- SEMINAR 1&2-

Unitatea statistică=elementul din populaţia statistică care deţine un nivel/valoare

pentru fiecare caracteristică observată în cadrul cercetării statistice.

Populaţia statistică (colectivitatea generală)= mulţimea elementelor de acelaşi

tip, caracterizate de trăsături esenţiale comune şi care fac parte dintr-un grup ce
urmează a fi studiat.
N=volumul populatiei statistice;Termenul de populaţie se referă la o mulţime de
obiecte, persoane, firme, opinii, proiecte etc.

Eşantionul (colectivitate de selecţie, colectivitate parţială) =submulţimea de

elemente selectate dintr-o populaţie statistică care deţine aceleaşi trăsături esenţiale
ce caracterizează populaţia statistică din care a fost extras.
n=volumul esantionului
Variabila/caracteristica statistică=trăsătura, însuşirea comună tuturor
elementelor unei populaţii ce înregistrează valori/variante distincte pentru fiecare
unitate statistică.

Variabilele statistice pot fi clasificate după:

1. Modul de exprimare

Variabilele CALITATIVE(nenumerice)
-oferă răspunsuri categoriale la întrebari de tipul:
„Aveţi asigurare de viaţă?” (variantele de răspuns sunt limitate la „da” şi „nu”)
„Ce profesie aveţi?” (sunt mai multe variante de răspuns)
Variabilele CANTITATIVE
-oferă răspunsuri sub formă numericăla întrebări de tipul
„Ce vârstă aveţi?”
„ Ce sumă de bani cheltuiţi lunar pentru petrecerea timpului liber?”
 2. Modul de variaţie DOAR PENTRU variabilele numerice:

de tip discret (discontinua)

Datele discrete sunt răspunsuri numerice care apar în urma unui proces de
numărare, pot lua doar anumite valori pe scara lor de variaţie care este o
submulţime a mulţimii numerelor întregi
Ex.: numărul de copii pe care îi are o familie, numărul de oraşe dintr-un
judeţ, vârsta

de tip continuu
Datele continue sunt răspunsuri numerice care apar în urma unui proces de
măsurare, pot lua orice valoare din scara lor de variaţie, care este un
interval de numere reale
Ex.:greutatea unei persoane, cifra de afaceri a unei firme, venitul unei
persoane

3. În funcţie de numărul variantelor de răspuns în:

Variabilele alternative (binare)

-pot avea două variante de răspuns, după modelul adevărat/fals din logică:
Ex: sex (M/F), stagiul militar (efectuat/neefectuat), mediul de rezidenţă
(urban/rural);

Variabilele nealternative
-pot lua mai multe valori/variante de răspuns:
Ex. salariu, profesie, cifră de afaceri, categorie de confort hotelieră

!!O caracteristică nealternativă poate fi transformată într-una

alternativă, printr-un proces de dihotomizare: salariul până la 4000
lei/peste 4000 lei

DIMENSIUNEA
A. Variabile de timp ce iau în considerare dimensiunea temporală; anul înfiinţării
unor firme, durata necesară pentru prestarea unui serviciu etc

B. Variabile de spaţiu ce iau în considerare dimensiunea teritorială; judeţul de

reşedinţă al unor persoane, zona de amplasare a unor magazine
C. Variabile atributive ce se referă la un atribut, altul decât timpul sau spaţiul.
numărul salariatilor unei firme, genul persoanei, profesia unei persoane, cifra de
afaceri a unor agenţi economici etc.

Descriptiv vs Inferențial

Statistica descriptivă –implică sistematizarea, gruparea,calculul unor indicatori,

prezentarea rezultatelor pentru a obține informații suport pentru decizii.

Statistica inferențială–un set de proceduri folosite pentru a face predicții

referitoare la o populație studiind proprietățile unei părți ale acesteia (eșantion).

EXEMPLU:
Să presupunem că primarul unui oraş este interesat să cunoască percepţia
locuitorilor privind nivelul de trai.
Populaţia statistică este reprezentată de totalitatea cetăţenilor cu domiciliul în
oraşul respectiv.
Eşantionul este alcătuit din acele persoane care sunt selectate aleator să participe
la studiu.
Scopul cercetării este descrierea diverselor caracteristici ale populaţiei statistice
(parametrii: venitul mediu, numărul salariaţilor, numărul persoanelor fără loc de
muncă, numărul vârstnicilor aflaţi în întreţinerea familiei, vârsta medie etc.). Acest
scop poate fi atins folosind indicatorii statistici (estimatorii) obţinuţi pe baza
eşantionului de locuitori, pentru a estima diferitele caracteristici de interes ale
populaţiei. Observăm astfel că scopul major al statisticii inferenţiale este de a trage
concluzii asupra parametrilor populaţiei statistice, folosind valorile estimatorilor
calculaţi pentru eşantion.

