Sunteți pe pagina 1din 156

KATE FREIMAN

San Francisco
dup`
furtun`
Traducerea [i adaptarea \n limba român` de
CECILIA IONESCU

ALCRIS
Romance
Capitolul 1

Lise l`s` bra]ele \n jos, \nchise ochii [i a[tept`. Urm`, ca


de fiecare dat`, un ropot de aplauze. Trandafiri ro[ii c`deau ca
o ploaie pe scen`, la picioarele Lisei [i a partenerilor ei.
|n culise, tân`ra \i v`zu pe regizor [i pe autorul piesei care
c`deau unul \n bra]ele celuilalt.
Lise \[i lu` partenerii de mâni [i toat` trupa salut` \ndelung
publicul care \i ova]iona \n picioare. O emo]ie special` \i
cuprinse pe actori, deoarece era ultima lor reprezenta]ie. Unii
dintre ei \[i [terser` pe furi[ o lacrim`, \n timp ce le zâmbeau
spectatorilor. |n cele din urm`, \ncet, sala se goli [i actorii se
duser` la cabine. Tri[ti [i ferici]i \n acela[i timp...
– S-a terminat, murmur` Lise intrând \n cabin`. Deja s-a
terminat...
– Nu te sinchisi, spuse vesel` Sandra. Ai fost extraordinar`. Este
cel mai frumos rol din cariera ta [i vei avea multe altele, crede-m`!
Se arunc` de gâtul Lisei, pentru a o s`ruta bucuroas`.
6 KATE FREIMAN

– Acum, f`r` gânduri negre, continu` Sandra. |n noaptea


aceasta, ne vom distra. Toat` trupa are \ntâlnire la Apollo. Nu
ne vei trage chiulul [i de data aceasta! M` bizui pe tine, draga
mea!
Lise zâmbi [i d`du din cap. De obicei, nu prea participa la
via]a trupei. Când camarazii s`i se \ntâlneau la restaurant, sau
pentru o serbare improvizat`, r`mânea retras`. Mul]i dintre
actori o considerau pe Lise snoab`, dar Sandra \i \n]elegea
pruden]a. Ea [tia c` tân`ra sa partener` era de o timiditate
boln`vicioas`. Pe scen`, Lise se elibera [i jocul s`u era de o
naturale]e surprinz`toare \n roluri de \ndr`gostit` pasional`.
Dar \n via]`, era cu totul altfel. Nu ie[ea niciodat` [i se
\nchidea \n camera sa mic` londonez`...
– A[adar ne-am \n]eles, scumpo? insist` Sandra. Vei fi
al`turi de noi?
– Promit, r`spunse Lise zâmbind.
Tân`ra o urm`ri pe Sandra cu privirea, \n timp ce aceasta
ie[ea. „Cât este de frumoas`, \[i spuse Lise, plin` de
admira]ie. Este tot mai plin` de via]`, \n fiecare zi“.
|n urm` cu câteva luni, \n timpul primelor repeti]ii ale
piesei, \ntre Sandra [i regizorul Nick Harrison, se \nnodase o
idil`. Se c`s`toriser` chiar \nainte de a \ncepe spectacolele!...
Lise nu se putea \mpiedica s` n-o invidieze pe aceast` tân`r`
femeie blond` diafan`, care-[i vedea toate dorin]ele
realizându-se.
Dup` ce o privise admirativ pe Sandra, Lise continu` s`
se demachieze. V`zându-[I chipul \n oglind`, nu putu s` nu
zâmbeasc` trist. P`rul lung negru \i mângâia u[or ovalul
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 7

