Lucrare practică 1

IDENTIFICAREA PROBLEMEI ŞI DEFINIREA SCOPULUI

CERCETĂRII
1. Tema lucrării

Lucrarea practică 1 se axează pe identificarea problemei, în general a unei teme de cercetare,

ca fază iniţială a cercetării. Procesul definirii temei de cercetat, indiferent dacă în această
activitate se implică specialişti din cadrul firmei sau din afara ei, necesită:
a. stabilirea scopului şi orientarea obiectivelor cercetării în raport cu cerinţele
procesului decizional;
b. cunoaşterea dimensiunii reale a aspectului cercetat;
c. înţelegerea esenţei aspectului ce va face obiectul cercetării.

2. Abstract teoretic

Cercetarea de marketing este procesul de colectare, înregistrare, prelucrare şi analiză a

datelor privind piaţa, clienţii, concurenţa, alte elemente ce influenţează afacerea.
Cercetările de marketing asigură legătura firmei cu piaţa şi un feed-back continuu de
informaţii privind reacţiile cererii faţă de eforturile firmei de a satisface prin produsele oferite
nevoile consumatorilor.

Procesul cercetării de marketing se constituie dintr-un ansamblu de activităţi specifice,

puternic corelate între ele, care pot fi evidenţiate sub forma următoarelor faze tipice, în
funcţie de succesiunea lor logică:
 identificarea problemei şi definirea scopului cercetării;
 stabilirea ipotezelor şi obiectivelor cercetării;
 elaborarea planului de cercetare pentru stângerea informaţiilor;
 implementarea planului de cercetare – strângerea şi analizarea datelor;
 interpretarea datelor şi elaborarea raportului de cercetare.

3. Identificarea problemei şi definirea scopului cercetării

În definirea problemei este indicat să se realizeze următoarele activităţi specifice:
I. Discuţii cu factorii de decizie/echipa de management a companiei:
- factorii de decizie trebuie să inţeleagă CE POATE si CE NU POATE realiza
proiectul de cercetare;
- cercetătorul trebuie să înţeleagă natura problemei decizionale a
managementului şi ce se aşteaptă beneficiarul să afle prin cercetarea în cauză.
 II. Pentru a creşte eficienţa, cercetătorul trebuie să urmărescă:
- istoricul problemei/ evenimentul ce a generat simptomul;
- cultura organizaţiei privind adoptarea deciziei (proceduri sau liberul arbitru);
- varintele decizionale identificate de factorul de decizie;
- criteriile utilizate pentru evaluarea variantelor (ex. lansarea unui nou produs pe
piaţă poate fi evaluată din prisma vânzărilor, a cotei de piaţă, a profitabilităţii
sau a “R.O.I.”);
- care sunt informaţiile de care ar avea nevoie factorul de decizie.
III. Interviuri cu experţi în domeniu
- utilizate pentru cercetări din domeniul produselor tehnice (pieţe industriale)
sau pentru produse inovatoare. Scopul este de a explora idei noi, de a realiza
conexiuni între ele, si de a defini alte perspective ale problemei de cercetare;
- dezavantaj major - dificultatea de accesare a experţilor vizaţi.
IV. Analiza surselor secundare de informaţii
- modalitate rapidă şi economică de a forma bagajul iniţial de informaţii;
- sursele secundare includ toate informaţiile din trecut despre vânzări, cota de
piaţă, profitabilitate, tehnologie, populaţie, stil de viaţă, etc.
- ex.: dacă o firmă se confruntă cu diminuarea volumului de vânzări, în
contextul în care vânzările din industrie sunt în creştere, problema este legată
de firmă şi nu de context.

4. Exemplu surse secundare de informații

Datele secundare sunt informaţii care există deja undeva şi sunt constituite din relatări
scrise, cifrice sau simbolice, culese şi stocate anterior, având la bază diferite cerinţe, altele
decât cele ale cercetării avute în vedere. Ele pot fi: date secundare interne şi date secundare
externe.
Surse de informaţii secundare:
 Interne:
 situaţiile financiare ale firmei;
 rapoartele unor cercetări anterioare;
 baze de date cu clienţi – asigură suportul deciziilor de marketing.
Tehnologia CRM (client – server) integrează informaţiile despre clienţi –
telefonie, email, vizite personale, etc. – într-o bază centrală care acoperă
toate tranzacţiile realizate cu toţi clienţii şi permite acces rapid la fiecare
client;
  carduri de fidelitate – centru comercial poate
corela caracteristicile clientului cu achiziţia efectivă de produse. Pentru a
beneficia de un card de fidelitate, clientul trebuie să furnizeze informaţii
psihografice, stil de viaţă etc., iar în schimb va primi puncte pentru
cumpărăturile realizate, care pot fi utilizate pentru achiziţii ulterioare.
 Externe:
 Institutul Naţional de Statistică (www.insse.ro), care oferă: publicaţii
anuale (Anuarul Statistic al României, Anuarul de Comerţ Exterior al
României, Analize demografice, Turismul României, Veniturile şi
cheltuielile populaţiei, Evoluţia sectorului privat in economia românească,
etc.), publicaţii periodice (Buletin statistic lunar, Revista Română de
statistică, etc.), serii operative rivind populaţia, forţa de muncă, investiţiile
şi construcţiile, etc., şi o ofertă largă de servicii, bibliotecă şi publicaţii in
format electronic;
 Furnizori de servicii specializate („Syndicated sources”) – companii care
colectează, stochează şi vând “pool”-uri generale de informaţii - nu sunt
colectate pentru a rezolva o anumită problemă de marketing, dar pot fi
personalizate în funcţie de nevoile clienţilor;
 Camera de Comerţ şi Industrie a României (www.ccir.ro), care oferă:
Panorama economică, Romanian Insight, Manifestări expoziţionale în
România, şi multe altele;
 Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (www.onrc.ro) informaţii
despre firmele înregistrate;
 Banca Naţională a României (www.bnro.ro);
 Guvernul României (www.guv.ro), ministerele (www.mfinanţe.ro,
www.mai.ro, www.mmss.ro, www.edu.ro, www.mimmc.ro, şi altele) şi
alte agenţii guvernamentale (Institutul Naţional de Informare şi
Documentare – INID, Oficiul de Stat pentru Invenşii şi Mărci – OSIM,
ş.a.);
 Centrul Român de Comerţ Exterior care are o direcţie de informare Trade
Point Bucureşti (http://tpb.traderom.ro) şi oferă o gamă largă de informaţii
comerciale, baze de date şi servicii on-line;
  Organizaţii internaţionale: Biroul de statistică al UE - EUROSTAT
(http://europa.eu.int/comm/eurostat/); Naţiunile Unite – Direcţia de
statistică – UN/DESIPA/STAT (www.un.org/depts/unsd); UNESCO
(www.unesco.org); Organizaţia pentru Cooperare Economică şi
Dezvoltare – OECD (www.oecd.org); Banca Mondială
(www.worldbank.org); Fondul Monetar Internaţional (www.imf.org);
Institutul Internaţional de Statistică – ISI (www.cbs.nl/isi); Organizaţia
Mondială de Comerţ – WTO (www.wto.org); şi multe altele.

