C4 PROGRAME DE PROMOVARE A SĂNĂTĂŢII – evaluare și monitorizare

Scopul unui program(plan ) de promovare a sanătății este:

- ca proporţia populaţiei cu comportamente favorabile sănătăţii să crească în mod
constant, în special în rândul unor categorii considerate cu riscuri pentru sănătate.
- modificarea unor comportamente ce constituie factori de risc pentru principalele boli
înregistrate în România.:
Categorii de populaţie vizate :
copiii (preșcolari și școlari),
 persoanele din comunităţile rurale,
 persoanele din grupuri vulnerabile (indiferent de rezidenţă)
 femeile însărcinate.

Programele si strategiile de promovare a sanatatii trebuie adaptate la  nevoile si

posibilitatile locale ale tarilor si regiunilor, tinand cont de diversele sisteme sociale, culturale si
economice.
Promovarea sanatatii este un proces care confera populatiilor mijloacele de asigurare a unui
control asupra propriei lor sanatati si de ameliorare a acestuia.
Este un concept pozitiv ce pune in valoare resursele sociale si individuale la fel ca si
capacitatile psihice.
Promovarea sanatatii nu apartine exclusiv sectorului sanitar: toate  sectoarele de activitate, toti
cei care definesc cadrul de viata al unui individ sau al unei comunitati sunt parti componente esentiale ale
realizarii unui mod de viata sanatos.
In domeniul sanatatii, in Europa exista 5 obiective generale:
ameliorarea starii de sanatate generala pentru toti;
reducerea inegalitatilor (disparitatilor) in fata sanatatii;
moduri de viata favorabile sanatatii;
calitatea mediului inconjurator;
oferirea de ingrijiri adaptate si accesibile.

Întreaga activitate de promovare a sanatatii se bazeaza pe considerarea profilaxiei si a

medicinei preventive ca o resursa indubitabila pentru implementarea, la nivel populational,
a programelor care vizeaza mentinerea sanatatii individuale si comunitare, prevenirea bolilor si
reducerea anilor potentiali de viata pierduti, evitarea disabilitatilor si a handicapurilor, dar si
cresterea sperantei de viata ia nastere si la diferite grupe de varsta, cu acordarea de sanse egale
tuturor, astfel incat „sanatatea pentru toti' sa nu ramana doar un slogan.

Etapele în derularea unui program:

Evaluare
Planificare (monitorizare )
Implementare
Evaluarea care are loc la începutul oricărui program poate fi: analiza situaţiei, determinarea
nevoilor, a factorilor care influenţează starea de sănătate, a oportunităţilor de intervenţie.

Planificarea derulării programului/proiectului include de la început monitorizarea activităţilor

şi implicit urmărirea îndeplinirii diferiţilor indicatori stabiliţi.

1
Implementarea programului constă în derularea activităţilor prevăzute. Monitorizarea şi
evaluarea permit ajustarea şi asigurarea eficienţei/ eficacităţii activităţilor în vederea atingerii
obiectivelor prevăzute.

Evaluarea urmăreşte să determine dacă o intervenţie a fost:

• Eficientă – câte resurse (timp, de personal, finaciare, etc) au fost folosite pentru atingerea
obiectivelor propuse.

• Eficace - dacă au fost atinse obiectivele propuse.

Evaluarea, la rândul său este folosită la planificarea/elaborarea programului/proiectului. În

timpul desfăşurării programului furnizează informaţii utile pentru ameliorarea, modificarea,
continuarea programului. La terminarea proiectului, prin evaluare sunt determinate rezultatele
şi impactul programului.

●Monitorizarea are drept scop să asigure succesul proiectului prin acumularea de informaţii
utile în procesul de evaluare. Frecvent monitorizarea trece pe un plan secund în
managementul programelor sau este confundată cu procesul de evaluare.

