Departamentul de Economie şi Relaţii Internaţionale

PROGRAMA ANALITICĂ
PRACTICĂ DE SPECIALITATE
ECONOMIE ȘI AFACERI INTERNAȚIONALE

I. Descriere şi obiective
 Stagiul de practică are rolul de a-i familiariza pe studenţii programului de studii de
licen ță cu specializarea Economie şi Afaceri Internaţionale, anul al II-lea, cu
organizarea şi funcţionarea întreprinderilor şi/sau instituţiilor publice și/sau
organiza țiilor nonguvernamentale care desfăşoară activitate internaţională. Stagiul
de practică poate fi efectuat în:
(1) organizaţii de afaceri (firme de producţie industrială sau agricolă, cu activitate de
comerţ exterior; firme de comerţ exterior; firme de turism internaţional; firme de
transporturi ș i expedi ții internaţionale; firme de consultan ță în domeniul
managementului proiectelor internaţionale; firme de producţie sau servicii care
derulează proiecte internaţionale; bănci şi companii de asigurări etc.);
(2) organizaţii publice şi asociaţii profesionale: administraţii publice locale (primării şi
consilii judeţene) care derulează proiecte economice şi sociale internaţionale;
organizaţii teritoriale ale ministerelor şi agenţiilor guvernamentale (direcţii judeţene,
birouri şi filiale ale agenţiilor guvernamentale, Agenţia de Dezvoltare Regională Nord
– Est etc.); camere de comerţ şi industrie; organizaţii non-guvernamentale cu
activitate socială sau culturală internaţională etc.
 Durata ș i perioada stagiului: aprox. 85 ore (max. 6 ore/zi) pe parcursul semestrului
al II-lea al anului universitar 2020-2021 sau la sfârșitul semestrului, după sesiunea de
examene, conform structurii anului universitar 2020-2021.
 Obiective:
Stagiul de practică îşi propune următoarele obiective:
(1) Să ofere studenţilor cunoştinţe despre organizarea şi funcţionarea concretă a
întreprinderilor şi instituţiilor cu activitate internaţională;
(2) Să faciliteze dezvoltarea capacităţii de aplicare a cunoştinţelor teoretice acumulate
anterior;
(3) Să contribuie la formarea competenţelor şi a deprinderilor necesare pentru carierele
profesionale în domeniul relaţiilor internaţionale, în general, şi în cel al afacerilor
internaţionale, în special.

II. Obliga țiile studen ților

 Studenţii vor alege, în funcţie de posibilităţile şi condiţiile locale (apropierea de
localitatea de rezidenţă), o organizaţie din categoriile menţionate la pct. I.
 În baza acordului conducerii întreprinderii sau instituţiei, studenţii desfăşoară, în
limita a max. 6 ore pe zi, activită ți de documentare, studiu şi observare a activităţii
internaţionale efectuate de respectiva organizaţie. Indiferent de natura acesteia
(producţie pentru export, importuri pentru producţie, tranzacţii comerciale
internaţionale, servicii de transport și expedi ție a mărfurilor, servicii de turism
interna țional, servicii de asigurări interna ționale, finanţare şi decontări
internaţionale inclusiv finan țarea proiectelor din fonduri europene, operaţiuni
valutare, proiecte internaţionale inclusiv proiecte culturale și sociale, cu finan țare
interna țională, desfășurate de ONG-uri), activitatea internaţională trebuie încadrată
în activitatea generală a organizaţiei. Ca atare, se va acorda atenţie conexiunilor din
activitatea de bază (producţie, servicii, administraţie publică, servicii culturale şi
sociale etc.) şi din relaţiile funcţionale ale organizaţiei de practică. De exemplu,
proporţia din producţie destinată vânzării pe piaţa externă se încadrează în structura
activităţii de bază, iar organizarea evidenţei şi circuitul documentelor legate de aceasta
sunt incluse în relaţiile funcţionale (relaţiile între departamente, servicii sau birouri).
 Aspectele observate în legătură cu activitatea internaţională propriu-zisă şi
documentele folosite pentru această activitate (contracte de comerţ exterior, contracte
de creditare internaţională, documente financiare, acorduri de parteneriat, proiecte,
rapoarte, comunicate de presă etc.) sunt notate, respectiv fotocopiate, într-un „caiet de
practică”.
 Caietul de practică este suportul elaborării raportului pentru stagiul de practică.
Raportul de practică are următoarea structură:
(1) Rezumat executiv (max. 1 pag.);
(2) Prezentarea generală a organizaţiei (max. 20 pag.; inclusiv tabele şi grafice);
(3) Descrierea şi analiza activităţii internaţionale (max. 25 pag., inclusiv tabele şi grafice);
(4) Perspectivele dezvoltării internaţionale (max. 5 pag.);
(5) Concluzii (max. 1 pag.);
(6) Referinţe bibliografice (dacă sunt folosite alte surse decât cele consultate în
organizaţie);
(7) Anexe:
- contracte comerciale (în cazul organizaţiilor de afaceri);
 - acorduri de parteneriat (în cazul organizaţiilor publice);
- rapoarte şi comunicate de presă privind misiunile internaţionale (de ex. în
cazul Camerelor de Comerţ);
- sinteze ale proiectelor internaţionale de dezvoltare a utilităţilor publice,
serviciilor sociale şi serviciilor culturale (în cazul organizaţiilor din
administraţia publică şi a celor non-guvernamentale);
- documente comerciale (facturi, certificat de origine, declaraţii vamale etc.)
- documente financiare (cec, ordin de plată, acreditiv documentar etc., după
caz);
- documente de transport şi asigurare;
- materiale promoţionale (dacă organizaţia respectivă utilizează mijloace
promoţionale internaţionale, precum: broşuri, cataloage, postere etc.)