atât de palid al fe]ei. Dar \n adâncul ochilor verzi, plutea un


parfum de triste]e ce nu se [tergea niciodat` complet...
Dup` ce se schimb`, Lise ie[i \n noaptea londonez`. Se
\ndrept` f`r` zel spre clubul Apollo. Ideea de a-[i petrece
seara \ntr-un local plin de fum, \n mijlocul strig`telor,
râsetelor [i a muzicii, n-o \ncânta deloc. Ar fi fost mai bine
\n patul ei, cu un roman. De unde \i venea aceast`
melancolie, atât de ciudat` la o fat` de vârsta sa? Avea abia
dou`zeci [i unu de ani, dar uneori avea impresia c` tr`ise
mii de ani.
„Probabil asta \mi vine de la mama, \[i spuse Lise, cu
triste]e. Nici ea n-a iubit prea mult via]a“... Amintindu-[i de
mama sa, tân`ra \[i sim]i lacrimile \n ochi. |[i reveni [i inspir`
profund, \nainte de-a \mpinge u[ile batante de la Apollo.
Era un loc fantastic. Pe podeaua din marmur` neagr`,
dansau perechi \n sunetele unei orchestre. Muzicienii, afla]i
pe o mic` estrad`, interpretau un vals. Sala era \nconjurat` de
sfe[nice \nfipte \n perete, care difuzau o lumin` magic`,
ireal`... |n jurul ringului de dans, erau aranjate mese, cu
lumân`ri mici ce luminau ca ni[te stele.
Dintr-un col], Lise v`zu ridicându-se ni[te bra]e [i \[i auzi
numele strigat. Zâmbind, se apropie de camarazii s`i:
– Credeam c` nu vei veni, remarc` unul dintre arti[ti.
– Sandra m-a convins, r`spunse Lise.
– {i nu regre]i, nu-i a[a?
Samdra tocmai dansase cu Nick. Se a[ezar` al`turi de Lise.
8 KATE FREIMAN

– Nu, \ntr-adev`r.
|[i plimb` privirea vis`toare \n jurul s`u, bând din
[ampanie, apoi ad`ug`:
– Acest loc este cu adev`rat somptuos.
– Am nevoie \ntotdeauna de ce este mai bun, draga mea,
replic` Nick, zâmbind larg.
– Probabil \]i vei aschimba p`rerea v`zând nota de plat`,
murmur` Sandra vrând-nevrând.
Chelneri t`cu]i [i stila]i aduser` cina. Lisei nu-i prea era
foame; \[i l`s` privirea s` r`t`ceasc` prin sal`. Orchestra cânta
acum un dans lent [i pe pist` se aflau mai multe perechi.
–Vrei s` dansezi, Lise?
Tân`ra \ntoarse ochii, mirat`. |ntâlni zâmbetul lui Ashley,
care o privea de un timp.
– Te invit, insist` el.
Lise zâmbi. Ashley Ford, junele-prim din pies`, era cunos-
cut drept un afemeiat de speriat. Din nefericire pentru el,
logodnica sa, Caroline, juca \n aceea[i pies`. A[a c`, nu rareori
\n timpul repeti]iilor se angajau \n teribile scene de gelozie.
– {i Caroline? r`spunse Lise, zâmbind. N-a[ vrea s`-mi
scoat` ochii...
– Nici vorb`! oft` Ashley, nu suntem obliga]i s`-i spunem
totul. |n seara asta, era foarte obosit`. A preferat s` se duc` s`
se culce. Am [i eu dreptul la câteva ore de libertate! {i apoi,
dup` câte [tiu, nu suntem c`s`tori]i!
Tân`ra \l lu` de bra] pe actor [i-l urm` pe pist`. Imediat, el
o strânse \n bra]e [i-i murmur` la ureche.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 9

