Indicatori

“În mod potenţial indicatorii au valoare mare în indicarea problemelor sociale

semnificative, şi luat ca un tot, un portofoliu de indicatori ne permite să tragem concluzii
despre progresul social Dar nu ne aşteptăm să fie o reprezentare completă a stării unei
societăţi Indicatorii sunt pur şi simplu un indiciu Natura acestui indiciu va depinde de
alegerile luate în legătură cu definiţiile şi datele folosite Diferiţi indicatori subliniează diferite
aspecte ale problemelor sociale, şi sugerează diferite priorităţi pentru intervenţia politică”
(Atkinson et all pg 19 20)
Indicatorul este un număr cu scop special de măsurare. Un factor sau o variabilă
cantitativă sau calitativă care furnizează un mijloc simplu şi de încredere pentru măsurarea
realizărilor, reflectarea schimbărilor aferente unei intervenţii, sau pentru evaluarea
performanţei unei părţi sau a unei instituţii. Sau, o variabilă care permite verificarea
schimbărilor în intervenţia de dezvoltare sau arată rezultatele privitoare la acţiunile
planificate. Indicatorii sunt de obicei măsuri indirecte ale unui fenomen sau a unei calităţi de
bază şi sunt enunţaţi în formatul SMART. Indicatorii sunt deseori divizaţi pentru a compara
rezultate şi au limite de timp şi valori de bază.
Definiţii şi utilizare
Aşa cum se poate observa în glosar “performanţă” şi “indicator” au definiţii destul de
largi. Acest lucru se datorează faptului că ei trebuie să fie adaptabili unei game variate de
circumstanţe.
Indicatorii de performanţă sunt unul dintre multiplele instrumente care ajută la
furnizarea unui răspuns pentru întrebarea: De unde ştim că realizăm ceva?
O definiţie simplă a indicatorului de performanţă este:
“O măsură numerică a gradului de atingere a unui obiectiv.”
O definiţie mai sofisticată ar fi:
Un indicator de performanţă defineşte măsurarea unei informaţii importante şi
folositoare cu privire la performanţa unui program exprimat în procente, index, rată sau altă
comparaţie care este monitorizată la intervale regulate şi este comparată cu unul sau mai
multe criterii.
Indicatorii de performanţă sunt de obicei percepuţi drept măsuri numerice ale
realizării, uşor de colectat şi folosit.
Pentru ca indicatorii de performanţă să fie folosiţi în mod adecvat, ei trebuie văzuţi
drept indicatori numerici care necesită interpretare. Ei trebuie folosiţi ca unul dintre multele
indicii disponibile, care ajută la adresarea întrebărilor legate de performanţă şi îmbunătăţirea
acesteia.
Ministerele, Comisiile de Management şi personalul care doresc să folosească
indicatorii de performanţă în mod adecvat, vor trebui să fie angajate ferm în furnizarea şi
dezvoltarea unor servicii de calitate şi ar trebui să considere greşelile (inclusiv o performanţă
slabă) mai degrabă o oportunitate de îmbunătăţire a performanţei decât o oportunitate de
“pedeapsă” (ex. A face observaţii personalului sau a reduce salariul). Această orientare este
posibilă doar acolo unde există colaborare între actorii cheie (de exemplu managementul
ministerial şi SGG/Ministerul Finanţelor Publice).
 Dacă vorbim despre un context adecvat pentru elaborarea indicatorilor de performanţă,
atunci vorbim despre faptul că toate persoanele de la nivel de management, şi personalul în
general, trebuie să fie angajate în furnizarea unor servicii de calitate şi în îmbunătăţirea
continuă a calităţii serviciilor respective.
Indicatorii de performanţă pot fi nişte instrumente foarte folositoare în a vă ajuta să
răspundeţi la întrebările: De unde ştiţi ce anume realizaţi şi cum poate fi îmbunătăţită
performanţa serviciului dvs.?

Variabilă versus indicator

Variabila reprezintă o caracteristică care variază Este distribuția răspunsurilor
Indicatorul este o măsură sintetică referitoare la variabila respectivă Indicatorul ia
întotdeauna o singură valoare

Exemple de tipuri de indicatori:

- Frecvențe absolute - numărul persoanelor fără adăpost
- Frecvențe relative - procentul persoanelor sărace (din total persoane)
Subtip: raport (ratio ) număr de mame adolescente la 1.000 de mame de 15 18
ani într-un an
- Indicatori ai tendinţei centrale ( mediana, modul) - media veniturilor într-o populaţie
- Indicatori ai omogenităţii eterogenităţii - indicele GINI al inegalităţii veniturilor

Rezultatele acțiunilor trebuie evaluate periodic după încheierea anumitor activități.