5. Probleme de studiat
A. Identificați problema de cercetat:

Problema DECIZIONALĂ Problema DE CERCETAT

Creșterea traficului de clienți din magazin Evaluarea imaginii curente a magazinului in
randul clientilor
Dezvoltarea pe piață prin deschiderea de noi Evaluarea de unitati potentiale dintr-o
puncte de lucru anumita zona
Proiectarea ambalajului pentru un produs nou ………
Este necesar să lansăm un produs nou pe ………
piață?
Este necesar sa schimbăm campania de ………
promovare?
Trebuie sa crestem pretul liniei de produse? ………

B. Ca urmare a liberalizării pieței de energie electrică Engie dorește să obțină

informații despre clienții săi.

Problema decizională:
Problema de cercetat:

C. Discutarea avantajelor și dezavantajelor datelor secundare.

D. Un obiectiv tipic pentru un studiu de cercetare secundară poate fi identificarea

comportamentului consumatorului pentru un anumit tip de produs:
 Identificarea datelor disponibile în ceea ce privește consumul unui anumit tip de
produs
 Identificarea datelor demografice care ar putea influența un anumit domeniu de
activitate
1. Identificați cel puțin 5 surse secundare de informații despre liberalizarea pieței de
energie electrică. Ce tipuri de informații se pot extrage din fiecare sursă
menționată?
2. Care sunt organizațiile guvernamentale implicate în domeniul energetic?
3. Ce reglementări legislative sunt în domeniul energetic?
4. Ce surse secundare pot fi identificate pentru a contura comportamentul
consumatorului casnic de energie electrică?

Bibliografie

[1] Simion, P.C. (2018) Marketing. Elemente fundamentale. Editura Printech, Bucureşti.
[2] KOTLER, P. (1999) Principiile marketingului. Editura Teora, Bucureşti.
[3] Fleacă, E. (2018) Cercetări de Marketing. Note de curs.
Lucrare practică 2

ELABORAREA OBIECTIVELOR ȘI TESTAREA IPOTEZELOR

FOLOSIND 𝝌𝟐
1. Tema lucrării

Lucrarea practică 2 se axează pe înțelegerea modului de elaborare a unor obiective SMART și a

modului de utilizarea a TESTULUI 𝝌𝟐 pentru confirmarea ipotezelor.

2. Abstract teoretic

Elaborarea ipotezelor şi obiectivelor constituie o etapă la fel de importantă, cu impact asupra

întregii metodologii a cercetării şi asupra costurilor acesteia.
Ø O ipoteză în cercetarea de marketing este o afirmaţie sau o supoziţie nedemonstrată care
încearcă să explice anumite fapte sau fenomene; ea poate fi şi un răspuns posibil pentru o
întrebare a cercetării. Ipotezele sunt enunţuri care pot fi testate empiric pentru a se cunoaşte
care sunt adevărate şi care sunt false. În forma sa cea mai simplă o ipoteză este de fapt o
presupunere (Kerlinger, 1997, p.34).
Orice ipoteză statistică are două component: ipoteza nulă H0 şi ipoteza alternative H1. În
procesul cercetării, cu ajutorul metodelor statistice adecvate, se stabileşte dacă ipoteza nulă
se acceptă sau nu se acceptă.
Ø Obiectivele cercetării sunt stabilite de către cercetătorii de marketing aşa cum rezultă ele
din definirea temei de cercetat. Ele exprimă scopul cercetării în termeni măsurabili şi
definesc exact ce anume trebuie să realizeze cercetarea.
Un bun obiectiv trebuie să fie SMART, adică:
§ specific, indică priorităţile firmei
§ măsurabil
§ abordabil
§ realist
§ alocat în timp
Dacă obiectivele sunt formulate corespunzător atunci:
1. se vor putea transforma în acţiuni specifice;
 2. vor oferi direcţia de urmat, ele reprezentând punctele de plecare pentru obiective mai
detaliate şi mai specifice la nivele ierarhice inferioare;
3. vor stabili priorităţile pe termen lung;
4. vor facilita controlul managerial, pentru că vor servi ca standarde de performanţă faţă de
care performanţa întregii organizaţii poate fi evaluată.
De asemenea:
Ø un obiectiv trebuie să se refere la un singur şi specific aspect al activităţii
organizaţiei, fără a se prezenta sub forma unei formulări generale, abstracte;
Ø obiectivele trebuie să se refere la rezultate şi nu la activităţile ce se desfăşoară
pentru obţinerea acestor rezultate;
Ø un obiectiv trebuie să fie măsurabil, adică prezentat într-o formă cantitativă; spre
exemplu, nu se recomandă formularea “Obiectivul nostru este maximizarea
profitului”, ci “Profitul total urmărit în anul .... va fi de Y milioane lei”;
Ø obiectivele trebuie să fie alocate în timp, să aibă un termen de îndeplinire specificat;
un obiectiv trebuie să fie provocator pentru organizaţie, dar şi realizabil; obiectivele
trebuie să permită ierarhizarea lor pe diverse niveluri ale organizaţiei şi în timp.

3. Testul statistic 𝝌𝟐 – pricipiul metodei

Definiţie: Vom numi test statistic, o metodă care ne ajută să decidem cu un grad de siguranţă ales,
dacă ipoteza de nul poate fi respinsă în favoarea ipotezei sau ipotezelor alternative sau dacă nu
sunt suficiente dovezi care să justifice respingerea ipotezei de nul.

A testa ipoteza de nul H0, contra unei ipoteze alternative H1, sau a mai multor ipoteze alternative
(H1, H2), înseamnă să acordăm lui H0 prezumţia de a fi adevărată, în afară de cazul că datele îi
sunt potrivnice într-un înalt grad, caz în care H0, trebuie respinsă în favoarea ipotezei H1 sau în
favoarea uneia dintre ipotezele H1, H2.

('() * ,() ).
𝜒 $ = ∑3412 ∑/012 ,()

în care:
- r și k reprezintă numărul de rânduri și, respectiv, de coloane ale tabelului de contingență;
- 𝑂40 frecvențele rândului i și coloanei j care rezultă din observare;
- 𝐴40 frecvențele rândului i și coloanei j care se așteaptă să rezulte conform ipotezei nule.
4. Exemplu/Un caz rezolvat

Un sondaj efectuat într-o expoziție, asupra unui eșantion de 1200 vizitatori, a stabilit următoarea
repartizare a acestora, pe grupe de vârstă, în funcție de modul de apreciere a unui produs nou
supus testării:

Grupe de vârstă

Aprecieri sub 30 ani 30-50 ani peste 50 ani Total

193 232 159 584

favorabile
nefavorabile 230 241 145 616

Folosindu-se testul 𝜒 $ , să se stabilească dacă există deosebiri semnificative, pe grupe de vârstă,

în aprecierea noului produs.

REZOLVARE

Din datele prezentate rezultă unele deosebiri în aprecierea produsului pe grupe de vârstă; de
exemplu, în rândul persoanelor cuprinse în grupe de vârstă de peste 50 de ani, procentul celor care
apreciează favorabil produsul este mai mare decât în rândul celorlalte categorii de vârstă.

Având, însă, în vedere că este vorba de o cercetare selectivă și nu totală, se va stabili dacă, în
aprecierea produsului, vârsta are sau nu are un rol semnificativ.

