ROMÂNIA

MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE

UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE APĂRARE „Carol I”

DEPARTAMENTUL REGIONAL DE STUDII

PENTRU MANAGEMENTUL RESURSELOR DE APĂRARE

Sublocotenent Cristea Bogdan-Cătălin

Managementul Resurselor Organizatiei
Proiect management strategic

1
 Cuprins
1. Introducere.................................................................................................................................1
2. Fundamente teoretice ale evaluării strategiilor publice..............................................................2
3. Metode și instrumente de evaluare a strategiilor publice...........................................................2
4. Etapele procesului de evaluare a strategiilor publice.................................................................4
5. Provocări în evaluarea strategiilor publice.................................................................................5
6. Importanța evaluării strategiilor publice....................................................................................6
7. Integrarea evaluării strategiilor publice în ciclul politicilor publice..........................................7
8. Finanțarea și resursele necesare pentru evaluarea strategiilor publice.......................................8
9. Concluzii....................................................................................................................................9
10. Bibliografie...........................................................................................................................11

2
 1. Introducere

Strategiile publice reprezintă planuri și acțiuni elaborate și implementate de către guverne și

organizații publice pentru a atinge obiectivele specifice și a răspunde nevoilor societății. Acestea pot
acoperi o gamă largă de domenii, cum ar fi dezvoltarea economică, sănătatea, educația, mediu,
infrastructură, combaterea sărăciei, și multe altele. Strategiile publice sunt concepute pentru a
aborda probleme complexe și pentru a ghida procesul de luare a deciziilor într-un mod coerent și
direcționat.

Evaluarea strategiilor publice joacă un rol crucial în procesul de planificare și implementare a

acestora. Prin evaluare, se evaluează impactul, eficacitatea și eficiența strategiilor în atingerea
obiectivelor propuse. Evaluarea oferă informații obiective și factuale pentru a lua decizii informate
și pentru a optimiza alocarea resurselor. De asemenea, evaluarea contribuie la responsabilizarea și
transparența procesului de luare a deciziilor, permițând analiza și îmbunătățirea viitoare a
strategiilor. Prin evaluare, se învață din experiențe și se adaptează strategiile la schimbările
contextuale și nevoile societății.

Scopul acestui eseu este de a examina importanța evaluării strategiilor publice, fundamentele
teoretice, metodele și instrumentele utilizate, etapele procesului de evaluare, provocările implicate și
exemple practice relevante. Eseul va aborda fiecare aspect în detaliu, furnizând informații teoretice
și practice pentru a ilustra importanța și aplicarea evaluării strategiilor publice.

2. Fundamente teoretice ale evaluării strategiilor publice

Evaluarea strategiilor publice reprezintă un proces sistematic și obiectiv de colectare, analiză

și interpretare a datelor relevante pentru a evalua performanța, impactul și eficacitatea
strategiilor publice în atingerea obiectivelor stabilite. Evaluarea se concentrează pe evaluarea
rezultatelor, a proceselor și a implementării strategiilor, în conformitate cu criterii și indicatori
prestabiliți. Prin evaluare, se urmărește identificarea punctelor tari și slabe ale strategiilor,
identificarea lecțiilor învățate și furnizarea de recomandări pentru îmbunătățire. Evaluarea
strategiilor publice are mai multe obiective. Unul dintre obiectivele-cheie este furnizarea de
3
informații obiective și relevante pentru luarea deciziilor informate. Prin evaluare, se evidențiază
rezultatele și impactul strategiilor, precum și eficacitatea și eficiența acestora în atingerea
obiectivelor stabilite. Evaluarea contribuie, de asemenea, la responsabilizarea și transparența
procesului de luare a deciziilor, asigurând că resursele sunt alocate eficient și că strategiile sunt
adecvate nevoilor și cerințelor societății.

Evaluarea strategiilor publice se bazează pe anumite principii și criterii de evaluare.

