Zilei Mondiale a Auzului – 03 martie 2020

Ziua Mondială a Auzului este marcată în fiecare an la 3 martie în scopul creşterii

gradului de conştientizare cu privire la importanţa auzului şi prevenirea diagnosticării
târzii a deficienţelor de auz. Această dată a fost stabilită
cu prilejul primei Conferinţe internaţionale privind
prevenirea deprecierii auzului şi restabilirea acestuia,
care a avut loc în 2007 la Beijing, în China. În fiecare
an, Ziua Mondială a Auzului abordează o temă şi
activităţi specifice, stabilite de Organizaţia Mondială a
Sănătăţii (OMS) şi partenerii săi.
Potrivit site-ului www.who.int, tema din acest an este
– ”Auzi pentru viață” (engl. Hearing for
life). Marcarea acestei zile are menirea de a sensibiliza
şi conştientiza oamenii din lumea întreagă cu privire la
problemele legate de îngrijirea urechii şi a auzului. Data
de 3 martie - a treia zi din cea de-a treia lună a anului - a
fost aleasă datorită formei numerelor 3.3, reprezentative pentru cele două urechi.
Urechea, organul auzului, este unul dintre cele mai importante organe senzoriene,
care recepţionează excitaţiile din mediul înconjurător. Auzul joacă rolul deosebit de
important în procesul comunicării dintre oameni. În lipsa acestuia nu ar exista nici
vorbire, nici muzică, iar comunicarea ar fi mult mai săracă.
Cu ocazia Zilei Mondiale a Auzului 2020, OMS evidențiază, că intervențiile în
timp util și eficiente pot asigura, că persoanele cu pierderi de auz pot atinge
potențialul maxim. Acesta va atrage atenția asupra opțiunilor disponibile în acest
sens. Mesaje cheie pentru Ziua Mondială a Auzului 2020:
 La toate etapele vieții, comunicarea și sănătatea bună a auzului se conectează
între ele, comunitățile noastre și lumea.
 Pentru cei care au pierderi de auz, intervențiile adecvate și în timp pot sprijini
accesul la educație, angajare și comunicare.
 La nivel global, există o lipsă de acces la intervenții pentru a aborda pierderea
auzului, cum ar fi aparate auditive.
 Intervenția timpurie ar trebui să fie disponibilă prin intermediul sistemelor de
sănătate.
Fapte cheie
 Aproximativ 466 de milioane de persoane din întreaga lume au pierderi
auditive invalidante, iar 34 de milioane dintre aceștia sunt copii.
 Se estimează, că până în anul 2050, peste 900 de milioane de persoane vor
avea pierderi de auz invalidante.
 Pierderea auzului poate rezulta din cauze genetice, complicații la naștere,
anumite boli infecțioase, infecții cronice ale urechii, utilizarea anumitor
medicamente, expunerea la zgomot excesiv și îmbătrânirea.
 60% din pierderea auzului din copilărie se datorează cauzelor prevenibile.
 1,1 miliarde de tineri (cu vârste cuprinse între 12 și 35 de ani) riscă să piardă
auzul din cauza expunerii la zgomot în mediul recreativ.
1
  Intervențiile pentru prevenirea, identificarea și abordarea pierderilor de auz
sunt eficiente din punct de vedere al costurilor și pot aduce beneficii mari
persoanelor.
 Persoanele cu pierderi auditive beneficiază de identificarea timpurie; utilizarea
aparatelor auditive, a implanturilor cochleare și a altor dispozitive de asistare;
subtitrare și limbajul semnelor; și alte forme de sprijin educațional și social.

În Republica Moldova conform datelor statistice incidenţa prin bolile urechii

și apofizei mastoide a constituit în 2018 –56,0 cazuri la 10 mii locuitori, 2017 – 56,4
cazuri la 10 mii locuitori.

Pierderea auzului și surditatea

O persoană care nu este în stare să audă la fel de bine ca cineva cu auz normal -
praguri de auz de 25 dB la ambele urechi - are pierderi de auz. Pierderea auzului
poate fi ușoară, moderată, severă sau profundă. Poate afecta o ureche sau ambele
urechi și duce la dificultăți în auzirea vorbirii conversaționale sau a sunetelor
puternice.
“Auz dificil” se referă la persoanele cu pierderi de auz cuprinse între ușoare și
severe. Persoanele care aud greu, de obicei, comunică prin limbă vorbită și pot
beneficia de aparate auditive, implanturi cochleare și alte dispozitive de asistență.
Persoanele cu pierderi auditive semnificative pot beneficia de implanturi cochleare.
Persoanele considerate la risc pentru dezvoltarea unor probleme cu auzul includ:
persoanele care lucrează în medii zgomotoase sau care sunt expuse frecvent la
zgomote de intensitate înaltă sau de durată prelungită, persoanele care iau un
tratament care poate afecta auzul, persoanele peste 60 de ani.
Multe persoane care au auzul deja afectat nu sunt conștiente că au această
problemă. Problemele auditive pot afecta viața socială, profesională, educația acestor
persoane. Verificarea periodică a auzului garantează că problemele sunt identificate
la timp și tratate până nu se acutizează.
Aproape jumătate din populația cu vârste cuprinse între 12 și 35 de ani – mai
mult de un miliard de tineri din întreaga lume – este la risc de a dezvolta probleme
auditive din cauza expunerii prelungite și excesive la sunete puternice, atrage atenția
Organizația Mondială a Sănătății (OMS). La creșterea acestui risc contribuie în mare
măsură volumul auto-setat al sunetelor în cazul dispozitivelor portabile – telefoane
mobile, playere audio, căști etc.

