Tematica examen sanatate orala

1. Sanatatea orală: definitii

OMS – 1947 – sanatatea este o stare completa de bine din punct de vedere fizic, mental si social
si nu doar absenta bolii sau infirmitatii
OMS – 1984 – masura in care o persoana sau un grup sunt capabile sa isi satisfaca nevoile de
baza, dar si modul in care sunt capabile sa se transforme pentru a se adapta la mediul ambiant
OMS – cea mai recenta - este o stare eliberata de durere cronica a regiunii orale si faciale, de
cancer oral si in regiunea gatului, de existenta leziunilor orale, a defectelor congenitale, de boli
parodontale, de leziuni carioase si pierderea unitatilor dentare si alte afectari si tulburari care pot
afecta cavitatea orala

2. Calitatea vietii: definitie, componente, evaluare, interrelatia cu sanatatea

Calitatea vietii = concept multidisciplinar care include:
durata de viata
absenta bolii
absenta discomfortului si durerii
functii adecvate : fizica, emotionala si sociala
perceptia unei stari adecvate de sanatate
satisfactia legata de sanatate
absenta dezavantajelor sociale sau culturale corelate cu sanatatea
Evaluarea calitatii vietii
Cercetare – instrumente de masura a calitatii vietii
Ingrijirile de sanatate si accesul la ingrijire
Nivelul personal influenteaza decizia pacientului privind alegerea tratam
Poate influenta si deciziile la nivel politic
Calitatea vieţii devine un instrument de înţelegere şi conturare a practicii clinice,
cercetării, educaţiei pentru sănătate, nu numai la nivel individual, ci la nivel de
comunitate
Interrelatia cu sanatatea- patru factori şi modul în care aceştia afectează starea de bine a
individului şi anume:
 factori funcţionali,
 factori psihologici (aspectul şi încrederea în sine),
 factori sociali (interacţiunea cu ceilalţi, comunicarea)
 experienţa durerii ⁄ discomfortului

3. Determinantii sanatatii
Lalonde a definit determinanţii sănătăţii:
a. biologia umană,
b. comportamentul sau stilul de viaţă,
c. mediul înconjurător
d. organizarea serviciilor de sănătate.

4. Modelul conceptual al factorilor care influenţează starea de sănătate

(Dahlgren şi Witehead, 1995)
(din desen)
Varsta, sex, factori ereditari stil de viata influente sociale si de comunicare conditii de trai
si munca conditii socio-economice si culturale, factori de mediu
 5. Programul Global O.M.S. pentru sănătate orală (2003)
Politici de sănătate orală, pentru controlul eficient a factorilor de risc comuni, ce pot fi
modificati, reprezentati de stilul de viaţă (igiena orală, dieta nesanogenă, consumul excesiv de
alcool, fumatul, etc.) pentru:
bolile dentare,
cancerul oral,
tulburarile de dezvoltare cranio-faciale.
Dezvoltarea si implementarea proiectelor de prevenire a bolilor orale si promovare a sanatatii,
punând accent pe grupurile populationale dezavantajate din tările dezvoltate si cele in curs de
dezv., cele cu sisteme de sănătate in curs de tranzitie.
Prioritatea cea mai mare- îmbunătăţirea sănătătii orale a copiilor si vârstnicilor.
prevenirea si tratarea leziunilor mucoasei orale (cancer oral si manifestari orale HIV), tulburari
cranio-faciale, traume si accidente.
Accente - Reducerea inegalităţilor existente în starea de sãnãtate a populaţiei cauzate de
diferenţele de venit şi nivelul de educaţie al individului.
Reducerea inegalităţilor - prin abordarea populaţiei ţintă cu cel mai mare factor de risc pentru
bolile orale şi creşterea accesului la sistemele de ingrijiri primare existente.
Una dintre responsabilităţile majore ale O.M.S. este surprinderea tiparului si tendinţelor bolilor
orale şi analiza determinanţilor bolii (cu referire particulară la populaţia cu risc crescut).