TIPURI DE EVALARE

Există patru tipuri de evaluare:

1) Evaluarea formativă
2) Evaluarea de proces
3) Evaluarea de impact
4) Evaluarea rezultatului (outcome).
▪ Evaluarea formativă - este folosită în timpul conceperii/dezvoltării unui nou
program/proiect. Răspunde la urmatoarele întrebări:
- Care este problema de sănătate ?
- Care este populaţia ţintă ?
- Care sunt cunoştinţele, atitudinile şi practicile la momentul zero al programului ?
- Care sunt canalele de comunicare cele mai utile programului/ proiectului ?
▪Evaluarea de proces – începe să fie folosită în momentul demarării programului.
▪Evaluarea de impact – este folosită după ce programul a fost derulat pe o perioadă de timp,
de obicei, în momentul atingerii unui punct de tranziţie sau când este vorba de un program pe
termen scurt.
▪Evaluarea de rezultat (outcome) – este o formă mai sofisticată decât cele anterioare; se
realizează la terminarea unui program/proiect, dar şi atunci când este considerată necesară, pe
durata desfăşurării programului.
Evaluarea de rezultat răspunde următoarelor întrebări:
 A fost atins scopul final al programului ?
A fost obţinută o îmbunătăţire în starea de sănătate a populaţiei ţintă ?
Cât de eficientă a fost implementarea programului ?
Monitorizarea, parte a procesului de evaluare, este permanentă şi se desfăşoară în timpul
derulării întregului program/proiect.

2
Monitorizarea răspunde la următoarele întrebări:
• Ce se întâmplă ?
• De ce se întâmplă ?
• Ce se întâmplă este în concordanţă cu planul /strategia ?
• Cum pot fi rezolvate problemele apărute ?
Monitorizarea poate fi efectuată prin:
• Observare
• Colectarea de date
• Eşantionare
Mijloace folosite pentru monitorizare:
• Grafice Gantt
• Termene de execuţie
• Stabilirea perioadelor de timp alocate unei activităţi
• Liste participanţi

Diagrama Gantt(G) este un instrument important în analiza şi planificarea unor proiecte

complexe.
 Ajută la planificarea sarcinilor ce trebuie duse la bun sfârşit.
 Întocmeşte un program referitor la perioada în care aceste sarcini vor fi îndeplinite.
 Planifică distribuirea resurselor necesare proiectului.
 Ajută la depăşirea momentelor critice ale unui proiect, atunci când acesta trebuie finalizat
până la o anumită dată.

În timpul desfăşurării unui proiect, diagrama Gantt ajută la monitorizarea proiectului respectiv
şi arată dacă acesta se încadrează în plan.

Aplicabilitate
Întrucât diagramele Gantt sunt uşor de înţeles şi de realizat, ele sunt utilizate de majoritatea
managerilor de proiect în toate proiectele complexe. Pot fi folosite în planificarea de proiecte
şi stabilirea perioadei de desfăşurare a proiectelor. Exemplu: redactarea oricărui proiect
complex în sistemul sănătăţii (construirea unui spital, implementarea softului în evidenţa
pacienţilor).
Diagrama Gantt este un tabel cu bare orizontale, folosit ca instrument de control al producţiei
şi dezvoltat în 1917 de către Henry L. Gantt, un inginer şi sociolog american.

Pentru a realiza o diagrama Gantt, trebuie să urmaţi aceşti paşi:

1. Faceţi o listă cu toate activităţile incluse în plan. Arătaţi, la fiecare sarcină în parte, când
poate începe cel mai devreme, durata estimată şi dacă este paralelă sau urmează după alta.
Dacă sarcinile sunt secvenţiale, arătaţi care sunt stadiile de care depind.

2. Notaţi pe fişă zilele sau săptămânile până la finalizarea planului.

3. Introducerea sarcinilor. Faceţi o schiţă de bază a diagramei Gantt. Inseraţi fiecare sarcină,
arătând care este prima dată la care poate începe. Desenaţi-o sub forma unei bare, a cărei
lungime reprezintă durata sarcinii. Scrieţi deasupra barelor timpul necesar ducerii la bun
sfârşit.