Principiile-cheie includ obiectivitatea, fiabilitatea, validitatea, transparența și participarea
părților interesate. Evaluarea trebuie să fie obiectivă și imparțială, utilizând date și informații
valide și fiabile. Transparența în procesul de evaluare asigură că rezultatele și concluziile sunt
accesibile și înțelese de către toți cei implicați. Participarea părților interesate, precum cetățenii,
comunitățile locale și alte entități relevante, este esențială pentru a obține perspective diverse și
pentru a asigura luarea în considerare a diferitelor interese și nevoi.

3. Metode și instrumente de evaluare a strategiilor publice

1. Indicatori de performanță și benchmarking

Utilizarea indicatorilor de performanță și a benchmarking-ului este o metodă cantitativă

eficientă de evaluare a strategiilor publice. Indicatorii de performanță sunt măsurători cantitative
care permit evaluarea rezultatelor strategiilor și compararea acestora cu obiectivele stabilite.
Acești indicatori pot include indicatori de performanță financiară, socială, economică și de
mediu. Benchmarking-ul constă în compararea performanței strategiilor cu performanța altor
organizații sau unități similare, identificând astfel bune practici și oportunități de îmbunătățire.

2. Analiza cost-beneficiu și analiza cost-eficiență

Analiza cost-beneficiu și analiza cost-eficiență sunt metode cantitative utilizate în evaluarea

strategiilor publice în termeni de eficiență și utilizarea optimă a resurselor. Analiza cost-
beneficiu compară beneficiile și costurile strategiilor pentru a evalua dacă beneficiile aduse de
implementarea strategiilor depășesc costurile asociate. Analiza cost-eficiență, pe de altă parte,

4
 compară rezultatele strategiilor în raport cu costurile acestora, identificând cele mai eficiente
strategii în funcție de raportul cost-eficiență.

3. Studii de caz

Studiile de caz sunt metode calitative utilizate în evaluarea strategiilor publice, care implică
analiza detaliată a unor situații specifice și a impactului strategiilor asupra acestora. Studiile de caz
oferă o înțelegere mai profundă a contextului, a mecanismelor de implementare și a rezultatelor
strategiilor. Ele pot implica interviuri, observații și analiza documentelor relevante pentru a obține
informații detaliate și perspective multiple.

4. Analiza SWOT

Analiza SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări) este o metodă calitativă
utilizată pentru evaluarea strategiilor publice. Aceasta implică identificarea și evaluarea punctelor
tari și slabe ale strategiilor, precum și a oportunităților și amenințărilor externe care pot influența
implementarea și rezultatele strategiilor. Analiza SWOT oferă o imagine cuprinzătoare a situației
strategiilor și poate servi drept bază pentru dezvoltarea de recomandări și îmbunătățirea strategiilor.

5. Evaluarea impactului

Evaluarea impactului se concentrează asupra evaluării efectelor strategiilor publice asupra

obiectivelor și rezultatelor dorite. Aceasta implică identificarea impactului direct și indirect al
strategiilor asupra indicatorilor cheie, precum reducerea sărăciei, creșterea economică, protecția
mediului și îmbunătățirea calității vieții. Evaluarea impactului poate utiliza metode cantitative, cum
ar fi analiza statistică și modele economice, precum și metode calitative, cum ar fi studii de caz și
analiza SWOT.

6. Evaluarea eficienței și eficacității

Evaluarea eficienței și eficacității se concentrează asupra evaluării modului în care strategiile

publice își ating obiectivele și își maximizează resursele. Evaluarea eficienței se referă la măsura în
care strategiile utilizează resursele disponibile într-un mod optim și minimizarea costurilor.
Evaluarea eficacității se referă la măsura în care strategiile își ating obiectivele și obțin rezultatele
dorite. Aceasta poate implica analiza indicatorilor cantitativi și calitativi, evaluarea proceselor de
implementare și identificarea factorilor care au influențat performanța strategiilor.
5
 4. Etapele procesului de evaluare a strategiilor publice

Prima etapă a procesului de evaluare a strategiilor publice este stabilirea obiectivelor clare
ale evaluării și a indicatorilor de evaluare relevanți. Obiectivele trebuie să fie specifice, măsurabile,
atingibile, relevante și limitate în timp. Indicatorii de evaluare sunt măsurători utilizate pentru a
evalua progresul și rezultatele strategiilor. Aceștia pot fi indicatori cantitativi, cum ar fi rată de
absorbție a fondurilor sau numărul de locuri de muncă create, sau indicatori calitativi, cum ar fi
satisfacția cetățenilor sau calitatea serviciilor oferite.