6. Obiectivele OMS pentru anii 2000, 2010, 2025

2000 2010 2025
5-6 ani 50% dd indemni 90% dd indemni
12 ani CAO maxim 3 CAO maxim 2 CAO maxim 1
18-20 ani 85% arcade integre 75% fara carii 90% fara carii
75%fara afect parod 90%fara afect parod
75% din pop tanara sa aiba suficinet cunostinte despre etiologia si preventia afect oro-
dentare, pt a stabili sg un dg si atitudinea preventiva
Evidenta computerizata a datelor epidemiologice

7. Programe de sanatate orala: definitie, clasificari, 7 etape (Modelul Ewles şi Simnett

de realizare a unui program de sănătate, 1999)
Reprezinta o succesiune de activitati intreprinse pentru a imbunatati unul sau mai multe aspecte
ale starii de sanatate orala ale unui grup populational
Actiunile trebuie focalizate pe
 Identificarea determinantilor sanatatii
 Implementarea de proiecte demonstrative comunitare de promovare a sanatatii
 Crearea unor baza de date care sa permita evaluarea probramelor aflate in derulare
 Stabilirea unor relatii nationale si internationale de schimb de experienta privind
promovarea sanatatii orale
Tipuri de programe de promovare a sanatatii
 Programe internationale
 Programe nationale
 Programe locale
Etape (modelul Ewels)
 Identificarea necesitatilor si prioritatilor
 Stabilirea scolupui si obiectivelor
 Stabilirea celei mai eficiente metode de atingere a scopului
 Identificarea resurselor
  Planificarea metodelor de evaluare
 Stabilirea planului de actiune
 Implementarea programului

8. Abordarea individuala a sanatatii orale

A. Igienizarea orală zilnică: Îndepărtarea pe cât posibil a biofilmului dentar –
prevenirea cariei şi parodontopatiei:
RC scăzut – pastă cu F
RC mediu sau crescut - mijloace suplimentare: clătiri cu sol. F, sigilări, fluorizare
profesională
Prevenirea afecţiunilor parodontale: mijloace adjuvante de îndepărtare a PDM:
firul dentar, periuţe interdentare, duş bucal, ape de gură.
B. Stilul de viaţă:
Dieta
Consumul de alcool şi tutun
Adresabilitatea către cabinetele dentare
Monitorizarea stării de sănătate orală şi depistarea precoce a afecţiunilor
(abordare minim invazivă).

9. Factorii de risc ai cariei dentare

Fizici: modificări de structură ale smalţului, zone anatomice dentare susceptibile, hipoplazia de
smalţ, nivel crescut SM, experienţa carioasă anterioară, carii de biberon în antecedente, factori
genetici.
Socio–demografici: venitul, educaţia părinţilor (mama), vârsta mamei, etnia, ocupaţia, rangul
copilului, număr mare de membrii în familie, mediul rural sau urban, lipsa serviciului, lipsa
îngrijirii materne, sănătatea orală inadecvată a părinţilor, fluorizare suboptimală, nivel crescut SM
la părinţi.
Comportamentali: lipsa alăptării naturale, folosirea biberonului în timpul somnului sau la cerere
cu băuturi îndulcite, orar alimentar inadecvat, cantitate mare de dulciuri, igienă orală
necorespunzătoare (frecvenţa periajului, lipsa supervizării părinţilor şi a pastei dinti cu F, vârsta
începerii periajului, placa vizibilă), periaj şi flossing neregulat al mamei, transfer salivar maternal
la copil, bulimie, vizite neregulate la cabinet, adresabilitatea mamei către serv. dentare, vârsta
primului control.
Boli sau tratamente: dietă specială bogată în carbohidraţi, administrare frecventă de
medicamente cu conţinut crescut de zahăr, scăderea fluxului salivar datorită iradierii sau
medicaţiei, purtarea ap. ortodontice.

