Morbiditate oro-dentara

2020-2021
 Conform OMS
• Bolile orale reprezintă o povară majoră de sănătate pentru multe țări și afectează oamenii de-a
lungul vieții lor, provocând durere, disconfort, desfigurări și chiar deces.
• Aceste boli prezinta factori comuni de risc cu alte boli majore necomunicabile. (1)
• Se estimează că bolile orale afectează aproape 3,5 miliarde de oameni. (2)
• Caria dentară netratată (cariile dentare) la dinții permanenți este cea mai frecventă afecțiune de
sănătate, în conformitate cu Global Burden of Disease 2017 (1)
• Peste 530 de milioane de copii suferă de cariile dinților primari (dinți de lapte).
• Boala parodontală severă (gingivală), care poate duce la pierderea dinților, este, de asemenea,
foarte frecventă, aproape 10% din populația globală fiind afectată.
• Cancerul oral (cancerul buzelor este unul dintre cele trei cele mai frecvente cancere în unele
țări din Asia și Pacific. (3)
• Tratamentul pentru afecțiunile orale este scump și, de obicei, nu face parte din asigurarile de
sănătate universale (UHC).
• În majoritatea țărilor cu venituri mari, tratamentul stomatologic este în medie de 5% din
cheltuielile totale pentru sănătate și 20% din cheltuielile de sănătate platite din buzunarul
pacientului.
• Majoritatea țărilor cu venituri mici și medii nu sunt în măsură să ofere servicii pentru prevenirea
și tratarea afectiunilor orale.
• Factorii care contribuie la boli orale sunt o dietă nesănătoasă, bogată în zahăr, fumatul și
consumul crescut de alcool.
• Majoritatea afecțiunilor de sănătate orală sunt în mare măsură prevenibile și pot fi tratate în
fazele incipiente.
• 1. United Nations General Assembly. Political Declaration of the High-level Meeting of the General Assembly on the Prevention and Control of Noncommunicable Diseases. Resolution A/66/L1. 2011

• 2. Global, regional, and national incidence, prevalence, and years lived with disability for 354 diseases and injuries for 195 countries and territories, 1990–2017: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2017. Lancet 2018; 392:
1789–8583
 Prevalența și tendințele bolilor orale

• În ciuda declinului global al cariilor, boala rămâne încă o problemă

pentru multe grupuri de persoane din Europa de Est, precum și
pentru cele din grupurile defavorizate din punct de vedere socio-
economic din toate statele membre ale Uniunii Europene.
• Peste 50% din populația europeană poate suferi de o formă de
parodontită și peste 10% suferă de boală severă, prevalența
crescând la 70-85% din populația cu vârsta cuprinsă între 60 și 65
de ani.
• Cancerul oral este al optulea cel mai frecvent cancer la nivel
mondial. În UE, cancerul buzelor și cavității bucale este al 12-lea cel
mai frecvent cancer la bărbați.
 Impactul economic al bolilor orale

• Furnizarea de servicii de sănătate orală este costisitoare,

reprezentând 5 % din cheltuielile totale de sănătate și 16 % din
cheltuielile private de sănătate în țările OCDE în 2009.
• Cheltuielile actuale ale UE 27 se apropie de 79 de miliarde
EUR, iar dacă tendințele continuă, ne asteptam sa ajunga la
93 de miliarde EUR în 2020.
• Studiile au arătat că tratamentul cavitatii orale este mai scump
decat cel pentru cancer, boli de inima, accident vascular
cerebral sau demență.
• Există dovezi solide că beneficiile prevenirii cariilor dentare
depășesc costurile tratamentului.
 Inegalitățile în materie de sănătate orală

• Asigurarea accesului la serviciile de asistență medicală orală

rămâne o problemă majoră de sănătate în rândul grupurilor
vulnerabile și cu venituri mici.
• Aceste persoane, în general, solicita mai frecvent asistența
medicală primară sau tratamentul de urgență atunci când apare
durerea, decât pentru serviciile preventive.
 Politici de sănătate orală