III. Conţinutul „Raportului de practică”

1. Rezumatul executiv îndeplineşte rolul de punere în temă a oricărui evaluator sau

observator privind scopul şi conţinutul unui raport, proiect, referat etc. În cazul
Raportului de practică, acesta trebuie să prezinte concis şi simplu următoarele aspecte:
organizaţia de practică; compartimentele, birourile sau departamentele în care a fost
efectuat stagiul; caracterul internaţional al activităţii urmărite; aspectele importante
observate şi concluziile desprinse din studiul activităţii respective. Rezumatul executiv
va fi elaborat după finalizarea conţinutului raportului. Nu trebuie să depăşească o
pagină.
2. Prezentarea generală a organizaţiei
În principiu, studenţii ar trebui să se familiarizeze cu practica afacerilor internaţionale
(tranzacţii comerciale, tranzacţii monetare şi operaţiuni de capital). În realitate,
activitatea organizaţiilor publice şi a facilitatorilor (de exemplu, Camere de Comerţ şi
Industrie, Asociaţii ale Oamenilor de Afaceri etc.) este importantă pentru dezvoltarea
afacerilor şi a dimensiunii internaţionale ale unei localităţi, zone, regiuni sau ţări. De
asemenea, serviciile culturale (de exemplu, activitatea teatrelor, filarmonicilor,
editurilor, Centrelor Culturale Britanic, Francez şi German etc.) şi serviciile sociale
(de exemplu, activitatea desfăşurată de fundaţii şi ONG-uri) sunt de o considerabilă
importanţă pentru dezvoltarea generală şi profilul internaţional ale unei regiuni. Prin
urmare, stagiul de practică nu este restricţionat de caracterul lucrativ (de afaceri) al
organizaţiei, ci doar de dimensiunea internaţională a activităţii. Este dezirabil ca
studenţii să dobândească o bună „situare în lumea reală”, indiferent de „ţinta” acesteia:
afaceri comerciale, afaceri financiare, relaţii politice, relaţii culturale, activităţi
caritabile etc. A înţelege organizarea şi funcţionarea British Council, de pildă, este la
fel de important ca şi înţelegerea activităţii unei firme specializate în tranzacţii
comerciale internaţionale sau managementul proiectelor internaţionale. Gama
alegerilor fiind foarte largă şi diversă, evident că această parte a raportului diferă de la
o organizaţie la alta. Totuşi, pot fi identificate câteva similitudini ale organizaţiilor cu
activitate internaţională. Se recomandă următoarea structură a cap. 2 :
Prezentarea generală:
2.1. Date de identificare (adresă);
2.2. Scurt istoric al organizaţiei;
2.3. Organigrama şi managementul (dacă este o firmă sau organizaţie de servicii
publice); structura şi conducerea (dacă este ONG);
2.4. Produsele şi/sau serviciile. Indiferent de natura activităţii, tot ceea ce face o
organizaţie poate fi încadrat în categoria „produselor” sau a „serviciilor”. Aici
operează o singură delimitare – materialitatea sau imaterialitatea lucrurilor
furnizate de o organizaţie. În practica de afaceri, se folosesc, frecvent, termenii
„produse turistice”, „produse bancare” etc. Din punct de vedere economic, acestea
sunt servicii. În limbajul de marketing, lucrurile sunt ceva mai laxe. În raport,
trebuie adoptată accepţiunea economică: bunurile tangibile, materiale, sunt
produse; bunurile intangibile, imateriale, sunt servicii. Secţiunea 2.4. trebuie să
prezinte succint principalele produse şi/sau servicii oferite de organizaţia studiată.
Sunt urmărite: caracteristicile generale, caracteristicile tehnice, calitatea mărcilor
atribuite, eventualele inovaţii etc.
2.5. Resursele umane. Sunt prezentate evoluţia şi dinamica în ultimii 3 sau 5 ani,
după caz. Sunt urmărite: evoluţia personalului total şi pe categorii profesionale
sau ocupaţii, structura pe niveluri de studii şi dinamica pe categorii profesionale
sau ocupaţii principale.
2.6. Resursele materiale. Structura şi starea resurselor materiale pot fi prezentate