10. Parametrii utilizaţi în evaluarea riscului carios

Caracteristici esentiale ale indicatorilor de risc in predictia risc carios : Sn, Sp, VP+, VP-
A. Experienta carioasa anterioara: uzual cel mai semnificativ predictor singular,
exprimata prin:
1. prevalenta cariei – balanta intre factorii de rezistenta si atac in prezent si trecut ,
exprimata prin DMFT,DMFS, dmft, dmfs si SIC.
2.prezenta leziuni incipiente precavitare;
3.statusul dentitiei primare si M1 – cel mai bun predictor;
4.cea mai buna combinatie de predictori ai cresterii carioase : “nr mic de molari indemni
din dentitia primara”.
B. Teste salivare – teste dg:
1.rata flux salivar(stimulat si nestimulat);
2.capacitatea tampon salivara;
 3.determinarea nivelului Streptococului mutans – corelat cu statusul carios;
4. determinarea nivlului de Lactobacili;
5. determinarea concentratiei de candida Albicans;
6. Testul surazei

C. Factorii dieta, igiena orala si sociodemografici

1.rezultatele unor studii arata ca relatia consum zahar – aparitie CD e mult mai atenuata in era
moderna a expunerii la fluoruri decat in trecut;
2.periajul este eficent in reducerea cariei doar in combinatie cu pasta fluorizata intr`un procentaj
mult mai mare decat restrictionarea consumului de zahar;Fluorizarea apei potabile este
recunoscuta si implementata in multe comunitati, efectul benefic fiint recunoscut particular in
cazul copiilor deprivati material cu risc carios crescut;3. jumatate din adolescentii din 11 tari din
UE consuma dujlciuri zilnic, in contrast cu cei din tarile nordice, unde consumul este mai scazut.
Indivizii cu SES ridicat au mai putine carii decat cei cu SES sczut (indicatori de risc :clasa
sociala, obiceiul de fumator al mamei, nr de frati)
D. Boli generale asociate :1.modificari in formarea sau compozitia salivei(SIDA, diabet,
Parkinson, HTA, tumori craniene) ; 2. modificari ale obiceiurilor alimentare, cu potential cariogen
si administrarea medicamentelor :antihipertensive, analgetice, neuroleptice, diuretice, citostatice,
somnifere ; 3. Rx care afect regiunea cap – gat ; 4. dizabilitati fizice si psihice

11. Grupele de risc carios

Risc scazut : fara leziuni noi /leziuni incipiente in ultimu an ;
Risc mediu : o leziune noua/incipienta/recurenta in ultimu an ; fisuri si gropite adanci sau lipsite
de coalescenta; experienta carioasa mare la parinti sau frati; carii in antecedente in fisuri sau
gropite ocl; carii in copilaria timpurie; igiena orala defectuasa; vizite neregulate in cabinet dentar;
expunere neadecvata la fluoruri; radiotrasnparenta proximala
Risc crescut: 2 sau mai multe leziuni noi/incip/recurente sau 2 din urmatoarele conditii : fisuri si
gropite adanci /fara coalescenta ; parinti, frati cu rata carioasa mare ; carii in antecendete in
fisuri /gropite ocl ; carii aparute in copilaria timpurie, Expuneri frecvente la zahăr, Flux salivar
scăzut, Igiena orală defectuoasă, Vizite neregulate la cabinetul dentar, Expunere neadecvată la
fluoruri, Radiotransparenţe proximal.