Cauzele pierderii auzului și ale surdității pot fi congenitale sau dobândite.

Cauze congenitale
Cauzele congenitale pot duce la prezența sau dobândirea pierderii auzului la scurt
timp după naștere. Pierderea auzului poate fi cauzată de factori genetici ereditari și
non-ereditari sau de anumite complicații în timpul sarcinii și nașterii, inclusiv:
 rubeola maternă, sifilisul sau alte infecții în timpul sarcinii;
 greutate mică la naștere;
 asfixie la naștere (lipsa oxigenului în momentul nașterii);
 utilizarea necorespunzătoare a anumitor medicamente în timpul sarcinii;
2
 icter sever în perioada neonatală, care poate deteriora nervul auditiv la un nou-născut.
Cauze dobândite
Cauzele dobândite pot duce la pierderea auzului la orice vârstă, cum ar fi:
 boli infecțioase, inclusiv meningită, rujeolă și oreion;
 infecții cronice ale urechii;
 colectarea lichidului în ureche (otită medie);
 utilizarea anumitor medicamente, cum ar fi cele utilizate în tratamentul
infecțiilor neonatale, malarie, tuberculoză rezistentă la medicamente și cancere;
 traumă la nivelul capului sau urechii;
 zgomot excesiv, inclusiv zgomot profesional, precum cel din mașini și
explozii;
 expunerea recreativă la sunete puternice, cum ar fi cea de la dispozitive audio
personale la volume mari și perioade îndelungate de timp și prezență regulată
la concerte, cluburi de noapte, baruri și evenimente sportive;
 îmbătrânirea, în special datorită degenerării celulelor senzoriale;
 ceară sau corpuri străine care blochează canalul urechii;
 la copii, otita medie cronică este o cauză frecventă a pierderii auzului.

OMS estimează că pierderea auzului neadresat reprezintă un cost global anual

de 750 miliarde USD. Aceasta include costurile din sectorul sănătății (exclusiv costul
aparatelor auditive), costurile de asistență educațională, pierderea productivității și
costurile societății.
În țările în curs de dezvoltare, copiii cu pierderi de auz și surditate primesc
rareori școlarizare. Adulții cu pierderi de auz au, de asemenea, o rată a șomajului
mult mai mare. Printre cei care sunt angajați, un procent mai mare de persoane cu
pierderi de auz se află în gradele inferioare de ocupare a forței de muncă în
comparație cu forța de muncă generală.
Îmbunătățirea accesului la servicii de educație și reabilitare profesională și
creșterea gradului de conștientizare în special a angajatorilor cu privire la nevoile
persoanelor cu pierderi de auz, vor scădea ratele de șomaj pentru persoanele cu
pierderi de auz.

Măsurile de profilaxie
Jumătate din toate cazurile de pierdere a auzului pot fi prevenite. La copiii cu
vârsta sub 15 ani, 60% din pierderea auzului este atribuită unor cauze prevenibile,
inclusiv:
 Infecții precum oreion, rujeolă, rubeolă, meningită, infecții cu citomegalovirus și otită
medie cronică (31%).
 Complicații în momentul nașterii, cum ar fi asfixia la naștere, greutatea scăzută la
naștere, prematuritatea și icterul (17%).
 Utilizarea medicamentelor ototoxice la mame și bebeluși (4%).