3
4. Împărţirea activităţilor. Luaţi schiţa de bază a diagramei Gantt şi folosiţi-o pentru a
planifica activităţile. Repartizaţi-le astfel încât cele secvenţiale să se desfăşoare în ordinea
necesară. Asiguraţi-vă că activităţile care depind de altele nu încep până când celelalte nu s-au
încheiat. În timp ce stabiliţi planul, trebuie să vă asiguraţi că folosiţi resursele disponibile în
modul optim.

5. Prezentarea analizei. Ultimul stadiu al acestui proces constă în întocmirea ultimei versiuni a
diagramei Gantt. Aceasta ar trebui să conţină analiza schiţei de bază (vezi mai sus), împărţirea
activităţilor şi analiza resurselor. Acest tabel va arăta când anticipaţi că va începe şi se va
termina proiectul.

Etapele evaluării în promovarea sănătății:

1) Descrierea programului (modelul logic) - este o imagine de ansamblu a felului în care
se derulează programul – teoria şi ipotezele de lucru (assumptions) care stau la baza
programului.
2) Identificarea problemelor (teme) – în general există trei probleme principale în
evaluarea unui program de promovare a sănătăţii: conceperea şi dezvoltarea, punerea
în aplicare şi impactul.
3) Dezvoltarea procesului de colectare a datelor - depinde, în primul rând, de temele
proiectului şi de alegerea beneficiarilor acestuia. Decizia privind dezvoltarea
procesului de colectare a datelor depinde de:
• Scopurile şi obiectivele intervenţiei;
• Criteriile pentru îndeplinirea acestora cu succes;
• Indicatorii aleşi;
• Perspectiva şi nevoile diferiţilor beneficiari- participanţi la program;
• Nivelul pentru care informaţiile sunt culese
4) Colectarea datelor – problemele ridicate la acest punct privesc respectarea riguroasă a
procedurilor, într-o manieră etică. Confidenţialitatea şi nevoia de a folosi informaţii
despre participanţii la proiect pot genera probleme.
5) Analiza şi evaluarea datelor - include interpretarea datelor şi compararea lor cu
rezultatele propuse. De asemenea, este deschisă discuţia privind datele calitative
versus cele cantitative
6) Recomandările - trebuie să acopere schimbările imediate, să clarifice ce este folositor
dintre rezultatele obţinute.
7)Diseminarea rezultatelor - este foarte importantă pentru că orice evaluare îşi găseşte
utilitatea finală în măsura în care un număr cât mai mare de persoane cunosc rezultatele
pozitive, provocările şi lecţiile învăţate în urma desfăşurării unei intervenţii. Rezultatele
trebuie să ajungă atât la cei care au participat la conceperea, dezvoltarea şi punerea în practică
a intervenţiei, cât şi la decidenţi.

Monitorizare Evaluare
Răspunde la aceste întrebări: Răspunde la aceste întrebări:
• Ce se întâmplă cu • Care este rezultatul intervenţiei
logistica/formarea... • Ce schimbare de comportament a
• De ce ?(greşeli, paşi intervenit
neacoperiţi) • Care parte a publicului ţintă

4
 • Care sunt rezultatele pe a adoptat un comportament nou
moment • De ce a fost adoptat noul
• Cum pot fi remediate comportament
întârzierile, greşelile, etc • Care este impactul asupra
stării de sănătate a publicului ţintă
Iși propune să Iși propune să
corecteze, reorienteze sau să demonstreze impactul
redefinească sistemele de comunicarii pentru sănătate
punere în aplicare • determine nivelul adoptării
• reajusteze strategia de unui comportament
comunicare sau mesajele • determine impactul asupra
stării de sănătate

Problemele frecvente în evaluarea programelor de promovare a sănătăţii pot fi:

• Nu au fost stabilite obiective la începutul programului.
• Obiectivele stabilite nu sunt măsurabile.
• Nu există un studiu baseline (punctul zero).
• Nu există corelaţie între timpul/finanţarea programului şi schimbarea de comportament
urmărită.
• Nu sunt evidenţiate/observate beneficiile neaşteptate ale unor rezultate negative.
• Lipsa de impact este demonstrată dar motivele eşecului nu sunt cunoscute.
• Există impact demonstrat, dar acesta a apărut datorită altor cauze decât reuşita programului.

