C5 CAMPANII DE PROMOVARE A SĂNĂTĂŢII

O campanie implică furnizarea coordonată de informaţii sau o serie de evenimente şi activităţi.

Scopul unei campanii de informare publică poate fi oricare dintre următoarele, sau o combinaţie
a lor:
- să schimbe credinţe şi atitudini;
- să furnizeze noi informaţii;
- să încurajeze adoptarea unor practici noi sau o schimbare a stilului de viaţă.
Ideal este să comunici un mesaj simplu
Este dificil să schimbi atitudini sau să încurajezi oamenii să adopte comportamente noi mai ales
dacă asta implică un efort de renunţare la comportamente curente care produc satisfacţii şi
bucurie.
Campaniile cuprinzătoare de promovare a sănătăţii sunt:
- încercări cu scop clar de a informa, a influența sau motiva o schimbare de comportament;
- în mod ideal orientate către individ, reţele, organizaţii sau societate;
- ţintind o audienţă mai largă
- duc la beneficii necomerciale pentru individ şi/sau societate;
- se desfăşoară pe o perioadă dată de timp de la câteva săptămâni la mai mulţi ani;
- sunt mai eficiente atunci când includ o combinaţie de activităţi media, interpersonale şi
evenimente;
- implică dezvoltarea unui set structurat de activităţi de comunicare care să includă minimum
producerea şi distribuirea de mesaje.
Folosirea canalelor de comunicare pentru promovarea sănătăţii
- mass - media se utilizează numai pentru anumite obiective de comunicare, dar nu pentru
toate.
- comunicarea inter-personală permite o participare mai mare acolo unde interacţiunea şi
feedback-ul sunt necesare. Poate fi mai eficientă prin utilizarea materialelor tipărite,
audio-video sau altor mijloace multimedia.
- evenimentele combină media şi comunicarea interpersonală şi sunt deseori promovate şi
reflectate de media (ştiri şi reportaje).
Tipuri de comunicare pentru sănătate
1.Comunicare persuasivă sau comportamentală. Aceasta include eforturile de a convinge o
audienţă să adopte o idee sau o practică.
Comunicarea persuasiva este un proces prin care ascultatorul (receptorul) nu numai ca
este convins sa asculte mesajul emitatorului, dar sa-l si accepte.
Succesul comunicarii persuasive depinde de :
- calitatile emitatorului (experienta, credibilitate, cunostinte, modul de expunere).
- continutul mesajului (câteva argumente solide).
- canalul de comunicare (in general, discutii față in față).
- caracteristicile audientei

1
2. Comunicare a riscului. Se referă la ajutarea indivizilor să înţeleagă natura şi seriozitatea unor
riscuri, astfel încât să ia decizii informate despre cum să trateze acele riscuri. Ideal, comunicarea
riscului este „un proces interactiv de schimb de informaţii între indivizi, grupuri şi instituţii”
(Canada National Research Council, 1989).
3. Advocacy prin media (comunicare prin media ) Este folosirea strategică a media pentru a
promova o iniţiativă de politică publică
4. Educaţia prin divertisment – edutainment. Implică folosirea producţiilor de divertisment
precum show - urile TV, radio, benzile desenate, teatrul ,etc pentru a transmite mesaje insistente
şi lecţii despre probleme de sănătate.
5. Comunicarea interactivă pentru sănătate. Este definită ca şi interacţiunea unui individ –
consumator, pacient, cadru medical – prin intermediul unei tehnologii sau a unui mijloc
electronic (IT) pentru a accesa sau transmite informaţie de sănătate sau pentru a primi sfaturi
şi sprijin într-o problemă de sănătate.
6. Comunicarea participatorie. Aceasta presupune implicarea populaţiei ţintă în planificarea şi
implementarea unei campanii de comunicare

Exemple
1.Sănătatea e în mâinile tale !

BENEFICIARI: preșcolarii și elevii din clasele 0-IV de la școala..........;

OBIECTIV: Informarea copiilor despre modul și importanța spălatului pe mâini și despre riscurile
apariției bolilor transmisibile, în absența măsurilor corecte de igienă.