simplu, folosind mărimi absolute (fizice şi valorice) şi mărimi relative, pe baza
posturilor bilanţiere aferente.
2.7. Activitatea generală a organizaţiei. În funcţie de natura organizaţiei, această
secţiune urmăreşte evoluţia cantitativă şi valorică, în ultimii 3 – 5 ani, a producţiei
de bunuri şi/sau servicii. Pentru organizaţiile de afaceri, în general, sunt urmărite:
veniturile totale, cheltuielile totale, cifra de afaceri, productivitatea muncii etc.. În
cazul băncilor, intervin particularităţi legate de volumul şi valoarea operaţiunilor
active şi pasive. În cazul organizaţiilor administraţiei publice, activitatea generală
este reprezentată de buget, veniturile proprii, transferurile şi defalcările de la
bugetul central, bugetul de venituri şi cheltuieli al regiilor etc. Pentru organizaţiile
culturale şi organizaţiile de servicii sociale, se vor urmări, în special, numărul și
 valoarea proiectelor şi al acţiunilor derulate, numărul participanţilor, vizibilitatea
publică etc.
2.8. Mediul apropiat de afaceri. Doar pentru organizaţiile de afaceri (întreprinderi,
bănci şi companii de asigurări), vor fi descrise:
- piaţa şi competiţia;
- furnizorii şi intermediarii financiari;
- relaţiile cu organizaţiile facilitatoare şi administraţia.
2.9. Performanţele financiare (doar pentru organizaţiile de afaceri).
Sunt prezentate şi analizate evoluţiile principalilor indicatori financiari
(rentabilitate, profitabilitate, lichiditate şi solvabilitate etc.) în ultimii 3 – 5 ani.

3. Descrierea şi analiza activităţii internaţionale

Această secţiune pune în evidenţă dimensiunea internaţională a organizaţiei studiate.
Indiferent de natura şi particularităţile organizaţiei, trebuie examinate, în mod analitic,
relaţiile şi operaţiunile internaţionale ale acesteia.
Pentru organizaţiile de afaceri sunt urmărite:
 evoluţia activităţii internaţionale (valoric şi pe segmente) în ultimii 3 – 5 ani;
 tipurile de operaţiuni efectuate (export/import de bunuri, export/import de
servicii, finanţare şi refinanţare, asigurări şi reasigurări etc.);
 piaţa (pieţele) externă(e) ;
 competitorii, clienţii şi furnizorii;
 canalele de marketing internaţional;
 organizarea activităţii internaţionale (compartimentele, birourile sau
departamentele cu sarcini internaţionale, locul acestora în organigramă şi
managementul);
 documentarea operaţiunilor (contracte, documente de transport, documente
comerciale şi documente financiare). Aici sunt descrise, în linii generale,
principalele documente utilizate. Formularele vor fi prezentate în Anexe;
 performanţele financiare, eventual, prezentate comparativ;
 mix-ul de marketing; se va insista pe analiza strategiei şi a mijloacelor
promoţionale.
Pentru organizaţiile publice se va pune accent pe:
 descrierea proiectelor şi a acţiunilor internaţionale;
 prezentarea parteneriatelor din ţară şi străinătate;
 descrierea beneficiarilor şi a efectelor acţiunilor desfăşurate;
 analiza resurselor urmane;
 descrierea imaginii publice;
 documentele utilizate (contracte, acorduri, proiecte etc.).
 4. Perspectivele dezvoltării internaţionale
Două aspecte sunt de mare importanţă în această secţiune:
 prezentarea şi evaluarea generală a programelor şi/sau proiectelor
internaţionale propuse de organizaţie în următorii 3 – 5 ani. În cazul
organizaţiilor de afaceri este de interes cunoaşterea eventualei strategii de
dezvoltare internaţională;
 prezentarea succintă a ideilor şi opiniilor managerilor şi angajaţilor privind
dezvoltarea în viitor a dimensiunii internaţionale a organizaţiei. De
asemenea, trebuie incluse, în cazul în care sunt identificate, opiniile
importante din articolele şi rapoartele publicate în ziare, reviste de tip
magazin, reviste de specialitate etc.