12. Cariograma
-Cel mai nou si performant model de evaluare a RC, program computerizat, interactiv si
educational;
-conceput pt intelegerea interactiunii dintre factorii care concura si predispun la aparitia CD
-scopul sau este de demonstrare grafica a riscului carios, exprimat prin “sansa de a evita noile
carii”, ilustrand in ce proportie afecteaza diferiti factori aceasta sansa si de a incuraja aplicarea
metodelor de preventie inainte de aparitia noilor leziuni;
-factorii cuprinsi in evaluare sunt :”dieta”(sectorul albastru), “bacterii(rosu), “sustecptibilitate”
alc din programul fluorizare, capacitate tampon salivara si rata fluxului salivar (bleu) so
“Cirucumstante” alc din experienta carioasa anterioara si bolile generale asociate(galben). “sansa
actuala de evitare a cariilor” este reprezentata de sectorul verde, iar dimensiunea sa arata marimea
riscului carios.
-se poate demonstra modul in care s poate reduce “sansa” si se ofera sugestiipt metodele de
reducere a risc carios.

13. Evaluarea riscului parodontal (metoda Previser)

Factori de risc :igiena orala precara, bacterii parodontogene, fumat, malnutritia, consum excesiv
de alcool, stres, diabet mellitus, alte afect sistemice, status socioeconomic
Metoda Periodontal Risk Calculator : evaluare obiectiva , cantitativa a riscului de boala
parodontala si a stadiului BP ; cuantificat pe o scara de la 1 la 100 cu o corespondenta de 17
diagnostice ; Info necesare pt evaluare risc parodontal prin PRC: varsta, istoric de fumator,
diagnostic de diabet, istoric de chirurgie parodontala, adancimea pungilor parodontale, sangerare
la sondaj parodontal, restarurari la nivel subgingival, tartru pe supraf radic, inaltimea os alveolar
pe rx.

14. Evaluarea riscului la cancer oral (metoda Previser)

Factorii de risc pentru cancerul oral : consumul de tutun, consumul de alcool, antecedentele
personale patologice de cancer, antecedente heredocolaterale de cancer, varsta sex
Scorurile riscului de cancer oral – instrumentul Previser
1,2 – risc redus
3 – risc medium
4si 5- risc crescut

Examinarea la interval de 5 ani (risc de gradul 1, 2 sau 3), reexaminarea la 2 ani (risc 4), anual
(risc crescut).

15. Abordarea comunitara a sanatatii orale

Sănătatea unei colectivităţi şi a mediului în care indivizii îşi defăşoară activitatea.
Sănătatea publică dentară - ştiinţa şi practica prevenirii afecţiunilor orale, promovării sănătăţii
orale şi îmbunătăţirii calităţii vieţii prin efortul organizat al societăţii.
Ştiinţa - identificarea problemelor de sănătate orală ale populaţiei, stabilirea cauzei şi efectelor
acestora şi planificarea unor intervenţii eficiente.
Practica - aplicarea unor soluţii eficiente de rezolvare a problemelor de sănătate orală ale
populaţiei.
16. Sănătatea orală - Abordare interdisciplinară (Stiintele)
Demografia
Epidemiologia
Statistica
Ştiinţe biomedicale
Ştiinţe sociale şi comportamentale
Ştiinţa mediului exterior organismului
Managementul şi administraţia serviciilor de sănătate

