Tendințe evolutive ale sănătății orale în România comparatv

cu alte țări din Uniunea Europeană

Sănătatea constituie o dimensiune esențială a calității vieții populației, cuprinzând atât starea
generală de sănătate, cât și serviciile de asistență medicală oferite, astfel încât starea de
sănătate să permită persoanei să își îndeplinească rolurile în societate. Sănătatea orală,
componentă importantă a sănătății, presupune mai mult decât existența unor dinți sănătoși, ea
referindu-se la întreaga cavitate bucală și având implicații profunde la nivelul organismului. O
sănătate orală bună permite realizarea funcțiilor sociale (socializare, comunicare) și economice
ale persoanei. În același timp, sănătatea orală precară are un rol important în declanșarea
afecțiunilor digestive sau respiratorii, cu consecințe grave asupra organismului pe termen mediu
și lung.

Principalele obstacole în asigurarea unei sănătății orale a populației sunt legate de accesul la
serviciile medicale (venituri reduse, lipsa asigurărilor medicale, proximitatea serviciilor
stomatologice), dar și de educația deficitară a populației în privința igienei, a factorilor de risc și a
importanței prevenției. Factorii de risc sunt nutriția deficitară, fumatul, alcoolul, dar și igiena orală
inadecvată. (WHO)

Activitățile de prevenție/educație au un rol determinant în asigurarea unei sănătății orale

corespunzătoare a populației și trebuie să vizeze aspecte cum ar fi igiena cavității bucale,
accesul la servicii sau efectele adoptării unor comportamente indezirabile (fumat, nutriție
deficitară, consum de alcool etc) asupra cavității bucale. Acestea trebuie să se desfășoare
periodic și de la vârste fragede astfel încât să se asigure adoptarea unor comportamente
dezirabile în rândul populației.

Schimbările politice și economice continue din ultimii 26 de ani, au făcut ca sistemul de sănătate
din România să prezinte o serie de sincope majore și să nu răspundă într-o măsură
corespunzătoare nevoilor existente. Reforma permanentă a sistemului de sănătate nu a produs
rezultatele așteptate din cauza finanțării reduse, managementului deficitar, corupției, calității
serviciilor etc. Nivelul stării de sănătate orală a populației se situează cu mult sub cel al țărilor
din vestul Europei în special datorită diferențelor de ordin cultural si socio-economic.

Dacă în România, preocuparea pentru domeniul sănătății orale este destul de redusă în rândul
decidenților politici, la nivelul Uniunii Europene există o preocupare din ce în ce mai mare
pentru această componentă a sănătății populației, în 2010, tema unuia dintre Eurobarometre
fiind sănătatea orală.

Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii

Europene (https://open-data.europa.eu/en/data/dataset/S795_72_3_EBS330) într-un studiu
realizat de TNS Opinion & Social, la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi
Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare, publicat în februarie 2010 relevă
următoarele:
- O mică parte dintre europeni (41%) declară că au încă toţi dinţii naturali. În România,
procentul este de 30%.
- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali, aproape o treime (31%) poartă o proteză
detaşabilă, cu mici diferenţe de la o ţară la alta. În Romania 14% din respondenţi au
declarat ca poartă o proteză detaşabilă.
- Majoritatea europenilor spune că, în ultimele douăsprezece luni, nu au avut dificultăţi
sau jenă cauzate de dinţii lor:
- aproximativ 15% spun că au întâmpinat dificultăţi de masticaţie, din cauza
problemelor gurii sau dinţilor; Pentru România procentul este de 32%.
- 16% au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor;
- 7% s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor; Pentru România procentul
este de 16% - primul loc în Europa)
- doar 4% dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la
activităţi sociale, în ultimele douăsprezece luni, din cauza problemelor de
sănătate orală.
- În medie, europenii mănâncă/beau de 5 ori pe zi. Acestea sunt momente când dinţii lor
pot intră în contact cu alimentele şi băuturile dulci şi care pot avea un impact asupra
sănătăţii orale:
- Aproape 9 din 10 respondenţi au declarat că mănâncă fructe proaspete, şi mai
mult de jumătate au declarat că mănâncă din când în când gem sau miere;
- Aproape o cincime din cei intervievaţi beau "de multe ori" băuturi dulci
(limonadă, cola sau alte băuturi nealcoolice) sau mănâncă biscuiţi şi prăjituri;
- Majoritatea europenilor (88%) consideră că, dacă ar fi necesar, ar avea posibilitatea să
meargă la un medic dentist în timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor
de muncă. Pentru România procentul este de 81%.
- De asemenea, ei consideră, aproape în unanimitate (92%), că, în general, au acces la
un cabinet stomatologic sau clinică în caz de nevoie.
- Clinicile private sunt, în general, preferate, 79% din europeni folosesc astfel de facilităţi,
în caz de nevoie. 14% merg la o clinică de stat. Per ansamblu, europenii vizitează un
medic dentist în mod regulat: 57% au consultat un dentist cu mai putin de un an în urmă.
Numai 9%, au mers la un medic dentist cu mai mult de 5 ani în urmă şi 2% nu au
consultat niciodată un medic dentist.