5. Concluzii
Această secţiune poate fi elaborată descriptiv sau tabelar. Indiferent de forma pentru
care se optează, concluziile pot fi grupate în: puncte tari şi puncte slabe ale organizaţiei,
oportunităţi şi ameninţări ale mediului exterior organizaţiei, în special, cel internaţional. De
exemplu, în cazul organizaţiilor de afaceri, produsele sau serviciile competitive reprezintă un
punct tare. Absenţa mărcii independente reprezintă un punct slab. Rata de creştere economică
înaltă a ţării în care sunt vândute produsele constituie o oportunitate. La fel este şi primirea
mai multor cereri de ofertă. Stagnarea pieţei „ţintă” este o ameninţare.

6. Referinţe bibliografice
Consultarea literaturii de specialitate nu este obligatorie în măsura în care
cunoaştinţele acumulate în primii ani de studii sunt solide. Elaborarea unui raport de practică
foarte bun necesită cunoştinţe profunde de Economie, Comer ț Interna țional, Managementul
Afacerilor Interna ționale, Management, Marketing, Statistică, Finanţe, Monedă şi Credit,
Dreptul afacerilor, Contabilitate etc..
Se recomandă scrierea concisă şi clară a raportului de practică, aspectele constatate
urmând a fi prezentate, atunci când este posibil, sub formă de tabele şi grafice. Învăţarea doar
cu scop de promovare nu este un suport pentru elaborarea unui raport de practică bine cotat.
Oricum, este recomandabilă folosirea notiţelor şi a manualelor de la disciplinele studiate
anterior. În plus, pot fi consultate următoarele cărţi:
 Vasile Işan, Tranzacţii comerciale internaţionale , Vol. I, Edit. Sedcom Libris, Iaşi, 2004;
 Ioan Popa, Negocierea Comercială Internaţională, Ed. Economică, Bucureşti, 2007;
 Ioan Popa, Tehnica operaţiunilor de comerţ exterior, Economica, 2008;
 Constantin Sasu, Marketing Internaţional, Ed. Polirom, Iaşi, (1998), 2004;
 Ioan Popa, Tranzacţii de Comerţ Exterior, Edit. Economică, Bucureşti, 2002;
  Ion Stoian (coord.), Comerţ Internaţional, vol. I şi II, Edit. Caraiman, vol. I şi II,
Edit. Caraiman, Bucureşti, 2001.
 Alte surse: Website-ul următoarelor organizaţii:
- The Federation of International Trade Associations, http://www.fita.org.
- Global EDGE http://globaledge.msu.edu
- International Chamber of Commerce of http://www.icewbo.org/
- U.S. Department of Commerce International Trade Administration
http://trade.gov/index.asp

IV. Evaluarea

 Raportul de practică va fi prezentat la colocviul organizat la finalul stagiului de

practică.
 Nota pentru disciplina „Practică de specialitate” este formată astfel:
- structura raportului de practică - 10%
- conţinut - 50%
- relevanţă pentru proiectele şi studiile de caz viitoare - 10%
- prezentare - 20%
- răspunsuri la întrebări - 10%

Prezentarea raportului de practică nu trebuie să depăşească 10 minute. Un raport de

practică bine elaborat şi complet poate fi utilizat ca suport al studiilor de caz şi proiectelor din
ultimul an de studii.

ÎNDRUMĂTORI DE PRACTICĂ,

prof. univ.dr. Liviu-George MAHA

lect. univ. dr. Oana GURIȚĂ