2.

Analiza unei serii statistice unidimensionale

1. Indicatorii tendinţei centrale sunt calculaţi în:

a) mărimi medii
b) mărimi relative
c) mărimi absolute

2. Media aritmetică reprezintă

a) valoarea pe care ar purta-o fiecare variabilă statistică dacă distribuţia ar fi omogenă
b) valoarea pe care ar purta-o fiecare unitate statistică dacă distribuţia ar fi eterogenă
c) valoarea pe care ar purta-o fiecare unitate statistică dacă distribuţia ar fi omogenă

3. Mediana este o mărime medie:

a) de poziţie
b) cu aplicaţie specială
c) fundamentală
d) de calcul

4. Modul se utilizează pentru caracterizarea:

a) tendinţei centrale
b) gradului de asimetrie
c) gradului de boltire
d) gradului de concentrare

5. Quartilele sunt mărimi de poziţie care împart colectivitatea în:

a) 9 părţi egale
b) 4 părţi egale
c) 10 părţi egale
d) 3 părţi egale

6. Decilele sunt mărimi de poziţie care împart colectivitatea în:

a) 9 părţi egale
b) 4 părţi egale
c) 10 părţi egale
d) 3 părţi egale

7. Fenomenul de dispersie exprimă:

a) gradul de împrăştiere a valorilor individuale ale unei variabile în jurul valorii medii
b) împrăştierea tuturor nivelurilor individuale ale unei variabile faţă de nivelul maxim al
variabilei
c) gradul de împrăştiere a unităţilor statistice în jurul valorii medii
8. Distribuţia numărului de familii dintr-un bloc după numărul de copii este ilustrată în tabelul
de mai jos.

Număr de copii 0 1 2 3 4 5
Număr de familii 4 8 15 3 2 1

Variabila analizată este:

a) număr de familii
b) număr de copii
c) o variabilă numerică continuă
d) o variabilă cantitativă discretă
e) o variabilă ordinală

2.1. Analiza unei serii unidimensionale după o variabilă discretă

9. Distribuţia numărului de familii dintr-un bloc după numărul de copii, este ilustrată în tabelul
de mai jos.
Număr de copii 0 1 2 3 4 5
Număr familii 4 8 15 3 3 1

Selectaţi răspunsul corect:

a) la nivelul eşantionului cele mai multe familii au 2 copii
b) numărul mediu de copii pe o familie este de aproximativ 2 copii
c) distribuţia analizată este bimodală, având dominanta (modul) egală cu 3 şi 4 copii
d) distribuţia analizată este unimodală, având dominanta (modul) egală cu 15 familii

10. Considerând aplicaţia de la punctul precedent, stabiliţi care este valoarea medianei
a) fiind o serie simplă cu un număr par de termeni, mediana este egală cu 2,5 copii
b) fiind o serie cu frecvenţe diferite, mediana este egală cu 2 copii
c) la nivelul eşantionului considerat, jumătate din familii au până la 2 copii, iar jumătate
au peste 2 copii
d) pentru eşantionul observat, 50% din familii au cel mult 2,5 copii, iar 50% au cel puţin
2,5 copii

11. O firmă înregistrează într-o perioadă de 9 zile următoarele date privind volumul vânzărilor
(milioane lei): 5, 7, 20, 14, 9, 11, 24, 18, 13
a) mediana este egală cu 11 milioane lei
b) 𝑈 𝑀𝑒 = 5 , căreia îi corespunde valoarea medianei 𝑀𝑒 = 13 milioane lei
c) pentru determinarea medianei, se ordonează crescător seria, se calculează unitatea
𝑛+1
mediană 𝑈 𝑀𝑒 = , în dreptul căreia se citeşte valoarea medianei
2
 d) pentru determinarea medianei, se calculează frecvenţe absolute cumulate crescător
𝑛
(𝑁𝑖 ↓), se calculează unitatea mediană (𝑈 𝑀𝑒 = 2), se se află efectivul cumulat care
verifică relaţia (𝑁𝑖 ≥ 𝑈 𝑀𝑒 ) şi în dreptul acestuia se citeşte valoarea 𝑥𝑖 care
corespunde medianei 𝑀𝑒 = 𝑥𝑖
e) pentru determinarea medianei, se ordonează crescător seria, iar mediana se calculează
ca medie aritmetică a celor două valori 𝑥𝑖 din centrul seriei

12. Diagrama box-plot de mai jos, arată că:

a) valoarea quartilei 1 egală cu 10

b) intervalul interquartilic este egal cu 11 şi include 50% din populaţie
c) valoarea a decilei 9 de 24
d) intervalul interquartilic este egal cu 11 şi include 90% din populaţie
e) distribuţia unităţilor statistice după variabila considerată este o distribuţie leptocurtică
şi asimetrică la dreapta
f) distribuţia unităţilor statistice după variabila considerată este o distribuţie uşor
asimetrică la stânga
g) distribuţia unităţilor statistice după variabila considerată este o distribuţie platicurtică şi
asimetrică negativă