Etapa următoare implică colectarea și analiza datelor relevante pentru evaluarea strategiilor
publice. Aceasta poate implica analiza datelor statistice, studii de teren, sondaje, interviuri și analiza
documentelor relevante. Datele trebuie să fie valide, fiabile și actualizate pentru a asigura o evaluare
corectă. Analiza datelor poate implica utilizarea unor metode statistice și tehnici de analiză pentru a
extrage informații relevante și a identifica tendințe și modele în rezultatele și impactul strategiilor.

Etapa de interpretare a rezultatelor și elaborare a concluziilor implică analiza și evaluarea

datelor colectate pentru a trage concluzii cu privire la performanța și impactul strategiilor publice.
Aceasta poate implica identificarea punctelor tari și a celor slabe ale strategiilor, evaluarea
eficacității implementării și identificarea factorilor care au influențat rezultatele strategiilor.
Interpretarea rezultatelor se realizează prin comparația acestora cu obiectivele și indicatorii de
evaluare stabiliți în etapa anterioară. Concluziile obținute trebuie să fie argumentate și să ofere o
perspectivă cuprinzătoare asupra performanței strategiilor evaluate.

Pe baza rezultatelor și concluziilor obținute în etapa anterioară, se formulează recomandări

pentru îmbunătățirea strategiilor publice evaluate. Aceste recomandări pot viza ajustarea
obiectivelor și indicatorilor de evaluare, optimizarea proceselor de implementare, îmbunătățirea
utilizării resurselor sau dezvoltarea unor măsuri specifice pentru îmbunătățirea performanței
strategiilor. Recomandările trebuie să fie realiste, fezabile și să țină cont de contextul specific al
strategiilor evaluate.

6
 5. Provocări în evaluarea strategiilor publice

Unul dintre principalele provocări în evaluarea strategiilor publice este disponibilitatea și

calitatea datelor necesare. Uneori, datele pot fi limitate sau incomplete, ceea ce poate afecta
valabilitatea evaluării. De asemenea, este important ca datele utilizate să fie actualizate și relevante
pentru a reflecta contextul actual al strategiilor evaluate. Asigurarea calității datelor și colaborarea
cu autoritățile și instituțiile relevante sunt aspecte-cheie în gestionarea acestei provocări.

Evaluarea impactului strategiilor publice poate fi dificilă din cauza complexității impactului
și a relațiilor cauză-efect. Adesea, strategiile publice acționează într-un mediu complex și
interacționează cu o serie de factori și intervenții externe, ceea ce face dificilă atribuirea rezultatelor
doar strategiilor evaluate. De asemenea, relațiile cauză-efect pot fi neclare sau pot fi influențate de
multiple variabile, ceea ce necesită o analiză atentă și riguroasă a impactului.

Implicarea părților interesate și a cetățenilor în procesul de evaluare poate fi o provocare.

Asigurarea participării active și reprezentative a părților interesate poate fi dificilă, iar obținerea
perspectivei și a opiniilor cetățenilor poate necesita eforturi suplimentare. Cu toate acestea, este
esențial să se asigure implicarea părților interesate și a cetățenilor în procesul de evaluare a
strategiilor publice. Acest lucru poate fi realizat prin organizarea de consultări publice, întâlniri de
lucru, sondaje și alte mecanisme de participare. Implicarea părților interesate și a cetățenilor aduce
perspective diverse, sporește transparența și legitimitatea procesului de evaluare și asigură luarea în
considerare a nevoilor și așteptărilor acestora în elaborarea recomandărilor pentru îmbunătățire.