Pentru a stabili acest lucru, se folosește testul 𝜒 $ . Acesta permite evaluarea semnificației
diferențelor între subgrupele eșantionului și se calculează conform formulei:

Stabilind ipoteza nulă, conform căreia repartiția aprecierilor pe total (favorabile și nefavorabile) ar
trebui să aibă aceleași proporții și în cadrul fiecărei subgrupe de vârstă, rezultă că în cadrul fiecărei
subgrupe frecvențele ar trebui să fie următoarele:

Grupe de vârstă
Aprecieri sub 30 ani 30-50 ani peste 50 ani Total
favorabile 205 230 149 584 (48%)
nefavorabile 217 243 156 616 (52%)
Total 422 473 305 1200 (100%)

Pe baza acestor date, se poate calcula valoarea lui 𝜒 $ :

(278* $9:). ($8$* $89). (2:7* 2;7). ($89* $2<). ($;2* $;8). (2;:* 2:=).
𝜒$ = $9:
+ $89
+ 2;7
+ $2<
+ $;8
+ 2:=
= 0,702 + 0,017
+ 0,671 + 0,778 + 0,016 + 0,775 = 2,959
Această valoare a lui 𝜒 $ se compară cu valoarea teoretică a lui (pe baza tabelului din anexă). În
acest scop, se determină numărul de grade de libertate din tabelul de contingență, după formula (r
- 1)(k - 1) = număr de grade de libertate; în cazul de față (2 - 1)(3 - 1) = 2 grade de libertate. Se
optează pentru un nivel de semnificație de 0,05 (adică o probabilitate de 95%).

Conform tabelului cu valorile lui 𝜒 $ , pentru 2 grade de libertate și un nivel de semnificație 0,05,
valoarea căutată este de 5,991. Deoarece 𝜒 $ = 2,959 < 𝜒 $ tabelat 5,991, rezultă că ipoteza nulă se
admite, adică aprecierile persoanelor privind noul produs nu sunt în mod semnificativ influențate
de vârstă.

5. Probleme de studiat

A. Un sondaj de piață, asupra unui eșantion de 2000 persoane, a stabilit că produsul alimentar N a
pătruns în consumul populației după cum urmează:

Structura eșantionului
pe sexe pe grupe de vârstă
peste 50
bărbați femei sub 20 ani 20-35 ani 36-50 ani ani
Consum curent
Consum 537 583 215 293 347 265
ocazional 443 437 183 192 231 274

Folosind testul 𝜒 $ , să se stabilească dacă există deosebiri semnificative, în funcție de sexul și vârsta
persoanelor, în ceea ce privește frecvența consumului alimentar N.

Bibliografie

[1] Simion, P.C. (2018) Marketing. Elemente fundamentale. Editura Printech, Bucureşti.
ANEXĂ 1.
Valorile lui χ^2
n 0,10 0,05 0,02 0,01
1 2,709 3,841 5,412 6,235
2 4,605 5,991 7,824 9,210
3 6,251 7,815 9,837 11,345
4 7,779 9,488 11,060 13,277
5 9,236 11,070 13,388 15,086
6 10,645 12,592 15,033 16,812
7 12,017 14,067 16,622 18,475
8 13,362 15,507 18,168 20,090
9 14,648 16,919 19,679 21,666
10 15,987 18,307 21,161 23,209
11 17,275 19,675 22,618 24,725
12 18,549 21,026 24,054 26,217
13 19,812 22,362 25,472 27,688
14 21,064 23,685 26,873 29,141
15 22,307 24,996 28,259 30,578
16 23,542 26,296 29,633 32,000
17 24,769 27,587 30,995 33,409
18 25,989 28,869 32,346 34,805
19 27,204 30,144 33,687 36,191
20 28,412 31,410 35,020 37,566
21 29,615 32,671 36,343 38,932
22 30,813 33,924 37,659 40,289
23 32,007 35,172 38,968 41,638
24 33,196 36,415 40,270 42,980
25 34,382 37,652 41,566 44,314
26 35,563 38,885 42,856 45,642
27 36,741 40,113 44,140 46,963
28 37,916 41,337 45,419 48,278
29 39,087 42,557 46,693 49,588
30 40,256 43,773 47,962 50,892
Lucrarea practică 3:

CULEGEREA INFORMAȚIILOR

1. Tema lucrării

Lucrarea practică 3 se axează pe descrierea principalelor modalități de culegere a datelor

secundare și primare, informaţiile obținute fiind absolut necesare conceperii şi realizării
planurilor şi strategiilor de marketing. În urma însuşirii acestor noţiuni studenţii vor putea să
identifice tipurile de întrebări şi scale și să cunoască fazele principale necesare în alcătuirea
unui chestionar.

2. Abstract teoretic
O dată identificate problemele şi obiectivele, cercetătorii trebuie să determine ce informaţii
sunt necesare, ca urmare, vor analiza sursele de date existente (date secundare) și modul de
culegere a datelor noi (date primare).
Surse de date
 Datele secundare sunt date deja stocate în altă parte, ele fiind culese în alte
scopuri (se obţin din surse interne sau externe)
 Datele primare sunt culese în mod special pentru a servi unui anumit scop
Se obţin prin mai multe metode:
 Observarea
 Experimentul
 Interviul în profunzime
 Focus group-ul
 Sondajul.
Instrumentele principale utilizate pentru colectarea datelor primare sunt:
 Chestionarul
 Ghidul de interviu
 Fișa de observare
Chestionarul reprezintă instrumentul cu ajutorul căruia se culeg şi se ordonează datele
referitoare la ancheta în cauză, pe baza căruia informaţiile sunt înregistrate, stocate, în
vederea prelucrării ulterioare.
Sarcinile unui bun chestionar:
 a depista sursele de informaţii latente
 a prelua informaţia existentă
 a filtra informaţia utilă şi relevantă
 a prezenta informaţia utilă, în final, într-o formă organizată şi operabilă

Calităţile unui bun chestionar:

 scurt şi simplu, dar suficient de cuprinzător pentru a colecta toate informaţiile utile şi
relevante
 permite depistarea din timp a subiecţilor insuficient calificaţi pentru a răspunde
întrebărilor
  permite formularea şi colectarea cu uşurinţă a răspunsurilor
 filtrează şi elimină informaţiile nesemnificative şi inutile
 conţine întrebări de control care depistează lipsa de sinceritate, reaua intenţie sau lipsa
de competenţă a subiecţilor
 permite măsurarea, scalarea şi analiza tipurilor de răspunsuri pe clase, pe niveluri şi
nuanţe distincte
 prezintă condiţii atrăgătoare de redactare, tipărire, design şi grafică
 garantează discreţia şi anonimatul atunci când acest lucru este necesar

3. Proiectarea chestionarului

FAZE PRINCIPALE ÎN ALCĂTUIREA UNUI CHESTIONAR:

Faza A - Fixarea detaliata a obiectivului

1. Definirea obiectivelor anchetei

2. Mijloace disponibile
3. Cercetările prealabile
4. Precizarea axactă a metodei de lucru
5. Lista informaţiilor ce trebuie culese

Faza B - Aplicarea metodelor si conceptiilor de culegere a informatiilor

1. Determinarea populaţiei interogate

2. Alegerea metodei de recoltare a datelor
3. Redactarea unui proiect-test al întrebărilor
4. Redactarea finală a întrebărilor
5. Organizarea şi efectuarea concretă a anchetei