13. Distribuţia muncitorilor dintr-o secţie de producţie, după timpul consumat realizării unui
produs, este caracterizată prin următoarele valori: 𝑛 = 100 muncitori, 𝑥̅ = 137,4 minute,
∑𝑚 2
𝑖=1(𝑥𝑖 − 𝑥̅ ) 𝑛𝑖 = 16224. Rezultatele corecte sunt:
a) s = 137,4 minute; v = 100%
b) s = 12,74 minute; v = 9,27%
c) s = 162,24 minute; v = 10%

14. Magazinele unei firme au practicat, pentru un produs, următoarele preţuri de vânzare: 100,
110, 120, 130, 140 mii lei. Pentru indicatorii dispersiei s-au obţinut următoarele valori 𝑑̅ =
12 mii lei, 𝑠 = 14,142 mii lei, 𝑣 = 11,785%
a) valoarea medie a preţului produsului pentru o firmă este de x̅ = 120 mii lei şi are un
grad de reprezentativitate ridicat
b) preţul mediu al produsului pentru o firmă este de x̅ = 166,59 mii lei şi nu este
reprezentativă pentru seria de date
c) distribuţia firmelor după preţul de vânzare al produsului este caracterizată de dispersie
mare, iar colectivitatea statistică este considerată eterogenă
 d) distribuţia firmelor după preţul de vânzare al produsului este caracterizată de dispersie
mică, iar colectivitatea statistică este considerată omogenă
e) abaterea standard arată că, la nivelul firmelor, preţul de vânzare al produsului se abate,
în medie, cu 14,142 mii lei de la valoarea medie a acestuia, în sens pozitiv și negativ
f) abaterea medie liniară arată că, pentru firmele analizate, preţul de vânzare al
produsului se abate, în medie, cu 120 de mii lei de la preţul mediu de vânzare de 12 mii
lei, în sens pozitiv și negativ
g) abaterea standard este considerată mai eficientă decât abaterea medie liniară deoarece
reflectă într-o măsură mai mare abaterile mai mari faţă de medie, iar valoarea acestui
indicator va fi întotdeauna mai mare decât cea a abaterii medii liniare

15. Distribuţia clienţilor unei companii de asigurări auto după numărul de maşini asigurate, este
caracterizată prin următoarele valori: 𝑥̅ = 2,5 maşini, 𝑀𝑒 = 2, 𝑀𝑜 = 1 şi 𝛾2 = −0.93. Pe
baza acestor valori, se poate aprecia că:
a) distribuţia este asimetrică la stânga şi leptocuritcă
b) coeficientul Skewness fiind negativ indică o distribuţie asimetrică la stânga
c) asimetria distribuţiei la dreapta este identificată pe baza relaţiei dintre cei trei
indicatori ai tendinţei centrale
d) distribuţia este asimetrică pozitiv şi platicurtică

2.2. Analiza unei serii unidimensionale după o variabilă continuă

16. Distribuţia pe grupe de vârstă a unui eşantion de 100 de salariaţi dintr-o companie
multinaţională IT este prezentată astfel:
Grupa de vârstă 20-30 30-45 45-60
Efectivul 41 37 22

a) din totalul salariaţilor, 0,22 se încadrează în grupa de vârstă 45-60 de ani

b) vârsta medie a unui salariat este de 36,23 de ani
c) 59 de salariaţi au vârsta de cel puţin 30 de ani
d) ponderea salariaţilor din total cu vârsta de cel mult 45 de ani este de 78%

17. Considerând aplicaţia de la punctul 16, intervalul 20-30 de ani reprezintă:

a) intervalul interquartilic
b) intervalul median
c) intervalul modal
d) intervalul dominant

18. 75% din salariaţii unei întreprinderi au un salariu de cel mult 2100 lei. Această valoare este:
a) quartila 1
b) mediana
c) quartila 3
 d) decila 3

19. Pe baza tabelului de la punctul 16, se cere să se aleagă răspunsurile corecte:

a) vârsta medie a unui salariat este de 36,23 de ani
b) pentru salariaţii companiei, vârsta se abate, în medie, cu 3,12 ani faţă de vârsta medie
a unui salariat, în sens pozitiv și negativ
c) la nivelul eşantionul de salariaţi, vârsta se abate, în medie, faţă de nivelul mediu al
vârstei unui salariat cu 4,80 de ani, în sens pozitiv și negativ
d) distribuţia analizată se caracterizează prin dispersie scăzută, colectivitatea omogenă şi
medie reprezentativă

