităţi similare
din interiorul unei categorii şi pentru a diferenţia aceste unităţi similare de elementele unei
alte categorii diferite.

16
Tipuri de scale

2. Scala ordinală (ordinal, în engl.) este utilizată, ca şi scala nominală, pentru

măsurarea variabilelor de tip nenumeric (calitativ) ale căror variante de răspuns pot fi, de
această dată, ordonate. Unităţile pot fi înşiruite una relativ cu cealaltă şi se poate realiza,
astfel, o ierarhizare, dar distanţa între numerele acordate nu este obligatoriu egală. Numerele
pe scala ordinală nu reprezintă intervale egale pe scala de măsurare.

17
Tipuri de scale
3. Scala de raport (scale, în engl.) sau proporţională se utilizează pentru măsurarea
variabilelor numerice, fiind scala care permite ca afirmaţiile făcute pe baza operaţiilor de
adunare, diferenţă, multiplicare sau divizare să aibă sens.

Exemple

Scala nominală Scala ordinală Scala de raport

ocupaţia persoanelor nivelul studiilor persoanelor (primare, greutatea (în kg),
genul persoanelor, gimnaziale, liceale, universtare), vârsta (în ani),
statutul marital, nivelul de cunoaştere al unei limbi salariul (în lei, EUR) etc.
marca autoturismului etc. străine (începător, mediu, avansat,
experimentat) etc.

18