Faza C - Sinteza si analiza rezultatelor

1. Codificarea răspunsurilor la întrebări

2. Prelucrarea datelor
3. Analiza rezultatelor
4. Redactarea raportului de studiu

TIPURI DE ÎNTREBĂRI ŞI SCALE

În raport cu perspectiva de comunicare: - Închise

- Deschise
În raport cu gradul de transparenţă al scopului - Directe (frontale)
chestionării: - Indirecte (colaterale)
Întrebări speciale: - Filtru
- De control
 Tipul scalei Exemple Observaţii
ÎNTREBĂRI ÎNCHISE
1. dihotomică Adecvate faptelor simple, permit doar
Aţi călătorit cu Tarom?
două variante de răspuns
DA NU
2. nominală Identificarea unui răspuns unic între mai
Care este situaţia dv familială?
multe opţiuni, nominalizate
celibatar căsătorit divorţat văduv
Facilitează tabelarea şi comparaţiile, dar,
3. ordinală lista opţiunilor trebuie sa fie completă
Notaţi cu 1,2 si 3 în ordinea preferinţelor următoarele
băuturi răcoritoare:
prigat fanta 7-up mirindasprite
Pe care din publicaţiile următoare aţi citit-o recent? Subiectul indică raspunsul cu care se
4. alegeri Capital Piaţa financiară Idei de afaceri identifică sau se apropie cel mai mult de
multiple Preţul succesului Jurnal de afaceri Monitorul propria sa opţiune
financiar
Reflectă atât ordinea cât şi diferenţa
5. De Între tipurile de răspuns, permit
intervale diferenţierea şi nuanţarea preferinţelor
Magazinul central este bine aprovizionat: Diferenţierea se face pe baza intensităţii
5.1 de sumare
acordului/ dezacordului
a Dezacord total Dezacord Neutru Acord Acord total
scorurilor (1) (2) (3) (4) (5)
Canalul ….. vi se pare:
5.2 cu Mizerabil o o o o o Scară de tip bipolar cu trepte între două
diferenţă Excelent cuvinte
semantică Urât o o o o o
Frumos

5.3 cu sumă Împărţiţi 100 de puncte între următoarele variante: Tehnică de scalare simplă
constantă Varianta A B C D E
Punctaj 0 10 25 15 50

5.4 cu
diferenţierea Ambalarea pâinii vi se pare importantă? Scalarea se face prin mimică, nuanţarea
fizionomiei expresiei, respectiv după gradul de
sau a  deloc nu prea oarecum importanţă apreciat de subiect
importanţei foarte

5.6 scară Cuvântul manipulare se potriveşte cumva cu TVR1?

algebrică
Deloc Nu prea Nu ştiu Oarecum Mult
(-2) (-1) (0) (+1) (+2)

Serviciile hotelului sunt:

5.7 scară
gradată Excelente Bune Proaste Mizerabile
(1) (2) (3) (4)

ÎNTREBĂRI DESCHISE ŞI TESTE PSIHOLOGICE

 6 deschise Cota de piaţă 0% ..............100% Specific măsurării unor caracteristici
numerice Vârsta 17 60 fizice/numerice

7.deschise Număr nelimitat de răspunsuri posibile

text Ce parere aveţi despre………..?
Scrie primul cuvânt care îţi vine în minte când
8. asociere auzi: Spontaneitatea condiţie esenţială pentru
de cuvinte validarea testului
CIELO ......... PEPSI………ELSACO ...... ....
9. fraze Mă spăl cu ......... pentru a ...... ....
incomplete

Istorii neterminate pe care le finalizează

10.povestiri
subiectul proiectându-şi propria
incomplete
afectivitate, opinii, atitudini.

11 .testul Desene reprezentând situaţii cărora

frustraţiei subiectul le conferă semnificaţii
Joc dramatic liber;subiectul interpretează
un anumit rol, un anumit tip de
12. psihodrama
consumator, o anumită situaţie de
marketing
Configuraţii grafice multidimensionale în
13.Harta
care sunt poziţionate produse sau mărci pe
percepţiilor
baza asemănărilor sau deosebirilor dintre
consumatorului
ele, aşa cum sunt percepute de consumator

ÎNTREBĂRI FILTRU ŞI DE CONTROL

1. Sunteţi proprietarul automobilului?
14 întrebări
-Da Evitarea unui grup dc întrebări când
filtru
-Nu (treceti la intrebarea 5) acestea devin inutile
I: Preferaţi un anumit detergent? Verifică sinceritatea şi verosimilitatea
15 întrebări R: Toţi sunt la fel. răspunsurilor (gospodina are o
de control I: Ce detergent folosiţi şi de ce? preferinţă pe care nu o
R: `Ariel' pentru că spală bine şi nu atacă pielea conştientizează)

ALEGEREA CUVINTELOR ŞI FORMULAREA ÎNTREBĂRILOR

Trebuie evitate:
NEÎNŢELEGERILE – provin din folosirea unor cuvinte prea tehnice sau pretenţioase
IMPRECIZIA – gradul prea ridicat de generalizare sau abstractizare
CONFUZIA – diferenţe între denotaţia şi conotaţia unor cuvinte

Reguli simple pentru redactarea chestionarului:

 Precizie şi simplitate (claritate) (Ex: Fumaţi mult? -> Fumaţi peste 10 ţigări pe zi?)
 Întrebari scurte (peste 14 cuvinte sunt greu de urmărit)
  Întrebările indirecte pot fi mai eficiente decât cele directe (Ex:Pe cine votati? ->Care
candidat este mai credibil?)
 Trebuie evitate întrebările prea tehnice sau abstracte (Ex:Folosiţi preponderent
grăsimi vegetale? -> Gătiţi cu margarină?)
 Trebuie să se evite folosirea de nume specifice de marcă sau producător
 Subiectul trebuie să răspundă pe baza faptelor şi experienţei şi nu pe baza unor
supoziţii, ipoteze, aspiraţii (Ex:Ce marcă de pastă de dinţi vă place mai mult? -> Ce
pastă de dinţi aţi cumpărat ultima dată?)
 Evitarea întrebărilor care solicită excesiv memoria candidatului (Ex:Ce emisiune aţi
urmărit cu 10 zile în urmă?)
 Întrebarea să se refere la o singură problemă (Ex:Vă plac maşinile sport şi ţigările de
foi?)
 Pe cât poibil să permită o singură interpretare indiferent de mediul social, geografic
 Răspunsurile să poată fi ingistrate usor si repede
 Evitarea întrebărilor inutile (de ex. Cele cu răspuns `Nu ştiu')
 Testarea întrebărilor

ORDONAREA ŞI GRUPAREA ÎNTREBĂRILOR

Eficacitatea chestionarului ţine şi de aspectul general, arhitectura, design-ul acestuia.