O provocare importantă în evaluarea strategiilor publice este asigurarea integrării rezultatelor

evaluării în procesul decizional. Este esențial ca rezultatele evaluării să fie luate în considerare în
luarea deciziilor privind revizuirea, ajustarea sau eliminarea strategiilor. Uneori, există rezistență sau
reticență în a lua în considerare recomandările obținute prin evaluare, fie din motive politice, fie din
lipsa de voință sau capacitate de schimbare. Este importantă o abordare proactivă în comunicarea și
diseminarea rezultatelor evaluării către decidenți și factorii de decizie, precum și în promovarea
utilizării acestora în procesul decizional.

7
 6. Importanța evaluării strategiilor publice

Evaluarea strategiilor publice este de o importanță crucială în procesul de luare a deciziilor și

implementare a politicilor publice. Iată câteva motive pentru care evaluarea este esențială:

A. Îmbunătățirea eficacității și eficienței

Evaluarea strategiilor publice oferă informații obiective și relevante cu privire la eficacitatea

și eficiența acestora. Prin evaluare, se identifică ce strategii funcționează și care nu, ce măsuri pot fi
luate pentru a îmbunătăți implementarea și rezultatele, și cum pot fi alocate resursele într-un mod
mai eficient. Aceste informații ajută la luarea deciziilor informate și la optimizarea utilizării
resurselor publice.

B. Responsabilizarea și transparența

Evaluarea strategiilor publice contribuie la responsabilizarea și transparența procesului de

luare a deciziilor. Prin evidențierea rezultatelor și impactului strategiilor, se asigură o mai mare
transparență în fața cetățenilor și a părților interesate. Evaluarea oferă informații obiective cu privire
la performanța strategiilor și permite o evaluare critică a deciziilor luate de către factorii de decizie.

C. Învățare și îmbunătățire continuă

Evaluarea strategiilor publice aduce oportunitatea de a învăța din experiența trecută și de a

îmbunătăți abordările viitoare. Prin analizarea rezultatelor și concluziilor evaluării, se pot identifica
lecții învățate și bune practici care pot fi aplicate în strategiile viitoare. Evaluarea permite o abordare
bazată pe dovezi și promovează o îmbunătățire continuă a politicilor și programelor publice.

D. Luarea în considerare a nevoilor și cerințelor societății

Evaluarea strategiilor publice implică adunarea perspectivelor și opiniei cetățenilor și a

părților interesate. Prin consultări și participare activă, evaluarea asigură luarea în considerare a
nevoilor, cerințelor și așteptărilor societății. Astfel, strategiile publice pot fi mai bine adaptate la
nevoile reale și pot răspunde mai bine problemelor și provocărilor cu care se confruntă societatea.

8
 7. Integrarea evaluării strategiilor publice în ciclul politicilor publice

Evaluarea strategiilor publice trebuie să fie integrată în ciclul politicilor publice pentru a
asigura o abordare continuă și sistematică. Aceasta implică integrarea evaluării în etapele de
planificare, implementare și monitorizare a strategiilor. Evaluarea strategiilor publice poate fi
împărțită în următoarele etape:

În etapa de planificare a strategiilor publice, evaluarea trebuie să fie integrată încă de la

început. Este important să se stabilească obiective clare și indicatori de evaluare relevanți pentru a
măsura performanța strategiilor în timp. În această etapă, evaluarea poate contribui la identificarea
problemelor și necesităților specifice, la identificarea resurselor necesare și la stabilirea
mecanismelor de monitorizare și evaluare.

În etapa de implementare a strategiilor publice, evaluarea are rolul de a monitoriza și evalua

progresul și impactul strategiilor. Se colectează și se analizează date relevante pentru a măsura
rezultatele și efectele strategiilor. Evaluarea poate identifica punctele tari și slabe ale implementării,
factorii care au influențat rezultatele și posibilele ajustări sau îmbunătățiri necesare.

Evaluarea continuă și monitorizarea sunt esențiale în etapa de monitorizare a strategiilor

publice. Prin colectarea și analiza constantă a datelor, se urmărește progresul în atingerea
obiectivelor și se evaluează impactul strategiilor. Monitorizarea permite identificarea timpurie a
problemelor și ajustarea promptă a strategiilor pentru a asigura succesul implementării.