Câteva strategii simple de prevenire a pierderii auzului includ:

 Imunizarea copiilor împotriva bolilor copilăriei, inclusiv rujeolă, meningită, rubeolă
și oreion;
3
 Imunizarea fetelor adolescente și a femeilor în vârstă de reproducere împotriva
rubeolei înainte de sarcină;
 prevenirea infecțiilor cu citomegalovirus la mamele în așteptare printr-o igienă
bună; screening pentru tratamentul sifilisului și a altor infecții la gravide;
 consolidarea programelor de sănătate maternă și copilului, inclusiv promovarea
nașterii în siguranță;
Practicile sănătoase de îngrijire a urechilor sunt următoarele;
 reducerea expunerii (atât profesională, cât și recreativă) la sunete puternice prin
conștientizarea riscurilor;
 dezvoltarea și aplicarea legislației relevante;
 încurajarea persoanelor fizice să utilizeze dispozitive personale de protecție,
cum ar fi dopuri de urechi și căști care anulează zgomotul.
 screening la copii pentru otită medie,
urmată de intervenții medicale sau chirurgicale
adecvate;
 evitarea utilizării anumitor medicamente
care pot fi dăunătoare auzului, cu excepția
cazului în care este prescris și monitorizat de un
medic calificat;
 implementarea standardului global al
OMS pentru sisteme și dispozitive audio
personale. Acest lucru poate fi făcut de către
guverne și producătorii de smartphone-uri și
playere MP3. Dacă se respectă, standardul ar
putea ajuta la prevenirea pierderii auzului din cauza practicilor de ascultare
care sunt dăunătoare auzului;
 educarea tinerilor și a populației în general cu privire la pierderea auzului,
cauzele acesteia, prevenirea și identificarea.

Identificare și management
Detectarea precoce și intervenția sunt cruciale pentru a minimiza impactul
pierderii de auz. La sugari și copii mici cu pierderi de auz, diagnosticul și
intervențiile la timp pot îmbunătăți rezultatele lingvistice și educaționale.
Screeningul preșcolar, școlar și profesional pentru bolile urechii și pierderea
auzului este un instrument eficient pentru identificarea timpurie și gestionarea
pierderii auzului. Screening-ul se poate face folosind aplicația mobilă pentru
depistarea problemelor auditive (hearWHO app) - se adresează în primul rând
persoanelor care sunt la risc de a dezvolta probleme cu auzul sau care manifestă deja
simptome ce sugerează existența unor probleme auditive în fază incipientă. Această
aplicație poate fi descărcată și utilizată de către adulți pentru a verifica și urmări
auzul lor în mod regulat. Poate fi folosit și de către angajații din domeniul sănătății
pentru screening-ul oamenilor din comunitate la testarea auzului, atunci când este
indicat.
Persoanele cu pierderi de auz pot beneficia de utilizarea dispozitivelor auditive,
cum ar fi aparate auditive, implanturi cochleare și alte dispozitive de asistare. De
4
asemenea, pot beneficia de terapie logopedică, reabilitare fonică și alte servicii
conexe. Cu toate acestea, producția globală de aparate auditive satisface mai puțin de
10% din nevoile globale și mai puțin de 3% din nevoile țărilor în curs de dezvoltare.
Lipsa disponibilității serviciilor pentru montarea și întreținerea acestor dispozitive și
lipsa bateriilor sunt, de asemenea, bariere în multe țări cu venituri mici.

Răspunsul OMS
OMS ajută statele membre să dezvolte programe de îngrijire a urechii și auzului, care
include:
 oferirea de sprijin tehnic statelor membre în elaborarea și punerea în aplicare a
planurilor naționale pentru îngrijirea auzului;
 furnizarea de resurse tehnice și ghiduri pentru instruirea lucrătorilor din
domeniul asistenței medicale în îngrijirea auzului;
 dezvoltarea și diseminarea de recomandări pentru soluționarea cauzelor majore
de prevenire a pierderii auzului;
 advocacy pentru sensibilizarea cu privire la prevalența, cauzele și impactul
pierderii auzului, precum și oportunități de prevenire, identificare și gestionare;
 dezvoltarea și diseminarea instrumentelor bazate pe dovezi pentru advocacy
eficientă;
 respectarea și promovarea Zilei Mondiale a auzului ca eveniment anual de
advocacy;
 construirea de parteneriate pentru dezvoltarea programelor de îngrijire a
auzului, inclusiv inițiative pentru proteze auditive la prețuri accesibile,
implanturi cochleare și servicii;
 colectarea datelor despre surditate și pierderea auzului pentru a demonstra
amploarea și impactul problemei;
 lansarea și promovarea standardului global OMS- Uniunea Internațională a
Telecomunicațiilor (ITU) pentru sisteme și dispozitive audio personale;
 promovarea auzului sigur pentru a reduce riscul de pierdere a auzului indusă de
zgomot recreativ prin inițiativa OMS „Auz sigur”;
 creșterea gradului de conștientizare cu privire la auz în condiții de siguranță
pentru a reduce riscul de pierdere a auzului indusă de zgomot recreativ prin
inițiativa OMS „Auz sigur”;
 promovarea incluziunii sociale a persoanelor cu dezabilități, inclusiv a
persoanelor cu pierderi de auz și surditate, de exemplu, prin intermediul
rețelelor și programelor de reabilitare în comunitate.

Ex: Viorica Prisacari

Tel 022 574 683