Reguli generale în proiectarea arhitecturii chestionarului:
1. Chestionarul trebuie să înceapă cu un protocol de deschidere şi o scurtă introducere
(oral sau scris)
2. Întrebarea filtru are rolul de a stabili dacă.subiectul este destul de calificat pentru a oferi
informaţiile dorite
3. Întrebările deschise dau posibilitatea unor răspunsuri libere, dau încredere şi participare,
ajută comunicarea
4. Conţinutul propriu-zis, întrebări care privesc subiectul în discuţie. Întrebările care tratează
aceeaşi problemă se grupează.
5. Chestionarul se grupează periodic cu întrebări relaxante, stimulative pentru furnizarea unor
răspunsuri sincere
6. Întrebările cu rol de identificare şi clasificare care pot atinge aspecte sensibile sau cu
caracter confidenţial se plasează la sfârşitul chestionarului
4. Exemplu CHESTIONAR

CHESTIONAR MANAGERI - AIST

Stimate coleg inginer,

Centrul X din Universitatea POLITEHNICA Bucureşti conduce un studiu de
cercetare, având ca scop cunoaşterea evoluţiei profesionale a absolvenţilor de învăţământ
superior tehnic (AIST). Am dori să cunoaştem părerea dumneavoastră despre problemele
abordate în acest chestionar. Vă rugăm să răspundeţi la fiecare dintre ele cu toată atenţia,
încercuind codul acelei variante de răspuns care corespunde opiniei dumneavoastră sincere.
În cazul întrebărilor cu tabele trebuie să încercuiţi un cod pentru fiecare rând.
Informaţiile furnizate de dumneavoastră nu vor fi comunicate nimănui în această
formă. Împreună cu cele pe care le vom obţine de la alte persoane, le vom prelucra statistic,
difuzând doar răspunsurile procentuale, asigurându-vă anonimatul.

Vă mulţumim pentru colaborare!

1. Poziţia: _____________________________________________________________
2. De cât timp deţineţi această poziţie?
a. Sub 1 an d. De 9-12 ani
b. De 1-3 ani e. De mai mult de 12 ani
c. De 4-8 ani
3. Sunteţi şi proprietar al firmei?
a. Da ____ (%) b. Nu
4. Înainte de a ocupa această poziţie, aţi mai ocupat şi funcţii tehnice?
a. Da, între anii ______________________ b. Nu

5. Cum vedeţi continuarea carierei dumneavoastră? (alegeţi numai una dintre

opţiuni)
a. Să mă dezvolt în cariera tehnică
b. Să mă dezvolt în cariera managerială şi să devin managerul general al acestei
firme
c. Să continui ca manager într-o firmă mai mare
d. Să continui ca manager într-o firmă cu un alt domeniu de activitate
e. Să lucrez într-o firmă transnaţională care presupune activitate în străinătate
f. Să înfiinţez o nouă firmă
g. Să urmez o carieră universitară
 h. Să mă angajez în administraţia publică
i. Să urmez o carieră politică
j. Altă situaţie
________________________________________________________

6. Care sunt cei mai importanţi factori care contribuie la randamentul

dumneavoastră în această poziţie? (Alegeţi maximum 3 variante de răspuns!)
1. Inteligenţa 19. Spiritul de iniţiativă
2. Buna pregătire profesională 20. Dăruirea, sufletul depus în ceea
3. Cinstea, corectitudinea cu oamenii ce fac
4. Originalitatea, imaginaţia profesională 21. Perseverenţa, consecvenţa
5. Viziunea asupra viitorului firmei 22. Înfăţişarea plăcută, ţinuta
6. Relaţiile amicale cu colegii din 23. Capacitatea de a fructifica
breaslă oportunităţile apărute
7. Responsabilitatea faţă de angajaţi 24. Sprijinul şi relaţiile pe care le
8. Încrederea în forţele proprii am
9. Puterea de muncă 25. Banii de care dispun
10. Norocul 26. Poziţia socială pe care o deţin
11. Umorul 27. Starea de spirit pozitivă,
12. Credinţa în Dumnezeu optimistă
13. Autoritatea, fermitatea 28. Libertatea în luarea deciziilor
14. Colectivul cu care lucrez 29. Sprijinul familiei
15. Starea sănătăţii 30. Altul – care
16. Spiritul organizatoric ______________________
17. Diplomaţia în relaţiile cu oamenii 31. Nu ştiu
18. Experienţa
7. Lipsa cărora din aceste calităţi vă deranjează cel mai mult la dumneavoastră?
(Notaţi maximum 3 din codurile de la întrebarea de mai sus)
I. ______________________
II. ______________________
III. ______________________

8. În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele păreri despre colegii

dumneavoastră, absolvenţi ai învăţământului superior tehnic?
Acord total Oarecum de Oarecum Total Nu
acord împotrivă împotrivă ştiu
1. Majoritatea se gândesc doar 1 2 3 4 5
la ei şi nu le pasă de firmă
2. Sunt unii care nu au ce căuta 1 2 3 4 5
în firmă
3. Sunt prea puţini angajaţi şi 1 2 3 4 5
prea multe sarcini
4. Prin munca lor contribuie la 1 2 3 4 5
dezvoltarea instituţiei
5. Se sustrag responsabilităţilor
atunci când au ocazia 1 2 3 4 5
6. Mint atunci când au interes 1 2 3 4 5
7. Pun suflet în munca pe care 1 2 3 4 5
o fac
8. Au cunoştinţe de specialitate 1 2 3 4 5
solide
9. Au puţine abilităţi practice 1 2 3 4 5
10. Se integrează uşor în 1 2 3 4 5
echipă
11. Pierd mult timp pe lucruri 1 2 3 4 5
inutile
12. Exploatează la maximum 1 2 3 4 5
oportunităţile avute
13. Sunt oameni în care pot 1 2 3 4 5
avea încredere la nevoie
14. Au demonstrat capacitatea
de a coordona activităţi 1 2 3 4 5
mai complexe

9. Cât de mult v-au ajutat în carieră următoarele cursuri audiate în timpul

facultăţii?
Cursul Foarte mult Mult Potrivit Puţin Deloc Nu am
urmat
cursul
1. Economie 1 2 3 4 5 6
2. Management 1 2 3 4 5 6
3. Marketing 1 2 3 4 5 6
4. Analiză economică 1 2 3 4 5 6
5. Sociologie 1 2 3 4 5 6
6. Psihologie 1 2 3 4 5 6

10. Credeţi că stagiile de practică sunt utile în timpul facultăţii?

a. Nu (nu am nevoie) b. Nu (nu am timp) c. Nu (am fost angajat) d. Da,
deoarece:

11. Ce apreciaţi cel mai mult la un curs de perfecţionare? (maximum 3 răspunsuri!)

a. Profesionalismul trainerilor f. Preţul cursului
b. Renumele instituţiei organizatoare g. Perioada în care se desfăşoară
c. Structura (programa) cursurilor orele
d. Receptivitatea la problemele h. Altceva – ce ?
cursanţilor ________________
e. Abordările moderne, inovative i. Nu ştiu

12. Cât aţi fi dispus să investiţi într-un curs specific?

a. Sub 20 EURO/Pers.zi c. 50-100 EURO/Pers.zi
b. 20-50 EURO/Pers.zi a. Peste 100 EURO/Pers zi
 Date socio - demografice

Nume şi prenume:

Telefon:

Fax:

E-mail:

Facultatea absolvită:

Anul absolvirii facultăţii:

Genul: M/F

Vârsta:

Starea civilă:
a. Necăsătorit
c. Căsătorit cu copii în întreţinere
d. Divorţat
b. Căsătorit fără copii
e. Văduv

Vă mulţumim pentru timpul acordat!