REZOLVARI

1. a) cifra de afaceri a 100 firme din domeniul IT;

- Care e populatia statistica? ( firme)
- Ce si cat este N? ()
- Care este esantionul si cat este n? ( firme din domeniul IT- 100)
- Care este variabila? (CA)
- Ce sunt variabilele calitative si cantitative? Ce fel de variabila este?
(Varaibila cantitativa)
 - Diferenta dintre variabila de tip discret/ continuu? Ce fel de variabila e?
(Continuu);
- Ce este o variabila alternativa/ nealternativa? (CA- nealternativa)
- Cum se numeste procesul de transformare a variabilei nealternativa intr-una
alternative (DIHOTOMIZARE). Transformati CA dintr-o variabila
nealternativa in una alternativa.
- Care e dimensiunea variabilei? (Atributiva) Exemple pentru firma de
variabila de timp si spatiu.

b) Absenteismul angajaţilor (zile);

unitatea statistică: zile

identificaţi variabila statistică studiată : Absenteismul
tipul de variabilă: variabila de timp; nealternativa
variabila este cantitativă sau calitativă: cantitativă
continuă sau discontinuă: discontinua ( discrete)
- Transformati dintr-o variabila nealternativa in una alternativa.

c) Profesiile a 200 de salariaţi;

unitatea statistică: salariatul

identificaţi variabila statistică studiată: profesia
tipul de variabilă: variabila atributiva; nealternativa
variabila este cantitativă sau calitativă:
continuă sau discontinuă: calitativa

d) Numărul personalului din 1000 de întreprinderi;

unitatea statistică: întreprinderi

identificaţi variabila statistică studiată : Numărul personalului
tipul de variabilă: atributiva; nealternativa
variabila este cantitativă sau calitativă: cantitativă
continuă sau discontinuă: discontinuă

e) Numărul copiilor din 2000 de familii.

unitatea statistică: familia

identificaţi variabila statistică studiată : Numărul copiilor
tipul de variabilă:atributiva; nealternativa
variabila este cantitativă sau calitativă: cantitativa
continuă sau discontinuă: discontinua

2.
CANTITATIVE SCALA CALITATIVE
rata lunară a şomajului în tipul de ulei de motor
judeţul A, în anul 2005 cumpărat cel mai recent
de 75 de posesori de
automobile selectaţi
întâmplător, fiecare
posesor putând preciza un
singur tip;
cifra de afaceri realizată de
firmele unui oraş, în primul
trimestru al anului 2006;
cursul valutar zilnic oficial
al leului în raport cu
EURO;
numărul persoanelor de sex
feminin care îndeplinesc
funcţia de director
economic pe judeţe;
salariul mediu pe ramuri
ale economiei naţionale,
octombrie 2005;
numărul de ore de program
sportiv transmise de 15
televiziuni prin cablu;
procentul mediu dintr-o zi
de lucru, consumat în
şedinţe de către 50 de
directori;
marca de automobil
cumpărat cel mai de
recent de 20 de persoane;
preţul calculatorului
cumpărat cel mai de recent
de 20 de oameni de afaceri;
luna din anul 2004 în care
50 de agenţi economici
 selectaţi întâmplător au
realizat cele mai mari
vânzări;
culoarea de tapet (alta
decât albă) la care 5 dintre
cei mai importanţi
importatori de tapete au
realizat cele mai mari
venituri din vânzări,
pentru firmă;
indicele preţurilor de
consum în ultimele 6 luni;
cheltuielile cu reclama
făcute de 50 de firme
selectate aleator;
tipul de reclamă
publicitară preferată de 50
de firme selectate aleator;

2. O companie de asigurări doreşte să determine proporţia medicilor care au fost

implicaţi în ultimul an în una sau mai multe acţiuni judiciare de rele practici.
Compania selectează întâmplător 500 de medici care au practicat în ultimul an
şi determină proporţia. Identificaţi populaţia de interes, eşantionul şi inferenţa
statistică dorită.

populaţia de interes: medicilor care au fost implicaţi în ultimul an în una sau mai
multe acţiuni judiciare de rele practici.
eşantionul: 500 de medici care au practicat în ultimul an
inferenţa statistică:

5. Un cercetător este interesat să compare salariul de încadrare pentru bărbaţii şi

femeile care intră în serviciu imediat după absolvirea facultăţii. Sunt cercetaţi 100
de bărbaţi şi 100 de femei.
a) Descrieţi populaţia; bărbaţii şi femeile care intră în serviciu imediat după
absolvirea facultăţii
b) Descrieţi eşantionul; cercetaţi 100 de bărbaţi şi 100 de femei.
c) Descrieţi inferenţa care interesează : salariul de încadrare.
11. Procesul de sistematizare şi de calcul al indicatorilor statistici ce caracterizează
o colectivitate statistică se numeşte:
a) Statistică descriptivă;
b) Statistică inferenţială;
c) Eşantionare statistică;
d) Observare statistică;
e) Recensământ statistic.

13. Considerăm următoarele valori, înregistrate pentru două variabile, la 4 unităţi

statistice:
x1 = 0; x2 = 1; x3 = 0; x4 = 1;
y1 = 10; y2 = 20; y3 = 30; y4 = 40;

Inlocuim x cu fiecare val. De mai sus ( x1,x2, etc) si facem suma =>

x1+x2+x3+x4= 0+1+0+1= 2

Inlocuim pe pereche: x1 cu y1, x2 cu y2, facem suma=>

X1+y1= 0+10=10
X2+y2= 1+20= 21 (apoi suma tuturor perechilor).

14. Răspundeţi la următoarele întrebări:

a) Elementele asupra cărora se efectuează un studiu statistic sunt denumite
„variabile“?

Variabila/caracteristica statistică=trăsătura, însuşirea comună tuturor

elementelor unei populaţii ce înregistrează valori/variante distincte pentru fiecare
unitate statistică.
b) Particularităţile, însuşirile prezentate de o unitate statistică sunt numite
caracteristici?

Unitatea statistică=elementul din populaţia statistică care deţine un nivel/valoare

pentru fiecare caracteristică observată în cadrul cercetării statistice.

c) O singură unitate statistică poate avea mai multe caracteristici?

d) O caracteristică mai este cunoscută şi sub denumirea de ...
e) Cum se identifică frecvenţa unei valori individuale?
f) Care este deosebirea între o variantă şi o variabilă statistică?