Pe baza rezultatelor evaluării și a monitorizării, se efectuează revizuirea și ajustarea

strategiilor publice. Evaluarea oferă informații și argumente pentru revizuirea obiectivelor,
indicatorilor de evaluare și a măsurilor specifice. Acest proces permite o adaptare continuă a
strategiilor pentru a răspunde schimbărilor contextuale și nevoilor societății.

Un aspect important în integrarea evaluării strategiilor publice în ciclul politicilor publice

este comunicarea și diseminarea rezultatelor evaluării către factorii de decizie, părțile interesate și
cetățeni. Rezultatele evaluării trebuie să fie prezentate într-un mod clar și accesibil, astfel încât să
poată fi utilizate în procesul decizional. Comunicarea și diseminarea rezultatelor contribuie la
transparență, responsabilizare și implicarea părților interesate în evaluarea și îmbunătățirea
strategiilor publice.

9
 8. Finanțarea și resursele necesare pentru evaluarea strategiilor publice

Evaluarea strategiilor publice necesită resurse adecvate pentru a fi realizată în mod eficient și
riguros.Guvernul și instituțiile publice trebuie să aibă un buget dedicat evaluării strategiilor publice.
Alocarea de resurse financiare adecvate pentru evaluare este esențială pentru a asigura realizarea
unei evaluări de calitate și a obține rezultate relevante. Bugetul pentru evaluare poate include
costurile legate de colectarea și analiza datelor, angajarea experților, realizarea studiilor și
cercetărilor, elaborarea rapoartelor și diseminarea rezultatelor.

Evaluarea strategiilor publice necesită resurse umane calificate și expertiză în domeniul

evaluării. Instituțiile responsabile de evaluare ar trebui să aibă personal specializat în evaluare,
capabil să colecteze și analizeze datele, să utilizeze instrumente și metode de evaluare și să
elaboreze rapoarte și recomandări relevante. În cazul în care nu există suficientă expertiză internă, se
poate apela la experți externi sau se pot realiza parteneriate cu organizații specializate în evaluare.

Pentru a realiza o evaluare solidă a strategiilor publice, este necesară colectarea și analiza
datelor și informațiilor relevante. Acest lucru poate include date statistice, informații privind
cheltuielile și investițiile efectuate, rezultatele obținute și alte surse de informații pertinente. Este
important ca datele să fie actualizate, fiabile și accesibile pentru a asigura o evaluare precisă și
obiectivă.

Utilizarea tehnologiei și a infrastructurii adecvate poate facilita procesul de evaluare a

strategiilor publice. Sistemele informatice, software-ul specializat și alte instrumente tehnologice pot
ajuta la colectarea, gestionarea și analizarea datelor. De asemenea, infrastructura adecvată, cum ar fi
birouri, echipamente și facilități de comunicare, este esențială pentru desfășurarea eficientă a
evaluării.

Colaborarea cu alte instituții, organizații neguvernamentale, sectorul privat și mediul

academic poate aduce resurse suplimentare și expertiză în evaluarea strategiilor publice. Prin
stabilirea de parteneriate și colaborări, se poate accesa resurse financiare, se poate împărți expertiza
și se pot obține perspective variate asupra evaluării. Aceste parteneriate pot contribui la
îmbunătățirea calității evaluării și la creșterea impactului acesteia asupra procesului decizional.

Pentru a asigura resursele necesare și o finanțare adecvată pentru evaluarea strategiilor

publice, este important ca guvernul să manifeste un angajament ferm față de procesul de evaluare.

10
Susținerea politică este esențială pentru a garanta continuitatea evaluării și pentru a asigura că
rezultatele acesteia sunt luate în considerare în procesul de luare a deciziilor. Un cadru legislativ și
instituțional robust poate contribui la consolidarea susținerii politice și la asigurarea unei baze solide
pentru evaluare.

Evaluarea participativă poate implica părțile interesate și cetățenii în procesul de evaluare a

strategiilor publice. Această abordare poate contribui la colectarea de informații diverse și la
obținerea de perspective multiple asupra strategiilor și impactului acestora. Participarea părților
interesate poate fi realizată prin consultări publice, grupuri de lucru, sondaje sau alte mecanisme de
participare. Prin implicarea activă a cetățenilor, evaluarea devine mai incluzivă și mai
reprezentativă.

