EVALUAREA ŞI MONITORIZAREA

PROGRAMELOR DE PROMOVARE A SĂNĂTĂŢII

Student: Scîrlet Maria

Profesor îndrumator: Oprea Cristian
 PREFAȚĂ

În acestă prezentare este vorba despre informaţii referitoare la locul şi rolul

monitorizării - evaluării al unui program/proiect, importanţa evaluării şi a
monitorizării, precum şi diferenţele dintre ele.

Sunt prezentate, de asemenea, şi noţiuni specifice M&E în cadrul programelor

de promovare a sănătăţii, precum alegerea indicatorilor, evaluarea componentei
mass- media.
 LOCUL ŞI ROLUL MONITORIZĂRII ŞI EVALUĂRII ÎN
CICLUL DE VIAŢĂ AL UNUI PROGRAM DE PROMOVARE A
SĂNĂTĂŢII

 Un program de promovare a sănătăţii  Evaluarea care are loc la începutul

are acelaşi ciclu de viaţă ca orice
program de sănătate:
oricărui program poate fi: analiza
situaţiei, determinarea nevoilor, a
factorilor care influenţează starea de
sănătate și oportunităţilor de
intervenţie etc.

PLANIFICARE
(monitorizare)  Implementarea programului constă
în derularea activităţilor prevăzute.

 Evaluarea (de rezultat) de la

sfârşitul unui ciclu permite, pe de o
EVALUARE parte să se demonstreze că obiectivele
IMPLEMENTARE
programului au fost atinse, iar pe de
altă parte să stabilească noua situaţie
şi ce fel de intervenţie este necesară
în continuare.
 MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA
 Monitorizarea:
Reprezintă supervizarea şi
aprecierea timpului oportun
pentru remedierea acţiunilor care
se derulează defavorabil şi se
aplică încă din etapa de
planificare (A.&Gr. Marcu 2000).
 Evaluarea:
O judecată de valoare elaborată
asupra unei intervenţii, a unui
serviciu sau a oricărei componente
dintr-un program/proiect, care se
bazează pe criterii sau norme –
evaluarea normativă sau pe metode
ştiinţifice în cadrul analizei
aprofundate asupra unei
componente specifice programului
– cercetarea evaluativă (F.
Champagne; R. Pineault).
 Monitorizarea are drept scop să
asigure succesul proiectului prin
acumularea de informaţii utile în
procesul de evaluare. Frecvent
monitorizarea trece pe un plan
secund în managementul
programelor sau este confundată cu
procesul de evaluare.
 Evaluarea, la rândul său este
folosită la planificarea/elaborarea
programului/proiectului.
În timpul desfăşurării
programului furnizează informaţii
utile pentru ameliorarea,
modificarea, continuarea
programului. La terminarea
proiectului, prin evaluare sunt
determinate rezultatele şi impactul
programului.
 TIPURI DE EVALARE

1) Evaluarea formativă

2) Evaluarea de proces

3) Evaluarea de impact

4) Evaluarea rezultatului (outcome).

 DESCRIEREA TIPURILOR DE EVALUARE

Evaluarea formativă – este folosită Evaluarea formativă răspunde la

în timpul conceperii/dezvoltării urmatoarele întrebări:
unui nou program/proiect.
• Care este problema de sănătate ?
De multe ori nu este utilizată, • Care este populaţia ţintă ?
ceea ce duce la lipsa unei referinţe, • Care sunt cunoştinţele, atitudinile
atunci când se va efectua evaluarea
şi practicile la momentul zero al
finală în vederea demonstrării
programului ?
utilităţii proiectului.
• Care sunt canalele de comunicare
cele mai utile programului/
proiectului ?
Evaluare de proces – începe să fie folosită în momentul demarării
programului.

Ea răspunde următoarelor întrebări:

• Implementarea programului este făcută respectând planul iniţial ?
• Termenele stabilite sunt respectate ?
• Care sunt cauzele neconcordanţelor între palnificare – implementare ?
• Cum pot fi remediate ?
Evaluarea de impact – este folosită după ce programul a fost derulat pe o
perioadă de timp, de obicei, în momentul atingerii unui punct de tranziţie
sau când este vorba de un program pe termen scurt.