• O serie de inițiative preventive eficiente bazate pe populație au fost

puse în aplicare în întreaga Europă.
• Acestea includ programe de fluorizare a apei (Irlanda, Polonia,
Serbia, Spania, Regatul Unit); programe de sare fluorurată (Elveția,
Slovacia, Franța, Germania și Republica Cehă) și programe de lapte
fluorurat care vizează copiii (Bulgaria, Regatul Unit).
• Programele de educație în domeniul sănătății orale realizate într-un
cadru școlar au demonstrat îmbunătățiri în ceea ce privește
sănătatea dentară a copiilor (Franța, Germania, Irlanda și Regatul
Unit).
.
 Obiectivele OMS pentru sănătate orală pe
termen mediu şi lung

• Prima grijă a programelor de acţiune ale OMS/EURO este de a încuraja furnizorii

de servicii şi autorităţile sanitare din regiunea europeană să ia măsurile impuse de
necesitatea ameliorării stării de sănătate oro-dentară a populaţiei şi a calităţii
îngrijirilor stomatologice acordate acesteia.
• Obiectivele OMS pentru sănătate orală pe termen mediu şi lung:
 50% dintre copii cu vârsta de 5-6 ani să nu prezinte nici o carie;
 valoarea CAO-S mai mică decât 3 pentru vârsta de 12 ani;
 85% din populaţie să aibă toţi dinţii prezenţi pe arcade la vârsta de 18 ani;
 reducerea edentaţiei cu 50% la vârstele cuprinse între 35-44 ani, comparativ cu
procentul anterior;
 reducerea cu 25% a prevalenţei edentaţiei la vârsta de 65 ani comparativ cu
procentul anterior;
 crearea unei baze de date pentru monitorizarea stării de sănătate orală.
Probleme prioritare de Sănătate Publică în MD

CARIA DENTARĂ
BOALA PARODONTALĂ
CANCERUL ORAL
 Cele mai importante probleme de sănătate
publică ale epocii actuale

• Afecţiunile orale cronice (în special boala

carioasă, afecţiunile parodontale şi cancerul
oral şi labial), au o mare răspândire la nivel
comunitar, iar prin implicaţiile medicale şi
socio-economice pe care le determină se
situează printre cele mai importante
probleme de sănătate publică ale epocii
actuale.
 Afecţiunile orale
– Cariile dentare şi boala peridontală reprezintă la ora actuală cele mai
frecvente boli infecţioase în întreaga lume.
– Larga răspândire a acestor boli este în strânsă corelaţie cu stilul de viaţă
şi în special cu un consum crescut de zahăr, alcool şi tutun dar şi cu o
igienă orală deficitară.
– În plus, afecţiunile orale depind în mod semnificativ şi de atitudinea faţă
de starea de sănătate. Acest lucru este la rândul său strâns legat de
factorii socio-economici, cum ar fi educaţia şi veniturile.
– Afecţiunile dentare au drept consecinţă durerea şi suferinţa dar şi
absenteismul de la locul de muncă şi şcoală iar netratate afectează
serios calitatea vieţii unei persoane.
 AFECŢIUNILE ORALE
• Reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, având un cost social şi
economic considerabil;
• Cariile dentare, boala periodontală, pierderea dinţilor, leziunile mucoasei orale,
cancerul orofaringian, manifestările orale ale HIV/SIDA, stomatita ulcerativă
necrozantă sau traumatismele orodentale au un impact major asupra indivizilor şi
societăţii în termeni economici şi de reducere a calităţii vieţii ;
• Daca sunt neglijate şi netratate la timp, acestea pot fi punctul de plecare a unor
probleme grave de sănătate a organismului; microorganisme cum ar fi streptococci,
Helicobacter pylori, prezente din abundenţă la nivelul cavităţii bucale.
• În cazul inflamaţiilor pot ajunge în fluxul sangvin şi pot provoca:
• tromboză, infarct miocardic sau accident vascular cerebral;
• meningită cronică, abces cerebral;
• afecţiuni ale pielii;
• complicaţii ale sarcinii;
• ulcer gastric;
• dureri articulare.
 CARIA DENTARĂ PROBLEMĂ PRIORITARĂ A SĂNĂTĂŢII PUBLICE

Caria dentară (CD) este o boală plurifactorială, cu o etiopatogenie complexă.