Pe măsură ce strategiile publice evoluează și se adaptează la schimbările contextuale, este

important să se monitorizeze și să se evalueze în mod continuu resursele alocate evaluării. Aceasta
implică revizuirea și ajustarea bugetului, a resurselor umane și a infrastructurii în funcție de nevoile
și cerințele evaluării. Evaluarea și raportarea eficientă a utilizării resurselor contribuie la
transparentizarea și responsabilizarea procesului de evaluare.

9. Concluzii

Evaluarea strategiilor publice este un proces esențial pentru a evalua eficiența, eficacitatea și
relevanța acestor strategii în atingerea obiectivelor stabilite. Pe parcursul acestui eseu, am explorat
diverse aspecte legate de evaluarea strategiilor publice și am evidențiat importanța acestui proces în
luarea deciziilor informate și în îmbunătățirea politicilor publice.

Una dintre concluziile importante este că evaluarea strategiilor publice trebuie să fie un
proces planificat și structurat, care să implice o abordare sistematică și riguroasă. Este esențial ca
obiectivele evaluării să fie clar definite, iar indicatorii de evaluare să fie relevanți și măsurabili. Prin
colectarea și analiza datelor, evaluarea poate oferi informații obiective și verificabile cu privire la
implementarea și impactul strategiilor publice.

Un alt aspect important este implicarea părților interesate și a cetățenilor în procesul de

evaluare. Participarea activă a acestora poate contribui la obținerea de perspective multiple și la

11
luarea în considerare a nevoilor și așteptărilor lor. Prin consultări publice, dialoguri și mecanisme de
participare, evaluarea devine mai transparentă, inclusivă și responsabilă față de cetățeni.

Evaluarea strategiilor publice necesită resurse adecvate, atât financiare, cât și umane și
tehnologice. Bugetul alocat evaluării trebuie să fie suficient pentru a asigura calitatea procesului și
obținerea de rezultate relevante. De asemenea, resursele umane cu expertiză în evaluare și utilizarea
instrumentelor și tehnologiilor adecvate sunt cruciale pentru desfășurarea eficientă a evaluării.

Un alt aspect important în evaluarea strategiilor publice este utilizarea rezultatelor și

recomandărilor obținute în procesul de luare a deciziilor. Guvernul și instituțiile publice trebuie să
fie deschise și receptive la rezultatele evaluării și să le folosească pentru îmbunătățirea politicilor
publice și luarea deciziilor informate. Acest aspect implică o susținere politică puternică și un
angajament continuu față de procesul de evaluare.

În final, evaluarea strategiilor publice are potențialul de a spori eficiența și eficacitatea

politicilor publice, de a asigura responsabilitate și transparență, precum și de a spori participarea
cetățenilor în procesul decizional. Prin evaluarea sistematică a strategiilor publice și utilizarea
rezultatelor obținute, se poate contribui la o guvernare mai bună, la îmbunătățirea calității vieții
cetățenilor și la atingerea obiectivelor de dezvoltare sustenabilă. Evaluarea strategiilor publice
reprezintă, astfel, un instrument valor os și indispensabil în cadrul procesului decizional și gestionării
politice.

Pe baza informațiilor prezentate, putem trage concluzia că evaluarea strategiilor publice are
multiple beneficii și impacturi pozitive. Prin evaluarea riguroasă a strategiilor, se poate obține o
înțelegere mai profundă a modului în care acestea funcționează și a impactului lor asupra societății
și mediului înconjurător. Aceasta permite identificarea punctelor forte și slabe ale strategiilor și
oferă informații valoroase pentru luarea deciziilor viitoare.

Evaluarea strategică contribuie, de asemenea, la responsabilizarea guvernanților și a

instituțiilor publice. Prin monitorizarea și evaluarea continuă a implementării strategiilor, se poate
asigura conformitatea cu obiectivele și indicatorii stabiliți. Acest proces permite identificarea
ineficiențelor și abaterilor de la plan, ceea ce conduce la o mai mare transparență și responsabilitate
în utilizarea resurselor publice.