Evaluarea de impact răspunde următoarelor întrebări:

• În ce măsură scopul şi obiectivele programului pot fi atinse ?
• Există schimbări ale nivelului de cunoştinţe, ale atitudinilor şi ale
comportamentelor?
• În ce măsură există aceste modificări, în comparaţie cu.... ?
• Ce a determinat aceste modificări ?
 Evaluarea de rezultat (outcome) – este o formă mai sofisticată decât cele
anterioare; se realizează la terminarea unui program/proiect, dar şi atunci 78
când este considerată necesară, pe durata desfăşurării programului.

Evaluarea de rezultat răspunde următoarelor întrebări:

• A fost atins scopul final al programului ?
• A fost obţinută o îmbunătăţire în starea de sănătate a populaţiei ţintă ?
 IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI

Cât de eficientă a fost implementarea programului ? Monitorizarea,

parte a procesului de evaluare, este permanentă şi se desfăşoară în timpul
derulării întregului program/proiect. Monitorizarea răspunde la următoarele
întrebări:

• Ce se întâmplă ?
• De ce se întâmplă ?
• Ce se întâmplă este în concordanţă cu planul /strategia ?
Cum pot fi rezolvate problemele apărute ? Monitorizarea poate fi
efectuată prin:
• Observare
• Colectarea de date
• Eşantionare Mijloace folosite pentru monitorizare
• Grafice Gantt
• Termene de execuţie
• Stabilirea perioadelor de timp alocate unei activităţi
• Liste participanţi
DIFERENŢELE DINTRE MONITORIZARE ŞI
EVALUARE
 În ceea ce priveşte resposabilităţile personalului şi momentul în care
sunt efectuate, există diferenţe remarcabile între monitorizare şi evaluare:
 PROBEME FRECVENT ÎNTÂLNITE ÎN EVALUAREA
PROGRAMELOR DE PROMOVARE A SĂNĂTĂŢII
Problemele apar, tocmai, pentru
că nu s-au respectat regulile privind
conceperea unui program, pentru că
indicatorii stabiliţi nu au fost corect
aleşi, etc. Dar cea mai mare problemă
apare datorită faptului că nu se acceptă
că programele de promovare a sănătăţii
sunt programe care trebuie să se
desfăşoare pe termen mediu – lung;
numai în acest fel se pot observa acele
schimbări de comportament care pot
influenţa starea de sănătate a unui grup
populaţional. Aceste probleme duc la
concepţia greşită că programul de
promovare a sănătăţii nu a fost eficient
şi nici eficace. Într-un program de
promovare a sănătăţii, obiectivele
trebuie să fie stabilite în funcţie de
perioada de derulare a programului, iar
în acelaşi timp trebuie să existe
consecvenţă în alegerea problemelor de
sănătate publică cărora se adresează
acest tip de programe.
Problemele frecvente în evaluarea
programelor de promovare a sănătăţii:
• Nu au fost stabilite obiective la începutul
programului.
• Obiectivele stabilite nu sunt măsurabile.
• Nu există un studiu baseline (punctul
zero).
• Nu există corelaţie între timpul/finanţarea
programului şi schimbarea de
comportament urmărită.
• Nu sunt evidenţiate/observate beneficiile
neaşteptate ale unor rezultate negative.
• Lipsa de impact este demonstrată dar
motivele eşecului nu sunt cunoscute.
• Există impact demonstrat, dar acesta a
apărut datorită altor cauze decât reuşita
programului.
Bibliografie
Curs : Educație pentru sănătate, Dr. Monica Pâslaru
Google:
https://www.google.com/search?biw=1366&bih=576&tbm=isch&sa=1&ei=ScbVXM3eH8HUgweyuL_IBA&q=
EVALUAREA+%C5%9EI+MONITORIZAREA+PROGRAMELOR+DE+PROMOVARE+A+S%C4%82N%C4
%82T%C4%82%C5%A2II+&oq=EVALUAREA+%C5%9EI+MONITORIZAREA+PROGRAMELOR+DE+PR
OMOVARE+A+S%C4%82N%C4%82T%C4%82%C5%A2II+&gs_l=img.3...56758.58928..59276...0.0..0.105.19
9.1j1......2....1j2..gws-wiz-img.....0..0.w_PCujwE1_M#imgrc=kcpiBdNpN4wWKM:

https://www.google.com/search?biw=1366&bih=576&tbm=isch&sa=1&ei=8cXVXNCBD7eCjLsPs669
oA0&q=colegiul+universitar+spiru+haret&oq=colegiul+univers&gs_l=img.1.0.0i24l9.43122.46044..4841
3...0.0..0.354.2021.7j8j0j1......1....1..gws-wiz-img.......35i39j0i67j0j0i8i30.FjVAkg0Rcfo