Operator interviu...............................

Data completări
5. Probleme de studiat
A. Identificaţi tipurile de întrebări şi scale din chestionarul dat ca exemplu la punctul 4.

B. Clientul dumneavoastră, departamentul X, v-a cerut să cercetaţi percepţia consumatorilor

asupra calităţii de ansamblu a produselor companiei.
Dezvoltaţi un scenariu de interviu folosind cel puţin cinci întrebări cu răspuns deschis.
Includeţi o frază introductivă în care expuneţi scopul interviului.

C. Abilitatea dumneavoastră de a adresa întrebări bune va determina calitatea informaţiilor pe

care le veţi obţine atunci când veţi conduce un interviu./chestionar. Determinaţi dacă fiecare
dintre întrebări este cu răspuns deschis sau închis. Dacă este cu răspuns închis, reformulaţi-o
ca pe o întrebare cu răspuns deschis.

Primiţi multe plângeri în legătură cu servirea clienţilor?

…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
Aveţi experienţa unor luni în care vânzările au fost mai scăzute dacât în altele?
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
Ce tipuri de probleme din cadrul afacerii dumneavoastră vă împiedică să vă respectaţi
termenele de predare?
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
Pe ce pieţe intenţionează să se extindă firma dumneavoastră?
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………….

D. Interviurile se desfăşoară de obicei într-unul din următoarele trei moduri.

În spaţiul asigurat, listaţi avantajele şi dezavantajele fiecărui tip de interviu.

Interviuri Faţă în Faţă

Avantaje:

Dezavantaje:

Interviuri Telefonice
Avantaje:
 Dezavantaje:

Interviuri de Grup: Grupuri de discuţii (Focus Groups)

Avantaje:

Dezavantaje:

Bibliografie

[1] SCARLAT, C., ALEXE, C., ALEXE, C., Afacerea de la vis la succes. Editura Printech,
Bucureşti, 2006 .
[2] KOTLER, P. Principiile marketingului. Editura Teora, Bucureşti, 1999.
[3] MYERS, J. Marketing. McGraw Hill, 1986.
Lucrare practică 4
As.dr.ing. Mirona Ana Maria Popescu

ELABORAREA ÎNTREBĂRILOR ȘI PROIECTAREA

CHESTIONARULUI ONLINE
1. Tema lucrării

Lucrarea practică 4 se axează pe înțelegerea modului de proiectare a unui chestionar online și a

modului de realizare a întrebărilor pentru confirmarea ipotezelor stabilite.

2. Abstract teoretic

Un chestionar este o tehnică de colectare a datelor în care un respondent oferă răspunsuri la o

serie de întrebări adresate pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite.
 Identificarea obiectivelor chestionarului
o Stabilirea unei întrebări de cercetare. Poate fi o întrebare sau mai multe, dar acesta
ar trebui să fie punctul central al chestionarului dezvoltat.
o Elaborarea unei sau a mai multe ipoteze care urmează să fie testate prin dezvoltarea
întrebărilor din cadrul chestionarului.
 Dezvoltarea întrebărilor
o Întrebările care vor fi includese în chestionar ar trebui să vizeze testarea sistematică
a ipotezelor dezvoltate.
o Întrebările dezvoltate pentru chestionarul trebuie să fie clare, concise și directe.
Acest lucru va asigura obținerea celor mai bune răspunsuri posibile de la
respondenți.
o Se aleg tipurile de întrebări în funcție de informațiile care doresc să fie obținute.
 Stabilirea publicului țintă
o Identificarea grupului țintă de respondenți care poate să aducă răspunsuri relevante
studiului.
o Protejarea datelor care au character personal ale respondenților.
 Proiectarea chestionarului în mediul online
o Chestionarul poate fi proiectat utilizând instrumente precum Google Formulare,
iSondaje.
3. Exemplu/ Un caz rezolvat
Scopul cercetării: Chestionarul dezvoltat utilizând Google Forms are caracter privat și este adresat
studențiilor care participă la studiile de masterat/licență. Cercetarea realizată are ca scop
identificarea rolului aplicațiilor digitale în desfășurarea activităților didactice în mediul online.

Obiectivele cercetării
O1. Identificarea gradului de utilizare a aplicațiilor software de către studenții din învățământul
superior
O2. Identificarea măsurii în care aplicațiile software îmbunătățesc procesul de învățare în mediul
online

Ipotezele cercetării
H1. Abilități tehnice ale unei persoane au rolul de a facilita învățarea și folosirea de aplicații
software
H2. Aplicațiile software au contribuit pozitiv la derularea învățământului în mediul online

Proiectarea chestionarului folosind Google Forms

În contul de Gmail, este pus la dispoziție utilitarul Google Forms dedicat proiectării chestionarelor
online.

Fig 1. Cont Gmail - Selectare Formulare

Este creat un chestionar nou selectând opțiunea de Blank. Acesta va fi initial necompletat și va fi
afișat în fereastra de browser web astfel:

Fig 2. Chestionar Google Forms

Câmpul Untiled form va căpăta denumirea chestionarului, iar la rubrica Form description se va
adăuga o scurtă descriere cu privire la scopul dezvoltării cercetării în cauză.

Există încă de la început cadranul pentru prima întrebare. În cadrul acestuia se completează enunțul
întrebării la partea de Untiled Question.
Option 1 reprezintă prima variantă de răspuns. Prin apăsarea butonului Enter se trece pe al doilea
rând, la următoarea variant de răspuns. Tipul întrebări inițiale este Multiple choice, dar poate fi
modificat prin selectarea săgeții care afișează un meniu de tip drop down.
Pentru a adăuga o întrebare nouă se apasă iconița cu plus din meniul atașat în dreapta întrebării.
Acolo se regăsesc și opțiuni pentru inserarea fișierelor de tip imagine, video.
Întrebarea se poate șterge prin apăsarea iconiței reprezentată de simbolul coșului de gunoi.
Pentru a face o întrebare obligatorie trebuie bifată opțiunea Required.

Întrebări chestionar:

Întrebarea numărul 1 - întrebare deschisă de tip Short answer

Întrebarea numărul 2 - întrebare Scala Likert de tip multiple grid
Întrebarea numărul 3 - întrebare Scala Likert de tip multiple grid
Întrebarea numărul 4 - întrebare Scala Diferențial Semantică de tip multiple grid
Întrebarea numărul 5 - întrebare de tip Scală liniară
Întrebarea numărul 6 - întrebare Scala Diferențial Semantică de tip multiple grid
Întrebarea numărul 7 - întrebare de tip multiple grid
Întrebarea numărul 8 - întrebare de tip single choice
Întrebarea numărul 9 - întrebare de tip single choice
4. Problemă de studiat
A. Realizați o cercetare de marketing descriptivă pentru studiul imaginii firmei Samsung, urmând
pașii:
1. Identificarea problemei și stabilirea scopului cercetării
2. Stabiliți ipotezele si obiectivele respectivei cercetări.
3. Elaborarea planului de cercetare pentru strângerea informațiilor.
4. Proiectarea unui chestionar online folosind platforma Google Forms.