2.Campania de promovare a sănătății orale.

Obiectivele campaniei : conștientizarea importanței igienei orale; educarea comportamentelor de

igienă orală; informarea copiilor privind afecțiunile orale și factorii de risc care contribuie la
producerea cariei dentare și a bolilor gingivale; transmiterea de recomandări preșcolarilor și
elevilor privind menținerea sănătății orale; evidențierea legăturii dintre sănătatea orală și cea
generală și importanța pentru un organism sănătos a prevenției și tratării precoce a afecțiunilor
orale.

Beneficiari ai campaniei : preșcolarii și elevii din orașul ............/de la școala................

3.„Ziua Mondială a Sănătății Orale”

În data de 20 martie sărbătorim „Ziua Mondială a Sănătății Orale”.
- Se întreprind acțiuni pentru creșterea gradului de conștientizare a copiilor, dar și a părinților,
privind imporanța asigurării unei stări optime a sănătății orale.

2
Campania de informare a populaţiei privind sănătatea orală - "Dinţi sănătoşi pentru un
organism sănătos"  campanie prilejuită de celebrarea Zilei Mondiale a Sănătăţii Orale în data de
………….………………………………………………………………………………………….
4. Sanatate orala pt.toti ! Zambeste cu incredere.
MESAJELE CAMPANIEI:

1. Periati-va si curatati-va zilnic:

o dintii,
o limba,
o planseul bucal,
o interiorul obrajilor,
o partea interioara a buzelor
2. Pentru efectuarea igienei orale utilizati:
o periuta de dinti;
o pasta de dinti cu fluor;
o ata dentara;
o apa de gura;
o dusul bucal.
3. Folosirea gumei de mestecat nu va asigura o buna igiena orala.
4. Spalati-va pe dinti de cel putin doua ori pe zi in primele 10 minute, dupa ce terminati de
mancat.
5. Efectuati periajul dintilor timp de minimum 2 -3 minute.
6. Schimbati periuta de dinti o dată la 3 luni . Periuta electrica de dinti curata mai eficient
dinti.
7. Mergeti la medicul stomatolog pentru control la 6 luni.
8. Nu consumati frecvent dulciuri.
9. Nu fumati, deoarece fumatul poate produce boli ale dintilor si gingiilor. Evitati abuzul de
alcool. Acesta reprezinta un factor de risc pentru afectiunile orale, in special cancer.

Ziua Mondială a Sănătăţii Orale a fost adoptată de Adunarea Generală a Federaţiei Dentare
Internaţionale, pe 26 octombrie 2007, Dubai, Emiratele Arabe Unite şi celebrată pentru prima
dată pe  12 septembrie 2008. Data a fost aleasă pentru a onora pe fondatorul Federaţiei Dentare
Internaţionale, Dr. Charles Godon, care s-a născut pe 12 septembrie 1854 şi celebra totodată
aniversarea conferinţei Internaţionale a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru Îngrijirile
Primare de Sănătate de la Alma Ata, Kazakhstan, 12 septembrie 1984.
Situaţia actuală a stării de sănătate orală la nivel global
      În ciuda marilor progrese în domeniul sănătăţii orale a populaţiei la nivel mondial,
problemele privind sănătatea orală rămân în continuare importante în multe comunităţi
din întreaga lume - în special în rândul grupurilor defavorizate din ţările dezvoltate şi în
curs de dezvoltare. 

      Distribuţia şi severitatea bolilor orale variază între diferite părţi ale lumii dar şi în cadrul
aceleaşi regiuni sau ţări.

      Cariile dentare reprezintă o problemă majoră de sănătate orală în ţările industrializate,
afectând 60-90% dintre elevi şi marea majoritate a adulţilor şi au o prevalenţă crescută în

3
 mai multe ţări din Asia şi America Latină, în timp ce majoritatea ţărilor africane par să fie
mai puţin afectate. 