17. Epidemiologia: definitii, nivelele si etapele cercetarii epidemiologice

“Studiul distributiei si al determinantilor starilor si evenimentelor legate de sanatate in populatii
specifice si aplicarea acestui studiu pentru a tine sub control problemele de sanatate” (Last, 1988)
Analizeaza atat starea de boala, incapacitatea, morbiditatea si mortalitatea, cat si aspectele
pozitive ale sanatatii si metodele de ameliorare ale acesteia.
Nivelele si etapele cercetarii epidemiologice:
A. Nivelul cunoasterii (explicatiei) - cercetarea fundamentala.
B. Nivelul interventiei (actiunii) - cercetarea aplicativa.
Etape :
A. 1. Initierea procesului etiologic;
2. Initierea procesului patologic, ca urmare a factorilor etiolog
3. Depistarea clinica a bolii;
4. Supravegherea bolii.
B. 1. Profilaxia primara – evitarea initierii si declansarii procesului patologic
2. Profilaxia secundara – evitarea depistarii tardive a bolilor
3. Profilaxia tertiara – evitarea urmarilor nefaste ale bolilor
 18. Domeniile de studiu ale epidemiologiei
Etiologia bolilor - identificarea unor metode preventive (impactul factorilor genetici, de mediu,
comportament si stil de viata in multifactorialitatea etiologiei bolilor).
Istoricul (evolutia) bolilor - epidemiologia clinica (aplicarea metodelor epidemiologice in
practica medicala)
Descrierea starii de sanatate a grupurilor populationale – utila pentru identificarea unor
programe de sanatate prioritare pentru prevenirea si urmarirea evolutiei bolilor.
Evaluarea eficientei si eficacitatii serviciilor de sanatate publica, a masurilor preventive si de
promovare a sanatatii.

19. Tipuri de studii epidemiologice

A. Studii observationale (masoara si analizeaza dimensiunile unei probleme de sanatate, fara a
interveni in evolutia bolii.
1. Studii descriptive
2. Studii analitice
B. Studii experimentale (interventie) – tentative de schimbare a unui element al bolii
(expunerea sau progresul) prin tratament.

20. Studii descriptive

Studii descriptive
- Nu isi propun sa testeze o ipoteza etiologica, sa analizeze relatia dintre expunere si efect sau
prezenta interfentelor de tip cauzal
- Descriu caracteristicile decelabile ale starii de sanatate
- Parametrii utilizati: morbiditatea, mortalitatea, incapacitatea de viata, speranta de viata
Aplicatiile anchetelor descriptive
- Evaluarea si monitorizarea starii de sanatate a populatiei
- Planificarea resurselor necesare in domeniul sanatatii publice
- Elaborarea unor programe
- Formularea unor ipoteze epidemiologice
- Descrierea istoriei naturale a bolilor
Tipuri de studii descriptive
- Seriile de caz
- Studii ecolocive (crelationale)
- Studii in sectiune (transversale)

21. Studii transversale (in sectiune)

determina prevalenta unei boli, masurand in acelasi timp si expunerea si efectul, problema
principala fiind determinarea cronologiei expunere-efect;
se realizeaza pe esantioane reprezentative de populatie, cercetand expunerile ce reprezinta
caracteristici fixe ale persoanelor (varsta, etnicitatea, situatia socio-economica ) - evaluarea
nevoilor de sanatate a populatiilor;
recomandari de standardizare internationala a metodelor de ancheta, alegerea corespunzatoare a
esantionului, conceperea corecta a instrumentelor de ancheta (chestionarul, interviul).

22. Screeningul
Examinare de masa, consta in aplicarea unor procedee si tehnici de investigatie asupra unui grup
populational pentru identificarea de prezumtie a unei boli, anomalii sau factori de risc;
Depistarea precoce a bolilor , incadrandu-se in masurile de profilaxie secundara;
Ipoteze: 1. intr-o populatie exista boli si bolnavi necunoscuti datorita unor nevoi neresimtite,
neexprimate sau nesatisfacute;
 2. identificare bolilor in faza de latenta face ca interventiile sa fie mai eficiente si
eficace.
Se alege din populatie un esantion, care in urma aplicarii unui test de screening se imparte intr-
un lot de persoane probabil bolnave si un lot de persoane probabil sanatoase.
Criterii de alegere ale bolilor – obiectul screeningului
-boala sa constituie o problema de sanatate (prevalenta mare, gravitate mare: evolutie
fatala, invaliditate, absenteism);
-boala sa fie decelabila in faza de latenta sau de debut asimptomatic;
-sa existe teste capabile sa deceleze boala, simplu de aplicat, acceptabile de catre
populatie si cu senzitivitate si specificitate mare;
-sa existe facilitati disponibile pentru cei depistati cu boala;
-tratamentul si supravegherea sa fie acceptate de bolnavi;
-costul actiunii sa nu fie exagerat de mare.
-sa fie foarte bine cunoscute conditiile naturale pentru alegerea modului optim de
aplicare al testului.
Performantele testelor de screening