Pentru ca o astfel de evaluare să fie posibilă, este necesar să fie definit un indicator
corespunzător (măsura performanței), care să prezinte o valoare numerică care să cuantifice
câștigurile prin comparație cu resursele alocate. Indicatorii sunt instrumente de analiză
elementare utilizate pentru analizarea unei anumite politici publice sau pentru a compara
activități similare de la nivelul diferitelor agenții.
De exemplu, în sectorul public sunt posibile următoarele categorii de indicatori:
o Hotărâri de guvern
o Legi
o Regulamente
o Granturi
o Licențe
o Consiliere și sprijin sub formă de expertiză
o Cercetare, analize, documente de lucru și publicații
o Servicii digitale și informații
o Cursanți instruiți
o Pacienți îngrijiți
o Construcția de drumuri și infrastructură
o Anchete penale
o Supravegherea traficului, etc
 Aceste categorii de indicatori trebuie exprimate printr-o valoare numerică (cifre) în
timpul procesului de măsurare. De exemplu, numărul orelor de lucru prestate de agenții de
circulație, numărul studenților participanți la un curs, numărul pacienților îngrijiți, etc.

Indicatorii de performanţă şi ţintele

Indicatorii de performanţă şi Ţintele sunt asemănătoare în sensul că ambele sunt cifre
în baza cărora va fi măsurată performanţa.
Indicatorii şi ţintele diferă în sensul că Indicatorii de Performanţă (IP) sunt itemi pe
termen mai lung folosiţi pentru a măsura progresul în domenii extinse de politici (de exemplu,
folosirea măsurii mortalităţii infantile pentru a determina gradul de îmbunătăţire în nivelul de
sănătate al mamei şi copilului). Ei măsoară progresul în baza rezultatelor politicii/ outcomes.
Ţintele, pe de altă parte, sunt folosite pentru declaraţii foarte specifice (de exemplu,
vom vaccina 3.500 copii împotriva pojarului până la 30 iunie 2009). Ele măsoară progresul în
baza rezultatelor acţiunii/outputs.

Indicatorii de performanţă:
- Sunt măsurători cuantificabile, agreate în prealabil, care reflectă factorii critici de
succes ai unei organizaţii;
- Trebuie să reflecte ţelurile organizaţiei şi trebuie să fie cheia succesului acesteia;
- Sunt consideraţii pe termen lung. Definiţia lor şi modul în care sunt măsuraţi nu se
schimbă des;
- Sunt unici pentru fiecare organizaţie pentru că şi ţelurile acestora sunt diferite; şi
Trebuie să aibă una sau mai multe ţinte stabilite pentru a monitoriza progresul.
Indicatorii de performanţă sunt elaboraţi pentru a furniza informaţii de încredere
asupra naturii şi performanţei sectorului supus revizuirii împreună cu un set compatibil de
măsuri ale performanţei. Acest lucru va contribui la creşterea gradului de răspundere publică
al sectorului, precum şi la asigurarea faptului că deciziile privind politicile pot fi agreate în
baza informaţiilor întemeiate şi de încredere.
 Este important ca în cadrul organizaţiilor să se pună accentul pe ce anume trebuie
realizat. Cu toate acestea, pentru a îmbunătăţi nivelul performanţei înafara utilizării
indicatorilor de performanţă mai sunt necesare : angajamentul de a furniza şi dezvolta servicii
de calitate; personal care este înclinat şi încurajat să adreseze întrebări despre motivul
activităţilor pe care le desfăşoară; membri ai comisiilor de management şi personalul în
general care sunt concentraţi pe nevoile clienţilor şi pe îndeplinirea acestor nevoi; indicatori
de performanţă care sunt consideraţi ca atare, doar un element minor în cadrul procesului de
dezvoltare a serviciilor de calitate; şi servicii de sprijin adecvate, de exemplu formarea
personalului şi sistemele administrative de sprijin.
Indicatorii de performanţă din servicii, care au drept scop schimbarea persoanei care
beneficiază de respectivul serviciu, sunt mai dificil de elaborat şi de utilizat în mod eficient
decât cei din construcţii, de exemplu. În serviciile de asistenţă socială atunci când se
elaborează indicatorii de performanţă trebuie luate în considerare măsurători complexe şi
aspecte legate de cauză şi efect.