Programe de promovare a sănătății.

Exemplu : I.Programul naţional de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate
Obiectiv:
Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei prin promovarea unui stil de viaţă sănătos şi
combaterea principalilor factori de risc.
Structura:
1. Subprogramul pentru prevenirea bolilor cardiovasculare
Dezvoltarea campaniei de informare, educare, comunicare despre bolile cardiovasculare;:
 Întărirea şi dezvoltarea cunoştinţelor pacienţilor cu privire la bolile cardiovasculare
2. Subprogramul de informare, educare, comunicare pentru prevenirea cancerului de col
uterin;
3. Subprogramul de promovare a unui stil de viaţă sănătos;
Activităţi :
 Desfăşurarea de campanii de informare, educare, comunicare la nivel naţional şi local:
a. Campanii de promovare a unei alimentaţii sănătoase, a activităţii fizice şi a sănătăţii în
relaţie cu mediul, inclusiv promovarea normelor de igienă personala şi a mediului;
b. Campanie pentru combaterea consumului de alcool şi droguri;
c. Campanii pentru celebrarea zilelor mondiale/europene a unor probleme de sănătate
specifice:
 Săptămâna Europeană a Vaccinării
 Ziua Mondială de Luptă împotriva Tuberculozei
Ziua Mondială a Sănătăţii
Ziua Mondială fără Tutun
Ziua Mondială de Luptă Împotriva HIV-SIDA

5
Ziua internationala a persoanelor cu deficiente
Ziua mondiala a copilului (1 iunie )
Ziua mondiala a varstnicilor (1 octombrie)
Ziua mondiala a inimii (4 august)
Ziua Europeană privind Consumul de Antibiotice şi Rezistenţa Microbiană
4. Subprogramul de prevenire şi combatere a consumului de tutun.
Obiectiv general: scăderea consumului de tutun prin descurajarea debutului fumatului şi
încurajarea renunţării la fumat.
Activităţi:
1. Asigurarea de servicii necesare terapiei de susţinere a renunţării la fumat
(consiliere,tratament medicamentos, terapie comportamentală) de către medici şi psihologi
cupregătire profesională specifică;
2. Desfăşurarea unei campanii naţionale de celebrare a Zilei Naţionale fără Tutun;
II.Promovarea programelor de sănătate școlară - un mijloc strategic de prevenire a riscurilor
importante pentru sănătate în rândul tinerilor.
II.Program de promovarea a sănătății orale
Sănătatea orală - definiția OMS : absenţa afecţiunilor dentare şi a durerii faciale
cronice, a cancerului orofaringian, a inflamaţiilor orale, defectelor congenitale cum ar fi
labioschizis sau palatoschizis, afecţiunilor gingivale, cariilor dentare şi pierderii dinţilor şi a
altor boli care afectează cavitatea orală, iar conform definitiei Federaţiei Dentare
Internationale, ea include capacitatea de a vorbi, zâmbi, mirosi, gusta, atinge, mesteca, înghiţi
şi de exprima o serie de emoţii prin intermediul expresiei faciale, cu încredere şi fără durere,
discomfort sau boli cranio-faciale complexe.
Educația pentru sănătate orală este eficientă în îmbunătățirea practicilor de
cunoaștere și de menținere a sănătății orale ale populației țintă atunci când sunt implicati și
alți factori semnificativi precum profesorii și părinții, în special în educația sănătății orale a
copiilor școlari, cu un cuantum mai mare de schimbare pentru îmbunătățirea sănătății orale la
copii.
Includerea unei componente de profilaxie orală în programele de educație pentru
sănătatea orală ar putea produce o imbunătățire reală a stării de sănătate orale la copii și
adolescenți.
Educația pentru sănătatea orală poate fi eficientă în creșterea cunoștințelor pe
termen scurt și într-o anumită măsură, schimbarea comportamentului, cum ar fi perierea
dinților de 2 ori/zi și alimentația sănătoasă.

6
7