Un alt aspect important este că evaluarea strategiilor publice oferă o bază solidă pentru
luarea deciziilor informate. Rezultatele obținute prin evaluare pot servi ca fundament pentru
12
elaborarea politicilor publice viitoare sau pentru revizuirea strategiilor existente. Astfel, se
optimizează alocarea resurselor și se asigură că acțiunile întreprinse de către guvern și instituțiile
publice sunt bazate pe dovezi și date concrete.

De asemenea, evaluarea strategiilor publice stimulează inovația și îmbunătățirea continuă a

politicilor publice. Prin analiza rezultatelor și lecțiilor învățate din evaluare, se pot identifica bune
practici și soluții eficiente, care pot fi transferate și aplicate în alte contexte sau domenii. Astfel,
evaluarea devine un instrument de învățare și adaptare, contribuind la creșterea performanței și la
îndeplinirea obiectivelor stabilite.

În concluzie, evaluarea strategiilor publice este un proces esențial în cadrul guvernării și

gestionării politice. Prin evaluarea riguroasă și sistematică a strategiilor, se asigură utilizarea
eficientă și eficace a resurselor publice, se sporește responsabilitatea și transparența, se
îmbunătățește procesul decizional și se optimizează impactul politicilor publice. Pentru a realiza
aceste beneficii, este necesară alocarea resurselor adecvate, implicarea părților interesate și utilizarea
rezultatelor evaluării în procesul decizional. Evaluarea strategiilor publice este un instrument
indispensabil în promovarea unei guvernări mai bune și în atingerea dezvoltării durabile și a
bunăstării sociale.

13
 10.Bibliografie

1. Bovens, M., 'Two Concepts of Accountability: Accountability as a Virtue and as a

Mechanism', West European Politics, Vol. 33, No. 5, 2010.

2. Patton, M. Q., 'Utilization-Focused Evaluation: The New Century Text', Sage Publications,
2011.

3. European Commission, 'Evaluation of Public Policies: Guidelines for Evaluation

Practitioners', European Commission, 2018.

4. Weiss, C. H., 'Evaluation: Methods for Studying Programs and Policies', Prentice-Hall, 1998.

5. Wholey, J. S., Hatry, H. P., & Newcomer, K. E., 'Handbook of Practical Program
Evaluation', Jossey-Bass, 2015.

6. Kingdon, J. W., 'Agendas, Alternatives, and Public Policies', Longman, 2014.

7. OECD, 'Principles of Public Governance: Towards a New Public Governance Framework',

OECD Publishing, 2015.

8. Scriven, M., 'Evaluation Thesaurus', 4th edition, Sage Publications, 2010.

9. Alkin, M. C., 'Evaluation Roots: A Wider Perspective on a Tradition of Evaluation', Sage

Publications, 2013.

10. Rossi, P. H., Lipsey, M. W., & Freeman, H. E., 'Evaluation: A Systematic Approach', Sage
Publications, 2003.

11. Stănculescu, M., 'Evaluarea politicilor publice. Curs universitar', Editura Universitară, 2012.

12. Roman, M., 'Evaluarea impactului politicilor publice în România', Editura Economică, 2013.

13. Păunescu, C., 'Evaluarea programelor și politicilor publice în România', Editura ASE, 2018.

14. Mitrea, G., 'Evaluarea politicilor publice în România', Editura Universitară, 2016.

15. Tătaru-Cazaban, M., 'Evaluarea politicilor publice în România', Editura Sitech, 2017.

16. Chelcea, S., 'Metode de cercetare în sociologie', Editura Economică, 2016.

14
17. Bădescu, G., 'Metode și tehnici de cercetare în științele sociale', Editura Polirom, 2014.

18. Vlăsceanu, L., 'Evaluarea în învățământul superior. Ghid pentru evaluatorii externi', Editura
Universității București, 2011.

19. Popescu, R., 'Evaluarea politicilor publice în România. Abordări și modele', Editura
Universitară, 2015.

20. Săndulescu, C. V., 'Managementul și evaluarea proiectelor europene în administrația publică

locală', Editura Universității din Pitești, 2017.

15