Formularea Indicatorilor de Performanţă

În cadrul etapei de planificare, trebuie luate măsuri de precauţie pentru a vă asigura că
Documentul Strategic poate fi monitorizat şi raportat într-un mod eficace. Cele două tipuri de
rapoarte fundamentale care vor trebui elaborate sunt un “raport al rezultatelor,” care evaluează
gradul de îndeplinire a obiectivelor şi o serie de rapoarte de performanţă, care se axează pe
atingerea ţintelor. Pentru a planifica procesul de pregătire a acestor rapoarte, trebuie elaborată
o Strategie privind Monitorizarea şi Evaluarea.
În această etapă, trebuie urmaţi paşii de mai jos:
Pasul 1: Acolo unde este posibil, elaboraţi o listă de Indicatori cheie pentru a urmări
obiectivele. În multe cazuri, obiectivele nu sunt chiar uşor de monitorizat cu ajutorul datelor
obişnuite. Atunci când se selectează indicatorii, trebuie avute în vedere următoarele:
o Trebuie stabilite valorile de referinţă. Acestea sunt cele mai recente valori istorice
ale unui indicator. Altfel spus, tendinţa indicatorului ar trebui justificată prin documente;
o Trebuie stabilite activităţi regulate pentru colectarea indicatorului. Acestea ar trebui
să descrie modul în care indicatorul va fi colectat, cine este responsabil şi când anume va fi
furnizată informaţia. Având în vedere că Planul Strategic trebuie monitorizat, indicatorii ar
trebui colectaţi cel puţin trimestrial (pot exista şi alte motive de a colecta indicatorii mai des.
De exemplu, incidenţele de boală sunt monitorizate pentru a preveni epidemiile); şi
o Valorile ţintă ar trebui stabilite pentru fiecare trimestru al anului financiar curent.
Pasul 2: Multe obiective pot fi dificil de evaluat fără desfăşurarea unui studiu sau
anchete detaliate. Asiguraţi-vă că fiecare obiectiv poate fi monitorizat sau măsurat. În cazurile
în care indicatorii sunt dificil de elaborat (şi obiectivul este general) identificaţi studiul care va
fi desfăşurat. Aceasta va implica schiţarea metodelor generale care vor fi folosite, perioada şi
costurile estimative. Acesta ar trebui inclus în CCPTM pe parcursul etapei de planificare a
activităţilor.
Pasul 3: Din lista disponibilă de ţinte, selectaţi anumite ţinte drept priorităţi din motive
de monitorizare. Acestea ar trebui să furnizeze o imagine generală asupra performanţei
instituţiei (adică, indicatorii “cheie de performanţă” sunt un set de indicatori care descriu
performanţa în general). Din moment ce ţintele sunt SMART, ele pot servi drept indicatori.
Asiguraţi-vă că au valorile de referinţă, sunt colectate trimestrial şi au valori ţintă anuale (vezi
mai sus).

Metadate

Dincolo de numele unui indicator, trebuie să oferim detalii tehnice despre el. Pentru
anumiți indicatori este evident ce înseamnă, pentru alții mai puțin.
Definiții /mod de măsurare:
• Sursa de date (instituția responsabilă, instrumentul de colectare a datelor...)
• Unitate de măsurare
• Unitate de analiză
• Dezagregările
• Periodicitate
• Limitări
• Etc.

Exemple de definiții
Rata de activitate - reprezintă ponderea populației active (persoanele care furnizează
forța de muncă disponibilă pentru producția de bunuri și servicii în timpul perioadei de
referință, incluzând populația ocupată și șomerii BIM) din grupa de vârstă X în populația
totală din aceeași grupă de vârstă X.
Rata riscului de sărăcie înainte și după transferurile sociale (excluzând pensiile) -
Persoanele cu vârsta peste 0 ani aflate în risc de sărăcie care trăiesc în gospodării ale căror
venituri (ajustate conform mărimii și componenței gospodăriei), înainte sau după transferurile
sociale (excluzând pensiile), sunt mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana
veniturilor disponibile pe adult echivalent (după transferurile sociale). Proporția acestor
persoane în totalul populației reprezintă rata riscului de sărăcie, înainte sau după transferuri
sociale (excluzând pensia), a respectivei populații. Indicatorul examinează inexistența
ipotetică și impactul transferurilor sociale (altele decât pensiile). Impactul transferurilor
sociale reprezintă reducerea ratei riscului de sărăcie în procente (%) ca urmare a transferurilor
sociale, calculată ca diferența procentuală dintre rata riscului de sărăcie înainte și după
transferurile sociale. Indicatorul ACAV este calculat fără a include autoconsumul (din
resursele proprii ale gospodăriei). Pensia pentru limită de vârstă și pensia de urmaș sunt
considerate venituri înainte de transferuri, nu sunt incluse la transferuri sociale.
Regula SMART (pentru obiective dar și pentru indicatori):
• Specifici măsoară o problemă anume, un obiectiv de dezvoltare clar
• Măsurabili cuantificabili, li se pot atribui unități de măsură și valori.
• Atribuiți unui responsabili cine sunt cei însărcinați de realizarea lor? (uneori instituția
care implementează nu este aceeași cu cea care măsoară)
• Realiști cât mai aproape de ‘adevăr’ folosindu se de resursele disponibile.
• Încadrați în Timp specificarea timpului în care obiectivele trebuie îndeplinite și
indicatorii trebuie colectați (Ce perioadă de referință? La ce moment se face
măsurarea? Pentru ce perioadă va fi urmărită dinamica?)
 Unitate de analiză
• Individ
• Familie nucleară
• Gospodărie
• Locuinţă
• Sate/cartiere
• Comune /localități urban
• Judeţe
• Regiuni de dezvoltare /regiuni istorice
• Țări
“Dacă suntem interesaţi de starea de sănătate, atunci chiar dacă s ar putea să selectăm
gospodării, vom dori să aflăm informaţii despre sănătatea fiecărui membru, de la copilul nou
născut până la străbunică. Pentru anumite scopuri, în orice caz, vom dori să ne uităm la poziţia
unei unităţi mai largi decât individul. Nu are sens să luăm în considerare venitul unui nou
născut fără să ne uităm şi la cel al părinţilor sau al altor persoane.” (Atkinson et all)