Europenii vizitează medicul dentist, în medie, de două ori pe an. Cei care au fost la medicul
dentist, în medie, de mai mult de trei ori pe an sunt în special locuitori ai ţărilor localizate în 15
estul Uniunii Europene, şi anume cetăţeni din România (3,6 ori ), urmaţi de Lituania (3,3 ori) şi
apoi Polonia (3,1 ori), din care cei mai mulţi trebuiau să facă regulat un tratament. Pe de altă
parte respondenţii din Malta (1,7 ori) şi Irlanda (1,8 ori) au fost la medicul dentist, în medie, mai
puţin de două ori pe an.
Majoritatea (50%) europenilor intervievaţi în acest studiu au declarat că ultima dată când au
vizitat un medic dentist a fost pentru un control de rutină sau tratament de curăţare. O treime a
apelat la un medic dentist pentru un tratament de rutină şi aproape o cincime a mers pentru
tratament de urgenţă.

De departe, motivul principal relatat de persoanele intervievate pentru că nu au consultat un

medic dentist în ultimii doi ani este faptul că problemele lor dentare nu au fost suficient de grave
(33%). Al doilea motiv menţionat cel mai frecvent pentru a nu consulta un dentist a fost absenţa
dinţilor naturali (16%), urmat îndeaproape de costul ridicat al examenelor de rutină şi al
tratamentului (15%).

Trebuie avut în vedere că în unele ţări este obligatorie vizita la medicul dentist o dată pe an sau
chiar la fiecare şase luni pentru ca persoanele asigurate să continue să beneficieze de
asigurarea medicală.

Pentru România, motivele ultimei vizite la medicul dentist au fost controlul de rutină sau
tratamentele de curăţare (27%), tratamentul de rutină (31%) şi tratamentul de urgenţă (40%). Î

Comparativ cu celelalte ţări din Uniunea Europeană, în România, în anul 2016, au revenit, în
medie, 1198 locuitori la un medic dentist. Cei mai mulți locuitori care au revenit, în medie, la un
medic dentist s-au înregistrat în Polonia (2855 locuitori la un medic dentist) și în Malta (2128
locuitori la un medic dentist), iar cei mai puțini în Bulgaria (788 locuitori la un medic dentist).

Conform raportului ”Platformei Europene pentru o Sănătate Orală mai Bună”, România este pe
ultimele locuri din Europa în ceea ce privește bugetul alocat sănătăţii orale. Conform datelor
publicate în 2017 de Eurostat, Biroul Statistic European în privința serviciilor stomatologice, se
constată că Cipru este țara în care povara financiară a fost resimțită cel mai mult (47% au
răspuns că este o povară financiară grea), iar pentru România proporția a fost de 19% (
respondenți care consideră ca fiind o povară grea). Deasemenea, 53,4% persoane consideră
că există o povara financiară a serviciilor stomatologice, în timp ce doar pentru 34,4% dintre
persoane cheltuielile pentru servicii de stomatologie nu constituie o povară

Cancerul buzelor şi cavităţii bucale reprezintă în România o problemă importantă de sănătate

publică, cu o incidenţă şi mortalitate crescută. Din datele furnizate de Agenţia Internaţională
pentru Cercetarea Cancerului în 2019, se constată că în anul 2018 România se află pe locul 4
în Europa în ceea ce priveşte ratele de incidenţă şi mortalitate prin cancere ale buzelor şi
cavităţii bucale după Letonia, Ungaria si Slovacia.

Platforma Europeană pentru o sănătate orală mai bună:

- îşi propune să promoveze sănătatea orală şi să prevină afecţiunile orale, ca acţiuni

fundamentale pentru a fi sănătos;
- se adresează ingalităţilor din îngrijirile de sănătate orală la copii şi adolescenţi, vârstnici
şi populaţiile cu nevoi speciale din Europa;
 - dezvoltă cunoştinţe de bază şi recomandări pentru instituţiile europene în vederea
dezvoltării de politici de sănătate orală la nivel european.