Boală prezenta Boală absentă

Test a b
pozitiv Pozitiv adevarat Fals pozitiv

c d
Fals negativ Negativ adevarat
Test
negativ

Validitatea -capacitatea unei probe de a identifica corect, cu acuratete ceea ce trebuie sa

identifice (erorile sistematice si intamplatoare sa fie cat mai mici). Poate fi interna sau externa.
Senzitivitatea- procentajul rezultatelor pozitive în masa bolnavilor (complementara cu proportia
fals-negativilor).Sn = a/a+c x100. O proba cu senzitivitate mare va determina o proportie a fals-
negativilor mica.
Specificitatea – este capacitatea unei probe de a identifica corect pe cei care nu au boala
procentajul rezultatelor negative în masa nonbolnavilor (complementara cu proportia fals-
pozitivilor). O proba cu specificitate mare va determina o proportie a fals-negativilor mica.Sp =
d/d+b  100 sau RN/NB  100, unde RN sunt real negativii (persoanele nonbolnave la care
rezultatele au fost negative), iar NB sunt nonbolnavii. Specificitatea este complementară cu
proporţia fals-pozitivilor (RN/NB+FP/NB=1).
Reproductibilitatea - standardizarea metodei, instruirea si controlul personalului.
Valoarea predictiva:
VP+ = probabilitatea prezentei unei bolicand testul este + VP+= a/a+bx100
VP- = probabilitatea absentei unei boli cand testul este - VP-= d/d+cx100

23. Tipuri de studii epidemiologice analitice

a. Studiile caz-control
b. Studiile de cohorta (1. Prospective, 2. Retrospective)
Studii tip caz-control (anamnestice):
cercetarea cauzelor bolilor, in special a celor rare si multifactoriale, cu latenta mare.
Proiectarea studiului:
 1. Selectionarea loturilor
a. alegerea cazurilor de boala (sau cu variabila studiata) dintre eligibili cu
formularea criteriilor de diagnostic;
b. alegerea cazurilor de control (test) compus din persoane care sa esantioneze
prevalenta de expunere din populatie care a generat cazurile;
c. raportul grup test-martor – depinde de prevalenta expunerii in grupul martor
, marimea riscului relativ si de erori;
in cazul bolilor foarte rare, raportul trebuie sa fie de 2-3 martori pentru un caz
(cresterea puterii testului de comparare).
2. Culegerea informatiilor – determinarea situatiei expunerii dupa aparitia bolii
(efectului) prin interviuri (pot genera confuzii) sau cu ajutorul studiilor de biochimie.
3. Masurarea asociatiei FR- boala prin determinarea riscului relativ (RR) si riscul
atribuibil populatiei;
4. Analiza si interpretarea datelor - statistic

Studiile de cohorta (de incidenta, de urmarire sau etiologice):

Studiile incep cu un grup de persoane care nu sunt bolnave si sunt divizate intr-un grup expus si
unul neexpus la o cauza potentiala, urmarind ulterior aparitia sau nu a starii de boala.
Scop:
- a dovedi existenta/ nu a unei asociatii epidemiologice de tip cauzal:
- a efectua inferente de tip cauzal
- a verifica daca o ipoteza epidemiologica, formulata in urma unor observatii clinice, a unor
anchete descriptive sau a lecturii, este adevarata sau falsa.