Bibliografie

[1] Simion, P.C. (2018) Marketing. Elemente fundamentale. Editura Printech, Bucureşti.
[2] https://support.google.com/docs/answer/6281888?co=GENIE.Platform%3DDesktop&hl=en
Lucrare practică 5
As.dr.ing. Mirona Ana Maria Popescu

INTRODUCEREA DATELE EXCEL ÎN SPSS

1. Tema lucrării

Lucrarea practică 5 se axează pe înțelegerea modului de introducere a datelor culese prin

intermediul chestionarului lansat în instrumentul de analiză statistică SPSS pentru a putea fi
prelucrate.

2. Abstract teoretic

Editorul de date
Acesta oferă o metodă convenabilă, de tip foaie de calcul, pentru crearea și editarea fișierelor de
date. Fereastra Data Editor se deschide automat când o sesiune începe.

Editorul de date oferă două vizualizări ale datelor:

 Vizualizare date. Această vizualizare afișează valorile reale ale datelor sau etichetele
valorilor definite.
 Vizualizare variabilă. Această vizualizare afișează informații despre definiția variabilelor,
inclusiv etichete definite pentru variabile și valori, tipul de date (de exemplu, șir, dată sau
numeric), nivelul de măsurare (nominal, ordinal sau scară) și valorile lipsă definite de
utilizator.
În ambele vizualizări, se pot adăuga, modifica și șterge informațiile conținute în fișierul de date.

Figura 1. fișier demo.sav în Data Editor

Vizualizare date
Multe dintre caracteristicile Data View sunt similare cu caracteristicile care se găsesc în aplicațiile
de calcul tabelar. Există, totuși, câteva distincții importante:

 Rândurile sunt cazuri. Fiecare rând reprezintă un caz sau o observație. De exemplu, fiecare
respondent individual la un chestionar este un caz.
 Coloanele sunt variabile. Fiecare coloană reprezintă o variabilă sau o caracteristică care
este măsurată. De exemplu, fiecare articol dintr-un chestionar este o variabilă.
 Celulele conțin valori. Fiecare celulă conține o singură valoare a unei variabile pentru un
caz. Celula este locul unde se intersectează carcasa și variabila. Celulele conțin doar valori
de date. Spre deosebire de programele de foi de calcul, celulele din Editorul de date nu pot
conține formule.
 Fișierul de date este dreptunghiular. Dimensiunile fișierului de date sunt determinate de
numărul de cazuri și variabile. Puteți introduce date în orice celulă. Dacă introduceți date
într-o celulă în afara limitelor fișierului de date definit, dreptunghiul de date este extins
pentru a include orice rânduri și / sau coloane între celula respectivă și limitele fișierului.
Nu există celule „goale” în limitele fișierului de date. Pentru variabilele numerice, celulele
goale sunt convertite la valoarea lipsă de sistem. Pentru variabilele șir, un gol este
considerat o valoare validă.

Introducerea datelor
În Vizualizare date, se pot introduce date direct în Editorul de date, în orice ordine, după caz sau
după variabilă, pentru zonele selectate sau pentru celule individuale.

 Celula activă este evidențiată.

 Numele variabilei și numărul rândului celulei active sunt afișate în colțul din stânga sus al
Editorului de date.
 Când este selectată o celulă și introdusă o valoare de date, valoarea este afișată în editorul
de celule din partea de sus a Editorului de date.
 Valorile datelor nu sunt înregistrate până nu este apăsat Enter sau selectată o altă celulă.
 Pentru a introduce orice altceva decât date numerice simple, trebuie definit mai întâi tipul
variabilei.
Dacă este introdusă o valoare într-o coloană goală, Editorul de date creează automat o nouă
variabilă și atribuie un nume de variabilă.
Se poate modifica oricând tipul de date pentru o variabilă utilizând caseta de dialog Tip variabilă
din Vizualizarea variabilelor. Editorul de date va încerca să convertească valorile existente la noul
tip. Dacă nu este posibilă nicio conversie, se atribuie valoarea lipsă de sistem. Regulile de
conversie sunt aceleași cu regulile pentru lipirea valorilor datelor la o variabilă cu un tip de format
diferit. Dacă modificarea formatului de date poate duce la pierderea specificațiilor de valoare lipsă
sau a etichetelor valorice, Editorul de date afișează o casetă de alertă și întreabă utilizatorul dacă
dorește să continue cu modificarea sau să o anuleze.
Fișiere de date
Fișierele de date vin într-o mare varietate de formate, iar acest software este conceput pentru a
gestiona multe dintre ele, inclusiv:

 Foi de calcul Excel

 Tabelele de baze de date din mai multe surse de baze de date, inclusiv Oracle, SQLServer,
DB2 și altele
 Delimitate prin tab, CSV și alte tipuri de fișiere text simple
 Fișiere de date SAS
 Fișiere de date Stata

3. Exemplu - Importarea datelor din Excel în SPSS

Pentru a importa direct datele culese în urma completării chestionarului de către respondenți se
efectuează următorii pași:

1. Se codifică datele în Excel

 Fiecare întrebare reprezintă o variabilă și deține minim un răspuns
 Fiecare variantă posibilă de răspuns din chestionar deține o valoare
 Numerotarea valorilor acordate pentru răspunsuri pornește de la 0
Exemplu întrebare și răspunsuri codificate:

Fig 1. Exemplu de întrebare

Variabile:
Competențe digitale: începător – 0, mediu – 1, avansat – 2;
Limba engleză: începător – 0, mediu – 1, avansat – 2;

2. Din meniu se alege: Fișier> Import date> Excel

3. Se accesează folderul Samples \ English și este selectat demo.xlsx.
Fereastra de dialog Citire fișier Excel afișează o previzualizare a fișierului de date. Se
afișează conținutul primei foi din fișier. Dacă fișierul are mai multe foi, se poate selecta
foaia din listă.
Se observă că unele dintre valorile șirului pentru gen au spații, iar unele dintre valorile
pentru MaritalStatus sunt afișate ca puncte (.).
 Figura 2. Citirea fișierului Excel

4. Trebuie selectat Citește numele variabilelor din primul rând de date. Dacă titlurile coloanei
nu sunt conforme cu regulile de nume de variabilă, acestea sunt convertite în nume de
variabile valide. Anteturile coloanei originale sunt salvate ca etichete variabile.
5. Se selectează Eliminați spațiile principale din valorile șirului.
6. Se deselectează Procentul de valori care determină tipul de date.

Figura 3. Modificarea citirii fișierului Excel

Valoarea șirului „fără răspuns” este acum afișată în celulele care lipseau de sistem. Dacă nu există
parametru procentual al valorilor și coloana conține un amestec de tip de date, variabila este citită
ca un tip de date șir. Toate valorile sunt păstrate, dar valorile numerice sunt tratate ca valori de șir.

7. Se selectează (verifică) Procentul de valori care determină tipul de date pentru a trata
MaritalStatus ca o variabilă numerică.
8. Se efectuează clic pe OK pentru a citi fișierul Excel.

Datele apar acum în Editorul de date, cu titlurile de coloană utilizate ca nume de variabile.
Deoarece numele variabilelor nu pot conține spații, spațiile din anteturile coloanei originale sunt
eliminate. De exemplu, titlul coloanei „Stare civilă” este convertit în variabila MaritalStatus.
Antetul coloanei originale este păstrat ca o etichetă variabilă.