Evoluţia morbidităţii determinate de caria dentară

• Caria dentară a fost cunoscută încă din cele mai vechi timpuri.
• Policaria exista încă din mezo-şi neolitic la 5-15% din indivizi.
• Caria dinţilor temporari, care s-a dezvoltat mai lent decât cea a dinţilor
permanenţi, a fost, de asemenea, observată în mezolitic şi neolitic, în
proporţie de 50% (O. Grivu).
• În epoca noastră, prevalenţa cariei a atins valori maxime (Benagiano şi col.).
• În ciuda declinului global al cariilor, boala rămâne încă o problemă pentru
multe grupuri din Europa de Est, precum și pentru cei din grupuri
defavorizate din punct de vedere socio-economic din toate statele membre
ale Uniunii.
 Evoluţia morbidităţii determinate de caria dentară
1. în ţările dezvoltate ale lumii

 Monitorizarea bolilor oro-dentare

semnalează, începând cu 1978, o
tendinţă generală de recul a CD în ţările
dezvoltate ale lumii.
 Finlanda, Canada, Irlanda, Norvegia,
Suedia, Marea Britanie au trecut de la
categoria ţărilor cu prevalenţă foarte
ridicată a CD (în 1970), la categoria
ţărilor cu prevalenţă moderată a CD (în
2000).
 În ţările europene dezvoltate s-a
observat o descreştere semnificativă a
indicelui CAO (de ex. de la 4,1 în 1980 la
3,5 în 1990 - pentru vârsta de 12 ani) - Fig. 3. Dinamica indicelui CAO total (DMFT la
fig. 3. vârsta de 12 ani) –
(date oficiale OMS)
 CAO=dinti cariati+absenti+obturati
 DMFT=decayed+missed+filled teeth
 Evoluţia morbidităţii determinate de caria dentară
2. în ţările în curs de dezvoltare

 O evoluţie de sens contrar se observă în decursul aceleiaşi

perioade în Etiopia, Iordania, Uganda, Tailanda şi Zambia, care
au trecut de la categoria ţărilor cu prevalenţă redusă a CD, în
cea a ţărilor cu prevalenţă moderată a CD.
 Pe aceiaşi linie se înscriu, Marocul, Nigeria şi Filipine, care au
trecut de la categoria ţărilor cu prevalenţă moderată la
categoria ţărilor cu prevalenţă ridicată a CD.
 Evoluţia morbidităţii determinate de caria dentară
3. evoluţii particulare: pozitive vs. negative

 Hong Kong, Malaezia şi Singapore au fost incluse în 1970 în categoria

teritoriilor cu prevalenţă ridicată a CD, iar după 30 de ani de consum a
apei fluorizate aceste teritorii se regăsesc în categoria celor cu
prevalenţă moderata a CD.
 Pe de altă parte, două ţări puternic industrializate ca Italia şi Japonia se
regăsesc acum în categoria celor cu prevalenţă ridicată a CD.
 Industrializarea rapidă a Japoniei a produs în ultimele trei decenii mutaţii
importante în regimul de viaţă şi alimentar al populaţiei. Un număr din
ce în ce mai mare de japonezi au abandonat regimul alimentar
tradiţional în favoarea unei alimentaţii bogate în glucide rafinate.
 În cazul Italiei, prevalenţa ridicată a CD este o caracteristică a marilor
oraşe industriale din nordul ţării.
 Morbiditatea determinată de caria dentară
– pe regiuni OMS

Analiza informaţiilor
acumulate în banca de
date ORAL HEALTH DATA
BASE a permis cunoaşterea
frecvenţei acestei boli în
toate regiunile OMS (fig. 4
) şi la nivel mondial (fig. 5 –
6).
Fig. 4. Indicele CAO total (DMFT la vârsta de 12 ani)
pe regiuni OMS - 2000 (date oficiale OMS)
Morbiditatea determinată de caria dentară la copil –
la nivel mondial

Fig. 5. Indicele CAO total (DMFT la vârsta de 12 ani) - 2003 (date oficiale OMS)
Morbiditatea determinată de caria dentară la adult – la
nivel mondial

Fig. 6. Indicele CAO total (DMFT la grupa de vârsta de 35-44 ani) – 2003
(date oficiale OMS)
 România – Morbiditatea determinată de caria dentară la
copil
1. National Oral Health Pathfinder Survey