24. Metode de ancheta in caria dentara

anchete transversale (de prevalenta)
anchete caz - control
anchete de cohorta
anchete ecologice
anchete epidemiologice experimentale

25. Definitiile promovarii sanatatii

“Strategia de mediere între indivizi şi mediu, combinând alegerea personală cu responsabilitatea
socială pentru sănătate. Abordează sănătatea individului legată de stilul de viaţă, dar şi politic -
susţinere mod sănătos de viaţă şi prevenire sau interzicerea comportamentelor riscante pentru
sănătate“
Stiinţa care permite indivizilor separat şi comunităţilor să crească controlul asupra
determinanţilor sănătăţii şi astfel să îşi îmbunătăţească starea de sănătate.

26. Definiţi conceptul de necesitate de tratament (3 definiţii)

Donabedian (1973): ”stare a individului care îl face să solicite îngrijire, transformându-l într-un
potenţial utilizator al serviciilor de sănătate”.
Cooper (1975): “o modificare a stării de sănătate apreciată de către un specialist ca necesitând
tratament”.
Mathew: ”nevoia de îngrijiri medicale apare atunci când individul prezintă o afecţiune sau
disfuncţie pentru care există un tratament sau o îngrijire eficientă şi acceptabilă”.

27. Necesitatea de tratament: terminologia propusă de Bradshow (1972)

1.Nevoia normativa – necesitatea in acceptiunea expertilor, specialistilor
2. Nevoia simtita – dorinta in acceptiunea individului
3.Nevoia exprimata – punerea in practica a nevoii simtite de catre individ prin solicitarea
asistentei de specialitate
4.Nevoia comparata – comparatie intre ingrijirile sanitare primite de catre indivizi diferiti dar cu
caracteristici similare
5.Nevoia nesatisfacuta – diferenta intre ceea ce s`a oferit si ceea ce se cerea in realitate

28. Elemente cheie care permit estimarea necesarului de tratament

-utilitatea procedurilor disponibile si resursele necesare acestor proceduri
-tb sa se tina cont de necesitatea tratamentului, de eficienta sa si de costurile acestuia
-tb evaluata si incluse rezultatele care stau la baza necesitatii
-aceste rezultate se refera la morbiditate, durere, disconfort, disfunctie, incapacitate, handicap si
mortalitate

29. Determinarea necesităţilor stomatologice

Dimensiune clinică bazată pe istoricul simptomatologiei
Evaluarea disfuncţiilor pentru evaluarea impactului
Determinări privind disfuncţionalitatea socială
Pretenţiile individului - percepţii asupra normalului
Evaluarea tendinţei individului de a întreprinde acţiuni de prevenţie, mentalităti, cunoştinte şi
atitudini în ceea ce priveşte comportamentul de sănătate
Recomandarea unui tratament sau a unor ingrijiri eficiente şi acceptabile
Aptitudini necesare pentru acordarea acestora.

30. Indicele de dezvoltare umană

desemnează starea unei colectivitaţi condiţionată de trei parametrii:
speranţa de viată la naştere
produsul intern brut (în USD)
rata de alfabetizare a persoanelor adulte.
România - indice76.2
(Germania 95.8, Japonia 99.3).

31. Indicele Semnificativ de Carie (Significant Caries Index) – SiC

Prof. Douglas Bratthall a propus introducerea unui nou indice –pentru a atrage atenţia asupra
indivizilor cu cele mai mari valori ale indicelui DMFT.
SiC reprezintă valoarea medie a indicelui CAO-D la treimea din grupul studiat cu cele mai mari
valori ale acestui indice.
Calcularea indicelui SiC are o importanţă deosebită şi în aprecierea necesităţilor de tratament,
deoarece la această treime cu valorile cele mai mari ale indicelui DMFT se impune luarea de
măsuri preventive suplimentare.