Misiunea Platformei este de a promova sănătatea orală şi prevenirea eficientă a afecţiunilor

orale în Europa. Se caută o abordare europeană comună faţă de educaţie, prevenţie şi acces la
o stare de sănătate orală mai bună în Europa. Obiectivele Platformei includ:
- Promovarea sănătăţii orale şi prevenirea bolilor orale, ca una dintre acţiunile
fundamentale pentru a rămâne sănătoşi.
- Furnizarea de consiliere şi recomandări pentru factorii de decizie în ceea ce priveşte
dezvoltarea politicilor europene de de sănătate orală.
- Dezvoltarea bazei de cunoştinţe şi consolidarea cazurilor bazate pe dovezi pentru
acţiunile europene în domeniul sănătăţii orale.
- Abordarea inegalităţilor în materie de sănătate orală şi provocărilor majore de sănătate
orală a copiilor şi adolescenţilor, populaţiei vârstnice în creştere, şi a populaţiilor cu nevoi
speciale din Europa.
- Integrarea sănătăţii orale în toate politicile de sănătate din Uniunea Europeană.

În România, sănătatea orală se remarcă printr-o prezență extrem de redusă în politicile publice.
Având în vedere recomandarea OMS de a „integra sănătatea orală în strategiile de promovare
a sănătății generale și evaluarea nevoilor de sănătate orală prin abordări socio-dentare”,
sănătatea orală nu este prezentă explicit în documentele strategice ale Ministerului Sănătății, ci
este inclusă în măsurile de prevenție:

• Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 – are măsuri de sănătate orală subsumate Ariei 1
de intervenție Sănătate publică, Obiectivul general 3 Diminuarea ritmului de creştere a
morbidităţii şi mortalităţii prin boli netransmisibile şi reducerea poverii lor în populaţie prin
programe naţionale, regionale şi locale de sănătate cu caracter preventive, OS 3.1. Creşterea
eficacităţii şi rolului promovării sănătății în reducerea poverii bolii în populaţie în domeniile
prioritare. Măsurile de intervenție vizează:
- implementarea unor intervenţii eficace de informare-educare-conştientizare / comunicare
pentru schimbare de comportament (IEC/CSC)
- intervenţii de formare şi consolidare a comportamentelor sănătoase la preşcolari şi şcolari prin
revizuirea/actualizarea actelor normative privind igiena şcolară şi actualizarea programei de
educaţie sănătate de către Ministerul Educaţiei Naţionale
- fundamentarea intervențiilor IEC/CSC pe studii cantitative si/sau calitative
- creşterea rolului şi capacităţii personalului liniei întâi de servicii medicale de a identifica
riscurile de boli cronice netransmisibile, de a răspunde nevoilor de informare şi consiliere a
indivizilor

• Planul Multianual Integrat de Promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate - sănătatea

orală este inclusă în măsurile de educație pentru sănătate prevăzute a se realiza în colaborare
cu Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (OG 1 și OG 2), dar și a celor care
vizează creșterea nivelului de informare, conștientizare, motivare, educare al populaţiei privind
importanţa/beneficiile adoptării unui stil de viaţă sănătos (OG 3). Măsurile vizează:

■ Obiectiv general 1. Creșterea capacităţii instituţiilor publice și comunităţilor locale de a

proiecta, dezvolta, implementa, monitoriza și evalua programe PSES integrate Elaborarea unui
Plan de acţiune și a unor reglementări pentru derularea programului naţional de educaţie pentru
sănătate în învăţământul preuniversitar Realizarea unor parteneriate cu ONG-uri care să
furnizeze programe complementare și/sau pe teme specifice ale educaţiei pentru sănătate în
școală Dezvoltarea și implementarea unui sistem de monitorizare și evaluare a îndeplinirii
obiectivelor educaţionale ale programului de educaţie pentru sănătate în instituţiile
preuniversitare

■ Obiectiv general 2. Întărirea competenţelor specifice ale resurselor umane din sistemul de
sănătate și sistemul de educaţie în vederea creșterii eficienţei activităţilor PSES Introducerea în
oferta educaţională la nivel naţional a disciplinei opţionale de educaţie pentru sănătate
Dezvoltarea activităţilor extracurriculare și extrașcolare de promovare a sănătăţii cu implicarea
specialiștilor în domeniu din instituţii publice, mediul academic și organizaţii neguvernamentale
Dezvoltarea de programe de pregătire a cadrelor didactice implicate în activităţi de educaţie
pentru sănătate