• În România, informaţiile despre 8

Decayed, missing or filled teeth at
age 12 (DMFT-12 index)
morbiditatea determinată de caria
dentară sunt extrem de puţine. 7

• În 1996, un studiu O.M.S. pentru 6

România, National Oral Health 5

Pathfinder Survey, a arătat că Romania

nivelul mediu al DMFT la copiii de 4

12 ani are valoarea de 3,1, cu mult 3

mai mare decât cel recomandat

pentru Europa (2 pentru copiii de 2

aceiaşi vârstă) - fig. 7. 1

1970 1980 1990 2000 2010

Fig. 7. Dinamica indicelui CAO total (DMFT

12 )
- date oficiale OMS
România – Morbiditatea determinată de caria dentară
2. Ancheta de sănătate a Ministerului Sănătăţii

 Din ultima anchetă a Ministerului Sănătăţii din România (1995-1996) rezultă că:
- 91,8% din populaţia de peste 10 ani prezintă afecţiuni dentare;
- prevalenţa cariei dentare este de 60,15%;
- numai 8,16% din cei examinaţi nu au fost găsiţi cu afecţiuni dentare (din care,
procente mai mari s-au înregistrat la sexul masculin şi în mediul rural).
 Din persoanele cu carii dentare:
- 50% au prezentat 1-2 carii;
- 30% au fost găsiţi cu 3-4 carii;
- iar 20% cu peste 5 carii.
 La copii, frecvenţa cariei dentare este mai mare la dinţii permanenţi (89,1%),
decât la cei temporari (67%).
 Un număr mare de persoane din cele examinate, pentru afecţiuni dentare
prezintă resturi radiculare (33%) sau dinţi absenţi (75%).
România – Morbiditatea determinată de caria dentară
3. Studii naţionale-regionale coordonate de Iaşi

• Studiile efectuate între 1991-1997 de R. Duda şi E.M.

Cărăuşu;
• Un studiu efectuat în 1992 de P.E. Petersen şi I. Dănilă,
estima prevalenţa cariilor în dentiţia temporară şi pentru
dentiţia permanentă.
• Studiile realizate de centrul de colaborare OMS Iaşi în
perioada 2003-2004.
România – Morbiditatea determinată de caria dentară la copil
4. perspectiva regională

• Privind dintr-o perspectivă regională,

prevalenţa cariei la copiii români este mai
mare decât a celor din Bulgaria, Cehia,
Slovacia şi chiar Albania.
 BOALA PARODONTALĂ CA PROBLEMĂ PRIORITARĂ A
SĂNĂTĂŢII PUBLICE

• Peste 50% din populația europeană poate suferi de o formă

de parodontită și peste 10% au boală severă, prevalența
crescând la 70-85% din populația cu vârsta de 60-65 de ani.
• Sănătatea parodontală se poate deteriora în rândul populației
UE.
• Acest lucru se datorează în principal unui număr mai mare de
oameni care la bătrânețe păstreaza unii dintre dinți și unei
creșteri a prevalenței diabetului zaharat.
• Datele epidemiologice privind bolile parodontale sunt de
foarte slaba calitate.
 România – Morbiditatea determinată de boala
parodontală

• Paralel cu cercetările epidemiologice pe plan mondial au fost făcute studii

asemănătoare şi în ţara noastră, în vederea evaluării incidenţei şi prevalenţei
afecţiunilor parodontale, pe baza cărora să se poată acţiona în mod
corespunzător atât în sensul prevenirii cât şi în cel al tratamentului acestora.
• Menţionăm în acest sens studiul efectuat de Severineanu şi col., (pe un lot de
2.000 persoane dintre care 55,5% de sex feminin şi 44,5% de sex masculin cu
vârste cuprinse între 10 şi 75 ani din zona Timişoara), care a reuşit o estimare
mai apropiată de realitate a prevalenţei bolilor parodontale.
• Astfel, prevalenţa medie a acestei grupe de afecţiuni stomatologice la lotul
investigat a fost de 51,2%, crescând paralel cu înaintarea în vârstă de la 43%
la grupa de vârstă 20-29 ani, la 71,1% la grupa de vârstă 30-39 ani şi la 76%
între 40-49 ani pentru a ajunge la 86% la grupa de vârstă 50-59 de ani.
 România – Morbiditatea determinată de boala
parodontală
• La vârsta şcolară peste 30% dintre copii
prezintă gingivite.
• În comparaţie cu caria dentară, care afectează
mai mult vârstele tinere cuprinse între 12-35
ani (având un maxim între 18-25 ani),
parodontopatia se manifestă mai mult după
vârsta de 35 de ani, pierderea dinţilor
crescând odată cu vârsta datorită acestei
cauze (Lindhe).
CANCERUL ORAL POBLEMĂ PRIORITARĂ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

