APRECIEREA PERFORMANȚEI ÎN ORGANIZAȚIILE NON-PROFIT ȘI ÎN

CELE DIN SECTORUL PUBLIC

Organizațiile non-profit nu vizează obținerea profitului, ci doar acoperirea costurilor.

Eventualele profituri generate sunt utilizate pentru atingerea unui scop (furnizarea unui
serviciu sau realizarea unui obiectiv social sau moral). Este extrem de dificil să își definească
obiectivele. Adesea au mai multe obiective, fiind greu de identificat obiectivul primordial. De
asemenea, este dificil de apreciat dacă obiectivele necuantificabile au fost îndeplinite. De
exemplu, este greu de evaluat dacă o organizație caritabilă a îmbunătățit situația celor care
beneficiază de activitățile sale.

Organizațiile non-profit nu pot fi judecate prin rentabilitate. Ele nu trebuie să își depășească
concurenții, astfel că trebuie utilizate alte metode de evaluare a performanței.
Exemplu: Unul dintre obiectivele unei organizații non-profit ar putea fi „asigurarea unui
iluminat stradal adecvat în zonă”.
(a) Cum ar putea fi măsurată „adecvarea” iluminatului stradal?
(b) Presupunem că alte obiective sunt îmbunătățirea siguranței rutiere în zonă și
reducerea criminalității. Cât contribuie iluminatul stradal adecvat la fiecare dintre
aceste obiective?
(c) Ce sumă este necesară pentru iluminarea adecvată a străzilor, îmbunătățirea
siguranței rutiere și reducerea criminalității? Care este suma minimă / maximă?

S-ar putea considera că nu este necesară măsurarea performanței. Cu toate acestea,

organizațiile non-profit nu vor beneficia de sume nelimitate pentru a-și îndeplini obiectivele,
fără a se verifica modul în care sunt cheltuiți banii.

Fără informații despre ceea ce se realizează și cât costă este imposibilă alocarea eficientă a
resurselor. Fără aceste informații alocarea se va face subiectiv, în funcție de interese personale
sau ca răspuns la presiuni politice. Fără indicatori de performanță, managerii nu vor ști în ce
măsură operațiunile contribuie la eficacitate și eficiență, când sunt necesare intervenții sau
cum s-a schimbat în timp performanța lor.

De asemenea, poate exista o cerere legală de informații pentru a decide cât ar trebui să
cheltuie în sectorul public. Guvernul poate fi interesat de rezultatele obținute ca urmare a
unui anumit nivel de finanțare sau să decidă dacă un serviciu poate fi furnizat mai eficient în
sectorul privat. La fel, cei care finanțează organizațiile non-profit au dreptul să știe dacă banii
lor sunt folosiți corespunzător.
Performanța este adesea judecată în termeni de intrări și ieșiri:
• economia – constă în obținerea cantității și calității adecvate a intrărilor la cel mai mic
cost;
• eficiența – este relația dintre intrări și ieșiri;
• eficacitatea – este relația dintre rezultatele unei organizații și obiectivele ei.

Problemele asociate măsurării performanței:

(a) existența obiectivelor multiple;
(b) măsurarea ieșirilor – rareori rezultatele pot fi măsurate într-o manieră acceptată ca
fiind semnificativă (ex: rezultatele bune la examene sunt o măsură adecvată a calității
predării?); colectarea datelor poate fi problematică (de ex: infracțiunile nedeclarate nu
sunt incluse în datele utilizate pentru a măsura performanța poliției);
(c) lipsa unui indicator de profit – indicatorii financiari sunt inutili;
(d) natura serviciilor furnizate – pentru multe servicii este dificil de definit un cost unitar
(ex: o unitate de pompieri – care este costul unitar?);
(e) constrângeri financiare – sunt mai pronunțate pentru organizațiile non-profit;
capacitatea unei autorități locale de a obține fonduri (fie prin împrumut, fie prin
impozite locale) este supusă unui control strict din partea guvernului;
(f) considerații politice, sociale și legale:
- organizațiile din sectorul public sunt supuse unor puternice influențe politice; de ex:
autoritățile locale trebuie să pună în aplicare politicile guvernului central, precum și
propriile politici (uneori conflictuale);
- există așteptări mai mari față de organizațiile din sectorul public; de ex: închiderea unui
spital local va fi mai puțin acceptată decât închiderea unei fabrici;
- indicatorii de performanță ai organizațiilor din sectorul public sunt supuși unor cerințe
legale mult mai dure;
- deși este puțin probabil ca pe termen lung organizațiile care caută profit să continue
serviciile cu o contribuție negativă, organizațiilor non-profit li se poate cere să ofere o
serie de servicii, chiar dacă sunt neeconomicoase.

Soluții la aceste probleme:

• intrările – performanța poate fi apreciată în termeni de intrări;
• raționamentul – măsurarea performanței este, într-o oarecare măsură, subiectivă;
raționamentele pot fi aplicate de către experți sau de către cei care finanțează
activitatea;
• comparații – deși nu există concurență, nu înseamnă că fiecare organizație este unică;
autoritățile locale sau serviciile de sănătate pot judeca performanța lor prin
comparație cu altele sau cu cea a predecesorilor; din moment ce nu concurează între
ele, problema confidențialității este redusă (benchmarking);
 • indicatori cantitativi – costurile unitare (cost pe zi-pacient, costul împrumutului unei
cărți din bibliotecă) pot fi stabilite relativ ușor pentru a permite organizațiilor să
evalueze dacă se descurcă mai bine sau mai rău decât omologii lor

Măsurarea eficienței intrărilor și ieșirilor

(a) dacă intrările sunt fixe:
Ieșiri efective
Maximul de ieșiri posibil de obținut pentru un anumit nivel al intrărilor

(b) dacă ieșirile sunt fixe:

Minimul de intrări necesare pentru un anumit nivel al ieșirilor
Intrări efective

(c) dacă intrările și ieșirile sunt variabile:

Ieșiri efective Ieșiri standard
vs
Intrări efective Intrări standard

Exemplu: Presupunem că, la un cost total de 40.000 $ și 4.000 de ore (intrări) în medie pe an,
un polițist parcurge 8.000 km și instrumentează 200 de cazuri (ieșiri). Posibilități de calcul al
unor indicatori:
40.000 $ 4.000 ore 8.000 km 200 cazuri
Costuri - 40.000 $ / 4.000 ore 40.000 $ / 8.000 km 40.000 $ / 200 caz.
40.000 $ = 10 $ / oră = 5 $ / km = 200 $ / caz
Timp 400 ore / 40.000 $ = - 0,5 h / km patrulat 20 h / caz
400 ore 6 min / 1 $ cheltuit
Distanță 0,2 km / 1 $ cheltuit 2 km patrulați / oră - 40 km / caz
8.000 km
Cazuri 1 caz pt. 200 $ 1 caz la 20 h 1 caz la 40 km -
200

Acești indicatori nu identifică neapărat cauza și efectul sau responsabilitatea personală.

Mărimile efective trebuie comparate cu ținte, standarde (dacă există), activități similare
(interne sau externe), trenduri.