■ Obiectiv general 3. Creșterea nivelului de informare al populaţiei privind importanţa/beneficiile

adoptării unui stil de viaţă sănătos și sistemele/reţelele de sprijin/suport pe care le au la
dispoziţie pentru schimbarea de comportamente și accesul la servicii medicale Dezvoltarea de
strategii de comunicare și implementarea de campanii de informarea/educare/comunicare a
populaţiei Monitorizarea și evaluarea rezultatelor campaniilor de informare/educare/comunicare
a populației

Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate privind

aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2018 a Hotărârii Guvernului nr.140/2018
pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului cadru care reglementează condiţiile
acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii
2018 –2019 conţine următoarele prevederi privind sănătatea orală:
- casele de asigurări de sănătate încheie convenţii cu medicii dentişti şi dentiştii din cabinetele
stomatologice şcolare şi studenţeşti, din penitenciare, în vederea recunoaşterii biletelor de
trimitere eliberate de către aceştia
- numai pentru elevi şi studenţi și pentru persoanele private de libertate
- pentru investigaţii medicale de radiologie dentară şi pentru specialităţile clinice;
- casele de asigurări de sănătate cu care furnizorii de servicii de medicină dentară au încheiat
contracte de furnizare de servicii medicale decontează contravaloarea serviciilor acordate
asiguraţilor, indiferent de casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă asiguratul;
- în cadrul asistenţei medicale ambulatorii de medicină dentară se acordă servicii medicale de
medicină dentară, în condiţiile prevăzute în norme;
- condiţiile decontării serviciilor de medicină dentară sunt stabilite prin norme;
- pachetul de servicii medicale de bază de medicină dentară preventivă şi al tratamentelor de
medicină dentară, tarifele şi sumele decontate de casele de asigurări de sănătate sunt
menţionate în normele contractului cadru.

Conform referatului de aprobare a Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei

Naţionale de Asigurări de Sănătate privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în
anul 2018 a Hotărârii Guvernului nr.140/2018 în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate
pentru medicină dentară:
1. Au fost introduse servicii noi în pachetele de servicii, respectiv: o tratamentul de urgență al
traumatismelor dento-alveolare , o tratamentul de urgență al traumatismelor dento –alveolare, o
tratamentul afecțiunilor mucoasei bucale, o fluorizare - pentru copii cu vârsta cuprinsă între 6 și
14 ani
2. Suma orientativă/medic specialist/lună la nivel naţional este de 2.000 lei (în prezent 1.600
lei).

1. http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/activitatea_unitatilor_sanitare_a
nul_2017.pdf

2. http://www.insse.ro/old/sites/default/files/field/publicatii/activitatea_unitatilor_sanitare_an
ul_2017.pdf

3. http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/anuarul_statistic_al_romaniei_c
arte_ro.pdf

4. http://www.oralhealthplatform.eu/our-work/the-state-of-oral-health-in-europe/

5. http://gco.iarc.fr/today/home

6. http://www.galasocietatiicivile.ro/pictures/documents/316-Backgrounder_CIFRE_Zambes
teRomania_Rablepentruperiutata2015.pdf

7. http://insp.gov.ro/sites/1/wp-content/uploads/2014/11/Raport-HBSC-Romania-bun.pdf

8. http://insp.gov.ro/sites/1/wp-content/uploads/2014/11/Raport-HBSC-Romania-bun.pdf

9. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15641621

10. https://www.researchgate.net/journal/1583-3410_REVISTA_DE_CERCETARE_SI_INTE
RVENTIE_SOCIALA

11. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3272860/

12. http://www.worldoralhealthday.org/sites/default/files/assets/2017_WOHD-brochure.pdf
 13. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5585021/

14. https://www.fdiworlddental.org/resources/oral-health-atlas/oral-health-atlas-2015

15. https://www.fdiworlddental.org/oral-health/fdi-definition-of-oral-health

16. https://www.jahonline.org/article/S1054-139X(17)30151-9/fulltext

17. https://www.omd.pt/content/uploads/2017/12/ced-manual-2015-completo.pdf

Lőrinczi Evelin
Medic rezident stomatologie generală
Anul I.