Deşi cele mai multe afecţiuni orale se pot preveni, ele sunt responsabile pentru un mare
procent al afecţiunilor cronice în întreaga lume.

•         Afecţiunile dentare au drept consecinţă durerea şi suferinţa şi absenteismul de la locul de

muncă sau şcoală.

•         Bolile parodontale şi ale gingiilor au fost asociate cu diabet zaharat ,afecțiuni cardio-
vasculare și alte boli sistemice, complicaţii ale sarcinii,. Cariile dentare netratate și prin
apariția complicațiilor, afectează serios calitatea vieţii unei persoane. 

 Cancerul buzelor şi cavităţii bucale reprezintă în România o problemă importantă de

sănătate publică, cu o incidenţă şi mortalitate crescută.
Din datele furnizate de Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului în 2017, se
constată că România se află pe locul 9 în Europa în ceea ce priveşte numărul de cazuri noi de
cancere ale buzelor şi cavităţii bucale şi pe locul 7 dacă se ţine cont de ratele de incidenţă şi
mortalitate prin aceste afecţiuni.
Evidențierea factorii de risc în relație cu sănătatea orală
Dieta nesănătoasă
Consumul excesiv de zahăr din gustări, alimente procesate şi băuturi răcoritoare este un factor
de risc important pentru afecţiunile orale. Băuturile răcoritoare includ orice băutură cu adaos de zahăr,
cum ar fi băuturile carbogazoase, sucurile de fructe, băuturi sub formă de praf îndulcit și băuturi
energizante.
Consumul de tutun
Consumul de tutun expune cavitatea bucală unui risc crescut de apariţie a afecţiunilor gingivale şi a
cancerului oral. Un efect asemănător îl prezintă și țigările electronice. De asemenea, fumatul este cauza
respiraţiei urât mirositoare, pierderii premature a dinţilor, colorării
dinților, modificării gustului sau mirosului.
Consumul de alcool
Consumul excesiv de alcool poate cauza afecţiuni ale dinţilor şi cavităţii bucale şi poate
conduce la apariţia cariilor dentare din cauza acidităţii şi conţinutului ridicat de zahăr din
băuturile alcoolice. Alături de tutun, consumul excesiv de alcool poate creşte riscul apariţiei
cancerului cavităţii bucale.
Igienă orală deficitară
Igiena orală deficitară poate duce la acumularea placă bacteriana.
Periajul dentar de două ori pe zi cu o pastă de dinţi cu fluor ajută la reducerea bacteriilor - prevenind, prin
urmare, formarea plăcii.
Detectarea precoce este cheia prevenţiei sau tratamentului afecţiunilor orale. Controalele regulate
efectuate de către medicul dentist vă asigură că probleme cum ar fi cariile dentare, gingivita şi
parodontoza sunt detectate şi tratate cât mai curând.

4
5. 14 noiembrie -„ Ziua Mondială a Diabetului” - a fost stabilită în 1991 de către Federaţia
Internaţională de Diabet şi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), ca răspuns la
preocupările crescânde cu privire la ameninţarea la adresa sănătăţii pe care o reprezintă diabetul.
„Ziua Mondială a Diabetului” a devenit o Zi Oficială a Naţiunilor Unite în 2007 prin adoptarea
Rezoluţiei Naţiunilor Unite 61/225.

Implicarea OMS în prevenirea şi controlul Diabetului Zaharat are scopul de stimulare şi sprijin
pentru adoptarea de măsuri eficiente în supravegherea, prevenirea şi controlul diabetului şi
complicaţiilor acestuia.

6.Campanii pentru combaterea consumului de alcool si droguri.

7. Ziua mondială de luptă împotriva HIV- SIDA

- Informare cu privire la HIV/SIDA în licee/facutăți
- Planificarea campaniei
- Distribuirea de pliante ,postere

8.Ziua internaţională a radiologiei

9.Ziua Mondială de Luptă Împotriva Maladiei Alzheimer

10.Ziua Mondială fără Tutun (World No Tobacco Day – WNTD)

11.Ziua Mondială a Sănătății