20. Se cunosc următoarele date privind preţul unitar (lei) pentru 6 produse: ∑𝑛𝑖=1 𝑥𝑖 = 120 şi
∑𝑛𝑖=1 𝑥𝑖2 = 3614.
a) distribuţia nu este omogenă
b) coeficientul de variaţie este egal cu 71,1%
c) abaterea standard este egală cu 14,22 de lei
d) preţul unitar mediu este egal cu 20 de lei
e) varianţa este egală cu 202,33

21. Analizând distribuţia regiunilor de dezvoltare ale României după rata fertilităţii, în anul
2014, se obţin următoarele valori ale indicatorilor: 𝑀𝑒 = 38; 𝑄1 = 36; 𝑄3 = 41; 𝐷1 = 35;
𝐷9 = 44. Pe baza acestor rezultate, se poate afirma că:
a) forma distribuţiei indică o asimetrie la dreapta
b) distribuţia este asimetrică la stânga
c) distribuţia este simetrică

22. Pentru exemplul de mai sus, se obţin următoarele valori ale indicatorilor statisticii
descriptive:
Indicatorii statisticii descriptive ai ratei fertilităţii
Mean 39,05 a) rata medie a fertilităţii la nivelul unui judeţ este de 39,05
Standard Error 1,36
Median 38,1 b) jumătate din cele 8 regiuni de dezvoltare, rata fertilităţii este
Mode #N/A mai mică de 38,1, iar restul regiunilor înregistrează o rată a
Sample Variance 14,96 fertilităţii peste această valoare
Kurtosis -0,99 c) coeficientul de variaţie indică o dispersie mică, un grad de
Skewness 0,69 reprezentativitate al mediei ridicat şi o colectivitate omogenă
Minimum 34,9 d) în funcţie de indicatorii asimetriei şi boltirii, se poate aprecia că
Maximum 45,2 distribuţia este leptocurtică şi asimetrică la stânga
Sum 312,4 e) la nivel regional, rata fertilităţii se abate, în medie, faţă de valoarea
Count 8 medie de 39,05, cu 14,96, în sens pozitiv şi negativ
3. Analiza unei serii statistice bidimensionale

23. Se consideră distribuţia unui eşantion de studenţi după nota la examen (𝑋) şi specializare (𝑌):

Specializare
A B C
Nota
[0-2) 1 1 4
[2-4) 2 3 5
[4-6) 4 9 15
[6-8] 6 12 24
[8-10] 7 15 32

Se cere:
a) Să se specifice cât la sută din totalul studenților specializării A au nota cuprinsă în
intervalul [4-6).
b) Să se determine cât la sută din totalul studenților au nota cuprinsă în intervalul [6-8) şi
sunt de la specializarea B.
c) Să se calculeze și să se interpreteze 𝑛∙𝑗 pentru specializarea C.
d) Să se calculeze ponderea studenților de la specializarea C din totalul studenților.

24. Pentru exemplu de mai sus, se cere:

a) Să se calculeze vârsta medie a unui student de la specializarea A şi să se interpreteze
rezultatul.
b) Ştiind că abaterea standard pentru grupa studenților de la specializarea A este egală cu
𝑠1 = 1 , să se precizeze dacă media vârstei corespunzătoare acestei grupe este
reprezentativă.
c) Să se calculeze varianţa care cuantifică diferenţele dintre specializări.
d) Să se determine care din cele două categorii de factori, esenţiali şi întâmplători, explică
mai mult din variaţia notei.

25. Se consideră distribuţia unui eşantion de studenţi după nota la examen (𝑋) şi specializare (𝑌),
pentru care se cunosc varianţa generală a notelor (𝑠 2 = 4,43) şi:

Specializare 𝒔𝟐𝒋 𝒏𝒋
A 1 20
B 2 40
C 4 80
Total - 140

a) varianţa intergrupe este egală cu 1,43

b) specializarea explică 32,2% din variaţia notelor studenţilor
c) factorii reziduali (întâmplători) explică 67,8% din variaţia notelor
d) cele 3 grupe de studenţi nu diferă esenţial în raport cu nota la examen
e) varianţa intragrupe este mai mare decât varianţa intergrupe
26. Se consideră distribuţia unui eşantion de studenţi după nota la examen (𝑋) şi specializare (𝑌),
pentru care se cunosc varianţa intergrupe egală cu 1,43 şi:

Specializarea
Nota
A B C
Media 5 6 8
Abaterea standard 1 1,41 2
Nr. studenţi 20 40 80

a) varianţa intragrupe nu este nulă

b) varianţa intergrupe este mai mare decât varianţa intragrupe
c) media pentru specializarea C este reprezentativă
d) specializarea C este cea mai eterogenă
e) media şi varianţa pentru specializarea C sunt 8 şi 4
f) media şi abaterea standard pentru specializarea C sunt 8 şi 2
g) specializările sunt omogene în raport cu nota