Figura 4. Date importate din Excel

4. Problemă de studiat

A. Efectuați codificarea variabilelor din cadrul documentului de tip Excel descărcat din
platforma Google Forms.

B. Importați datele obținute și codificate în SPSS urmând pașii menționați.

Bibliografie

[1] Gene W. Gloeckner, IBM SPSS for Introductory Statistics. Use and Interpretation, Sixth
Edition
[2] https://www.ibm.com/support/pages/ibm-spss-statistics-27-documentation
Lucrare practică 6
As.dr.ing. Mirona Ana Maria Popescu

DEFINIREA ȘI CODIFICAREA VARIABILELOR ÎN SPSS

1. Tema lucrării

Lucrarea practică 6 se axează pe înțelegerea modului de definire a variabilelor în cadrul

instrumentului de analiză statistică SPSS.

2. Abstract teoretic

Definire variabile
În Variable View se fac codificări pentru fiecare variabilă din Data View. În momentul în care
SPSS este deschis este afișată o filă tip Excel care conține două tab-uri:
 Data View (fiecare rând reprezintă un respondent, fiecare coloană este atribuită unei
variabile)

Fig 1. Fila SPSS denumită Data View

 Variable View (fiecare rând este atribuit unei variabile și fiecare coloană unei proprietăți)

Fig 2. Fila SPSS denumită Variable View

În Variable View se efectuează definirea variabilelor. Reguli:

- Nu se pot utiliza spații
- Dacă se dorește utilizarea de spațiu se recomandă folosirea caracterului _ (ex:
varsta_respondent) sau fiecare cuvânt începe cu majusculă (ex: VarstaRespondentului)
 - Nu pot începe cu un caracter special (ex: #, @, &, etc.)
- Nu pot începe cu un număr,
- Fiecare nume este unic
- Sunt permise maxim 64 de caractere

Vizualizare variabilă
Vizualizarea variabilelor conține descrieri ale atributelor fiecărei variabile din fișierul de date:

 Rândurile sunt variabile.

 Coloanele sunt atribute variabile.

Se pot adăuga sau șterge variabile și modifica atributele variabilelor, inclusiv următoarele atribute:

 Numele variabilei
 Tipul de date
 Numărul de cifre sau caractere
 Numărul de zecimale
 Etichete variabile descriptive și valorice
 Valori lipsă definite de utilizator
 Lățimea coloanei
 Nivelul de măsurare

Pictogramele care sunt afișate lângă variabile în listele casetei de dialog oferă informații despre
tipul de variabilă și nivelul de măsurare.

Fig 1. Pictogramă nivel de măsurare

Se poate specifica nivelul de măsurare ca scară (date numerice pe o scală de interval sau raport),
ordinală sau nominală. Datele nominale și ordinale pot fi fie șiruri (alfanumerice), fie numerice.

 Nominal. O variabilă poate fi tratată ca nominală atunci când valorile sale reprezintă
categorii fără clasare intrinsecă (de exemplu, departamentul companiei în care lucrează un
angajat). Exemple de variabile nominale includ regiunea, codul postal.
 Ordinal. O variabilă poate fi tratată ca ordinală atunci când valorile sale reprezintă categorii
cu o anumită clasificare intrinsecă (de exemplu, niveluri de satisfacție a serviciilor de la
 foarte nemulțumiți la foarte mulțumiți). Exemple de variabile ordinale includ scoruri de
atitudine care reprezintă gradul de satisfacție sau încredere și scoruri de rating de preferință.
 Scară. O variabilă poate fi tratată ca scară (continuă) atunci când valorile sale reprezintă
categorii ordonate cu o valoare semnificativă, astfel încât comparațiile la distanță între
valori să fie adecvate. Exemple de variabile la scară includ vârsta în ani și venitul în mii de
dolari.
Notă: Pentru variabilele șirului ordinal, se presupune că ordinea alfabetică a valorilor șirului
reflectă ordinea adevărată a categoriilor. De exemplu, pentru o variabilă șir cu valorile scăzut,
mediu, ridicat, ordinea categoriilor este interpretată ca ridicată, scăzută, medie, ceea ce nu este
ordinea corectă. În general, este mai fiabil să folosiți coduri numerice pentru a reprezenta date
ordinale.

3. Exemplu – codificarea variabilelor în SPSS

Codificarea datelor se realizează în Variable View și conține atributele prezentate în Fig 3.

Fig 3. Atributele unei variabile în SPSS

O variabilă trebuie să aibă completate următoare câmpuri:

 Name – numele variabilei
 Type – tipul variabilei
o Numeric: cel mai frecvent tip de date (ex: 1, 22, 453, etc.);
o Date este folosit pentru date calendaristice;
o String pentru cuvinte, propoziții. În funcție de tipul răspunsului la întrebare se
setează și numărul de caractere, cu precădere la cele de tip String, unde un
răspuns poate avea mai mult de 8.
 Width – dimensiunea unei variabile
 Decimals – se setează la 0
 Label – o descriere a variabilei (sinteză a întrebării care o conține, se pot utiliza spații
între cuvintele folosite)
 Values – valorile asignate răspunsurilor
 Measure – măsura variabilei
 Fig 4. Eticheta Label a variabilelor SPSS

În cazul prezentat Variabila Gender (Gen) poate avea două tipuri:

 Masculin – i se va atribui valoarea numerică 0,
 Feminin – i se va atribui valoarea numerică 1.
O variabilă care definește o categorie și are doar 2 categorii se numește dihotomă (despărțit în
două). Un respondent poate fi doar într-o categorie, nu în ambele, nu în nici una.
O variabilă poate avea mai multe valori numerice, fiecare dintre acestea reprezentând un tip de
răspuns. Răspunsurile care au aferente valori numerice sunt predefinite de întreprinzătorul
chestionarului:
 Întrebări cu de tip single choice – au o valoare numerică pentru fiecare răspuns din
chestionar
 Întrebările de tip multiple choice – au o valoare numerică pentru fiecare combinație de
răspunsuri (din cele predefinite) posibile
Pentru a codifica variantele de răspuns ale unei întrebări se apasă pe Values.

Fig 5. Ecran dedicat introducerii valorilor pentru fiecare răspuns

La Value se adaugă numărul alocat valorii, iar la Label valoarea efectivă (ex: Value 0, Label –
Male).
Dacă o valoare a fost introdusă eronat, se selectează și este eliminată prin butonul Remove sau
modificată prin acțiunea declanșată de butonul Change.
Pentru salvarea datelor adăugate se apasă OK.
 Fig 5. Popularea valorilor cu răspunsurile predefinite

Din Data View se poate apăsa pentru a schimba proprietățile cu Label-urile acordate și invers.

Fig 6. Modificarea proprităților în Data View

4. Problemă de studiat
Realizați procesul de codificare a fiecărei variabile din cadrul chestionarului proiectat respectând
regulile prezentate.

Bibliografie

[1] Simion, P.C. (2018) Marketing. Elemente fundamentale. Editura Printech, Bucureşti.
[2] Gene W. Gloeckner, IBM SPSS for Introductory Statistics. Use and Interpretation, Sixth
Edition
[3] https://www.ibm.com/support/pages/ibm-spss-statistics-27-documentation