32. Căi - canale de transmitere a mesajului în sănătatea orală (clasificare, exemple)

Căi interpersonale - comunicare proxemică, kinezică: conferinţe, lecţii
Căi mediatizate - comunicare telematică
Text - scris - imagine tipărită: articole, broşuri, afişe, pliante, reviste comunitare
Spot audio: emisiune, ad. comercial, social
Spot t.v. emisiune specializată, film, ad.comercial
Canale multimedia, site-uri comunitare, advertising, rubrici pentru consumator

33. Instrumentele prin care mesajul ajunge la public (D.L. Wilcox, 1992)
Mijloace vorbite: discuţii, discursuri, interviuri radio, conferinţe de presă, zvonuri, casete audio
cu documentare, relatări, CD, DVD, spoturi audio de pe internet
Mijloace scrise: ştire sau relatare de presă, articole din presa scrisă, ziare sau publicaţii periodice,
cărţi, e-mail, newsletters, Internet, Intranet
Mijloace vizuale: ştire sau reportaj TV, casete video, DVD, filme, clipuri, interviuri televizate,
fotografii, teleconferinţe, grafice, picturi.

34. Modelul Shannon-Weaver al comunicării

Bruiaj!! Bruiaj!!
distorsionare
Emitator-------------mesaj---------------receptor
| (canal) (canal) | decodarea mesajului
|codarea mesajului |
--------------------------------------------
Feed-back

35. Obiectivele sociologiei medicale

Obiective principale:
Studiul variabilelor culturale ale manifestării sănătăţii şi bolii;
Relaţiile medicale şi sociale în grupurile mici;
Bazele economice ale serviciilor medicale;
Influenţa industriilor medicale asupra stării de sănătate a populaţiei;
Conexiunea între structura socială şi boală;
Influenţa factorilor socio-economici (politici, economici, distribuirea resurselor) asupra
stării de sănătate şi răspunsul societăţii la sănătate şi îmbolnăvire.
Clasificare obiective
1.Obiectivul medical = sprijinul medicinei sociale in sesizarea factorilor sociali care pot declansa
boala sau pot prezerva sanatatea. Este un instrument de cercetare si observatie pentru medicina
sociala si prin aportul observational pentru epidemiologie
2.Obiectivul economic = sociologia medicala realizeaza studii privioare la costurile ingrijirilor
medicale, consumul de medicamente, cheltuielile individuale si de buget, studii utile pentru cei
care realizeaza planificarea actiunilor de sanatate sub aspectul ofertei si cererii de ingrijiri de
sanatate
3.Obiectivul sociologic = prin analiza de sanatate este vizata cunoasterea societatii. Campul
medical este privit ca un loc privilegiat care codifica regulile ce prezideaza

36. Sănătatea este privită din mai multe puncte de vedere: biologic, psihic şi social.
Definiţii
• Biologic: starea unui organism neatins de boală în care toate aparatele şi sistemele funcţionează
normal (organism în homeostazie), în care funcţiile vitale au loc insensibil sau cu plăcere (P.
Valery).
• Psihic: armonia dintre comportamentul cotidian şi valorile fundamentale ale vieţii asimilate de
individ (personalitate autorealizată – Maslow, 1976).
• Social: starea organismului în care capacităţile individuale sunt optime pentru ca persoana să-şi
îndeplinească în mod adecvat rolurile.

37. Definiţiile si scopul sociologiei medicale

DEF=Sociologia medicala studiaza bazele sociale ale sanatatii si imbolnavirii, interdependenta
dintre factorii sociali si starea de boala sau de sanatate a populatiei, precum si influenta starii de
sanatate sau de boala asupra vietii sociale a indivizilor si grupurilor umane.
SCOP= ingrijirea si restabilirea sanatatii, a statutului social al bolnavilor si comportamentul
bolnavului
OBIECTIVE
o Studiul variabilelor culturale ale manifestarii sanatatii si bolii
o Relatiile medicale si sociale in grupurile mici
o Bazele economice ale serviciilor medicale
o Influenta industriilor medicale asupra starii de sanatate a populatiei
o Conexiunea intre structura sociala si boala
o Influenta factorilor socio-economici

38. Calcularea Sn, Sp, VP, riscul relativ - exercitiu practic