.

EDUCATIE PENTRU SANATATE

C10

DERULAREA ETAPELOR IN PROCESUL DE EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE

Etapele planificării şi evaluării educaţiei pentru sănătate:

1. identificarea şi caracterizarea consumatorilor;
2. identificarea nevoilor şi ierarhizarea lor;
3. formularea de scopuri şi obiective strategice teoretice;
4. identificarea resurselor pentru formarea comportamentului favorabil
sănătăţii;
5. elaborarea conţinutului şi alegerea metodelor de folosit;
6. acţiunea propriu-zisă de influenţare, de formare de atitudini,
comportamente;
7. evaluarea rezultatelor procesului – continuă, imediată, de etapă, terminală
Programele de promovare a sănătăţii vor viza reducerea comportamentelor de risc,
respectiv a fumatului, consumului de alcool şi droguri, a comportamentului alimentar şi
sexual deficitar şi vor încuraja practicarea comportamentelor protective (exerciţiul fizic,
relaxare, etc…).
ETAPE
1) Descrierea programului (modelul logic) - este o imagine de ansamblu a felului în
care se derulează programul – teoria şi ipotezele de lucru (assumptions) care
stau la baza programului. Acest model ne pune la dispoziţie o “hartă” a
programului, care evidenţiază cum va funcţiona acesta, care este ordinea de
derulare a activităţilor, precum şi cum pot fi atinse rezultatele dorite.
• Clarificarea mandatului iniţiativei
• Scopul: clar formulat, în termeni realişti şi reflectând o problemă de sănătate
publică
• Obiective: specifice, măsurabile, realiste (pot fi atinse), relevante, limită de
timp (SMART).
Pentru a se putea măsura rezultatul programului, trebuie specificat de la început:
• Grupul ţintă;
• Ce comportament se doreşte a fi schimbat şi cum se va măsura această schimbare;
• Schimbarea propusă trebuie să fie fezabilă, realistă;
• Este nevoie de un punct zero (baseline) şi % schimbării de comportament;
• Timpul în care se va obţine schimbarea;
• Un singur comportament ţintă per obiectiv.
• Relaţionarea cu alte iniţiative, proceduri sau structuri
2) Identificarea problemelor (teme) – în general există trei probleme principale în
evaluarea unui program de promovare a sănătăţii: conceperea şi dezvoltarea,
punerea în aplicare şi impactul.
Astfel:
• Concept şi design – una dintre cele mai frecvente probleme este aceea dacă
programul a fost conceput respectându-se conceptele şi principiile promovării
ssănătăţii;
• Implementare – întrebarea cea mai frecventă se referă la cât de eficient şi
eficace a fost implementat programul. De multe ori, un rezultat negativ este
legat, mai degrabă, de o implementare defectuoasă decât de conceperea greşită a
programului.
• Impact – de obicei evaluarea impactului ridică întrebări privitoare la măsura în
care iniţiativa a produs efectele scontate.
3) Dezvoltarea procesului de colectare a datelor - depinde, în primul rând, de
temele proiectului şi de alegerea beneficiarilor acestuia.
Decizia privind dezvoltarea procesului de colectare a datelor depinde de:
• Scopurile şi obiectivele intervenţiei;
• Criteriile pentru îndeplinirea acestora cu succes;
• Indicatorii aleşi;
• Perspectiva şi nevoile diferiţilor beneficiari- participanţi la program;
• Nivelul pentru care informaţiile sunt culese.
4) Colectarea datelor – problemele ridicate la acest punct privesc respectarea
riguroasă a procedurilor, într-o manieră etică. Confidenţialitatea şi nevoia de a
folosi informaţii despre neparticipanţii la proiect pot genera probleme.
5) Analiza şi evaluarea datelor - include interpretarea datelor şi compararea lor
cu rezultatele propuse. De asemenea, este deschisă discuţia privind datele
calitative versus cele cantitative. Statisticile au diferite marje de eroare, iar
numerele reprezintă numai o formă de indicator a unei probleme de sănătate
publică, alături de cei calitativi care pot explica mai bine “de ce” şi “cum”. Este
important ca beneficiarii programului să înţeleagă ce se compară, cu ce şi
motivul acestei comparaţii. Nu în ultimul rând este important să se acorde o
atenţie deosebită modului de prezentare a informaţiilor obţinute, deoarece o
prezentare prost pregătită poate distruge o activitate bine făcută şi utilă. 6)
Recomandările - trebuie să acopere schimbările imediate, să clarifice ce este
folositor dintre rezultatele obţinute.
 7) Diseminarea rezultatelor - este foarte importantă pentru că orice evaluare îşi
găseşte utilitatea finală în măsura în care un număr cât mai mare de persoane
cunosc rezultatele pozitive, provocările şi lecţiile învăţate în urma desfăşurării
unei intervenţii. Rezultatele trebuie să ajungă atât la cei care au participat la
conceperea, dezvoltarea şi punerea în practică a intervenţiei, cât şi la decidenţi.
Programele de prevenţie trebuie să respecte anumite principii care, totodată vor fi
adaptate în funcţie de nivelul şi tipul programului de prevenţie.