• Cu toate progresele făcute până în prezent

cancerul oro-facial rămâne o boală gravă,
grevată de consecinţe negative importante
(medicale, costuri mari şi mortalitate ridicată)
atât la nivel individual cât şi la nivel
comunitar.
 Definire

 Cancerul oral este una dintre neoplaziile grave

care determină disabilităţi (desfigurare, tulburări
importante de vorbire, masticaţie şi deglutiţie)
care scad semnificativ calitatea vieţii individului.
 Cancerul oro-facial este o boală multifactorială.
 Sunt incriminaţi ca determinanţi factorii şi co-
factorii oncogeni, care provin din mediul ambiant,
determinând modificări şi mutaţii capabile să
determine cancerul.
 Date privind incidenţa şi mortalitatea cancerului buzelor şi cavităţii bucale
în România

• Cancerul buzelor şi cavităţii bucale reprezintă în România o problemă importantă de sănătate

publică, cu o incidenţă şi mortalitate crescută.
• Din datele furnizate de Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului în 2019, se constată
că în anul 2018 România se află pe locul 4 în Europa în ceea ce priveşte ratele de incidenţă şi
mortalitate prin cancere ale buzelor şi cavităţii bucale după Letonia, Ungaria si Slovacia.
• Cancerul oral este al optulea cel mai frecvent cancer la nivel mondial.
• În UE, cancerul de buza și cavitate bucală este al 12-lea cel mai frecvent cancer la barbati.
• În 2008, au existat aproximativ 132 000 de cazuri de cancer la cap și gât în întreaga Europă,
soldat cu 62 800 de decese.
• Cele mai mari rate de prevalenta se găsesc în Spania și Ungaria.
• Tendințele cancerului oral arată acum o crestere a incidentei la femei și adulți tineri.
• Ratele mortalității au continuat să crească în mai multe state membre ale Europei de Est..
Ratele brute de incidenţă şi mortalitate prin cancer al buzelor şi cavităţii orale, estimate în 2018 în ţările
europene, primele 10 pozitii.
Sursa: IARC (International Agency for Research on Cancer), Cancer Today
Ratele de incidenţă şi mortalitate prin cele mai frecvente forme de cancer, în România
Sursa: IARC (International Agency for Research on Cancer), Cancer Today
http://gco.iarc.fr/today/home
 Prognoza afecţiunilor neoplazice în
perspectiva anilor 2020

• Prognoza realizată arată

că în perspectiva anilor
2020 incidenţa
afecţiunilor neoplazice va
creşte semnificativ la nivel
global, în special pe
seama creşterii
semnificative a numărului
de cazuri noi de cancer
(între 25 -100% faţă de
2003) în ţările în curs de
dezvoltare.
Fig.11. Prognoza privind incidenţa afecţiunilor
neoplazice (date oficiale OMS)
România – Morbiditatea determinată de neoplaziile
orale

• În ţara noastră peste 5% din totalul neoplaziilor reprezintă

forme de cancer oral.
• Dintre tumorile maligne orale, tumorile maligne ale buzei
ocupă primul loc ca frecvenţă (25-30%), fiind localizate
preponderent la buza inferioară.
• Studiile clinico-statistice au stabilit ca tumorile maligne ale
planşeului bucal ocupă locul al doilea între cancerele cavităţii
orale (fiind situat procentual foarte aproape şi de cancerul
limbii); reprezintă 25-30% din localizările cancerului oral şi
3% din totalul cancerelor umane. Apare în special la bărbaţi
fumători şi/sau consumatori cronici de alcool, după vârsta de
45 de ani.