Bazele Statisticii Seminar 2

1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE

1.1. Rolul statisticii în economie

Scopul statisticii
- este cunoaşterea fenomenelor de masă, caracterizate prin variabilitate

Statistica descriptivă
- se referă la metodele de sintetizare a datelor colectate: tabele, grafice şi indicatori ai
statisticii descriptive (media, proporţia, etc.).

Statistica inferenţială
- dispunând de observaţiile unui eşantion de volum n, se pot face predicţii cu privire la
populaţia din care a fost extras eşantionul sau se pot deduce proprietăţile acesteia.

1.2. Concepte fundamentale în statistică

Populaţie sau colectivitate statistică

- reprezintă o mulţime de elemente care pot fi reprezentate de obiecte, persoane, fapte,
evenimente sau procese din lumea reală.
- observarea colectivităţii statistice se realizează în funcţie de criteriile: gradul de cuprindere
a colectivităţii, natura colectivităţii şi timpul în care se înregistrează datele.
- volumul unei populaţii se notează cu 𝑁.

Eşantion
- reprezintă un sub-ansamblu de unităţi ale unei populaţii extras din populaţia statistică după
anumite procedee.
- aplicarea acestor procedee trebuie să asigure reprezentativitatea eşantionului.
- volumul unei populaţii se notează cu 𝑛.

Unitate statistică
- sunt elementele componente ale unei populaţii statistice (persoane, ţări, evenimente, fapte,
obiecte etc.).

Variabile statistice
- se referă la populaţii reale, finite şi reprezintă instrumentele cu care este măsurată realitatea
economică.
- este o funcţie cu valori reale definită pe mulţimea de bază Ω: 𝑋: Ω → R.
- când variabila 𝑋 ia valoarea particulară 𝑥𝑖 , spunem că are loc evenimentul 𝑋 = 𝑥𝑖 .

Indicatori statistici
- mărime statistică, rezultatul numeric al unei numărări, al unei măsurări statistice sau al unui
calcul asupra datelor.

1
Bazele Statisticii Seminar 2

Indici statistici
- mărime statistică relativă care se obţine prin compararea, sub formă de raport, a două valori
ale unui indicator statistic.

1.3. Tipuri de variabile statistice (după modul de exprimare)

Variabile numerice (cantitative)

- discrete: ia valori numărabile, întregi (numărul de ani de şcoală, numărul de copii)
- continue: exprimă dimensiuni măsurabile, ia valori din mulţimea reală (vârsta, salariul
angajaţilor unei firme, preţul unui bun, PIB pe locuitor, venitul pe gospodărie)

Variabile nenumerice (calitative)

- nominale: variantele nu se ordonează în funcţie de sensul acestora (genul; categorii socio-
profesionale; marca autoturismelor)
- ordinale: variantele se ordonează în funcţie de sensul acestora (nivelul de studii; starea
unui bun: excelentă, bună, rea)

1.4. Scale de măsurare

- este un continuum de cifre sau de simboluri care permite măsurarea fenomenelor.

Pentru variabile calitative

Scala nominală
- permite obținerea de categorii sau grupe prin atribuirea unei valori nominale sau cod
fiecărei unități din populație;
- are proprietatea de identitate (apartenenţa unităţilor la o anumită categorie);
- între categoriile unităţilor există o relaţie de interdependenţă;
- exemplu: genul persoanei.

Scala ordinală
- permite realizarea unor grupe de unități care sunt ierarhizate după importanţa lor, prin
atribuirea de valori nominale sau numerice care admit o ordine (ierarhizarea categoriilor
unităţilor se face după importanţa lor prin atribuirea de ranguri);
- are proprietatea de identitate şi de ordine;
- între categoriile unităţilor există un raport de preferinţă;
- exemplu: nota la examen.

Pentru variabile cantitative

2
Bazele Statisticii Seminar 2

Scala interval
- permite atribuirea unei valori numerice fiecărei unități prin raportarea la o origine
convențională;
- are proprietatea de identitate, de ordine şi intervalul sau diferența dintre două valori are un
sens;
- exemplu: măsurarea temperaturii în sistemul Celsius şi sistemul Fahrenheit.

Scala raport
- permite atribuirea unei valori numerice fiecărei unități prin raportarea la o origine fixă (care
corespunde lipsei de manifestare a fenomenului măsurat);
- are proprietatea de identitate, de ordine, intervalul sau diferența dintre două valori are un
sens şi deţine un zero absolut;
- exemplu: înălţimea, greutatea, preţul, viteza.

3
Bazele Statisticii Seminar 2

1.5. Aplicaţii

Exemplul 1 Exemplul 2
Populaţia statistică Portofoliul de clienţi ai unei companii de asigurări auto din Studenţii Facultăţii de Economie şi Administrarea
Iaşi, anul 2015 Afacerilor, candidaţi la selecţia de burse de studii
Erasmus, în anul academic 2015-2016
Eşantionul un sub-portofoliu de asiguraţi extras aleator un sub-ansamblu de studenţi extras aleator
Unitatea statistică clientul sau asiguratul studentul candidat
Variabile discrete continue discrete continue
numerice - vechime autoturismului - vârsta asiguratului - plafonul bursei - media semestrială
(cantitative) (exprimată în ani) - valoarea maşinii - perioada mobilităţii - media la limba străină
- vechimea permisului de - capacitatea cilindrică a - numărul de ore alocate
conducere (exprimată în maşinii studiului
ani) - masa maximă autorizată - venitul lunar
- numărul de accidente - costul daunelor
- numărul de copii - prima de asigurare
Variabile nominale ordinale nominale ordinale
nenumerice - genul asiguratului (prin - genul asiguratului (prin - specializarea - statutul
(calitative) natura sau specificul ei) convenţie) - limba străină a integralist/ neintegralist
- culoarea maşinii (prin - culoarea maşinii: roşie; candidatului: engleză; - statutul
natura sau specificul ei) altele (prin convenţie) franceză; spaniolă; bursier/ nebursier
- statutul civil - grupa de vârstă: începător; gemană - ciclul de studii: licenţă,
- statutul profesional experimentat; vârstnic master, doctorat
- tipul asiguratului:
persoană fizică sau
juridică
- judeţul asiguratului
- marca autoturismului