– Mic` s`lbatic`... S-ar spune c` for]a este singurul mod de


a te cuceri!
O umbr` trecu prin ochii verzi ai Lisei. Reu[i s`-[i alunge
emo]ia, dar p`str` un aer grav.
– Nu te hazarda, Ashley!
Tân`rul b`rbat \ndep`rt` bra]ele [i oft`.
– Iart`-m`, Lise, voiam doar s` glumesc.
Lise f`cu un efort pentru a-[i rec`p`ta senin`tatea.
– Iart`-m`, r`spunse ea pe un ton indiferent, \n momentul
\n care partenerul s`u o prinse de talie.
– Nu este grav. Sandra are dreptate: e[ti o fat` prea
serioas`, Lise.
– Adev`rat?
Lise râse din tot sufletul. Poate era serioas`, dar \n seara
aceasta b`use deja prea mult` [ampanie [i dansul o ame]ise.
Nu se sim]ea deloc serioas`.
Orchestra cânta acum o alt` melodie. Muzica devenea
rapid` [i ritmat`; trupul Lisei urma ritmul cu o gra]ie senzual`.
Tân`ra izbucni \n râs ca r`spuns la o replic` a lui Ashely, apoi
un al [aselea sim] \i ordon` s` \ntoarc` pu]in capul. Ochii \i
\ntâlnir` privirea serioas`, aproape grav`, a unui b`rbat a[ezat
la câ]iva metri de ea. O privea atent, cu r`ceal` [i tân`ra femeie
era incapabil` s`-[i ia ochii de la el.
Râsul \nghe]` pe buzele Lisei [i chipul i se \mbujor`.
Trupul i se \n]epeni.
B`rbatul luase loc la o mas` foarte apropiat` de pista de
dans. Lâng` el se afla o femeie \n rochie de lame auriu [i alte
10 KATE FREIMAN

dou` persoane. F`r` s` [tie de ce, Lise r`m`sese prizoniera


acestei priviri calme. St`tea nemi[cat`; totu[i inima \i b`tea din
ce \n ce mai repede [i i se t`iase respira]ia.
|n cele din urm`, vocea lui Ashely reu[i s` rup` vraja
\ngrijor`toare. Lise tres`ri sim]indu-i mâna pe bra]ul s`u.
– Ce-i cu tine? Nu te sim]i bine?
B`rbatul continua s-o fixeze insistent, dar tonul insistent al
lui Ashley \i permise Lisei s` se elibereze. Râse, pu]in
stânjenit`.
– A[ vrea s` m` a[ez. M` simt ciudat.
– {ampania [i un tur de vals \n bra]ele mele, este prea mult
pentru un suflet atât de sensibil ca al t`u!
Ashley o prinse pe Lise de cot pentru a o conduce spre
masa lor. Tân`ra femeie \n]elese cu u[urare c` \nso]itorul
s`u nu remarcase nimic. Asta o surprinse pu]in, deoarece
avea impresia c` se pierduse \n ochii necunoscutului ore
\ntregi.
Se a[ez` calm` [i accept` o ]igar`. {tia cu certitudine c`
ochii cenu[iu-\nchis erau \nc` a]inti]i asupra ei. N-avea decât
s` \ntoarc` u[or capul... dar nu \ndr`zni.
Lise trase \ndelung din ]igar` [i constat` c` mâinile \i
tremurau pu]in. Nu-[i amintea s` mai fi reac]ionat \n modul
acesta, niciodat` nu-[i sim]ise inima b`tând mai repede dintr-un
simplu schimb de priviri cu un b`rbat. }igara era gata s`-i
scape dintre degete. „Cu siguran]`, [ampania“, se gândi ea.
|n jur, membrii trupei se amuzau bine: râdeau, dansau,
discutau cu \nsufle]ire. Cu toate acestea, Lise avea impresia c`
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 11

se afl` \n alt` parte; pân` [i zgomotele \nconjur`toare


ajungeau la ea \n mod stins. Mintea sa, tr`ia [i retr`ia f`r`
\ncetare acele momente ciudate \n care se pierduse \n privirea
necunoscutului. Acea privire cenu[ie atât de intens` \ncât
parc` o dusese \n nori.
Lise era adâncit` \n gânduri: nu percepu u[oara agita]ie ce
pusese st`pânire pe trup`. To]i erau \ntor[i spre un b`rbat
care se apropia.
– Acesta nu este oare, din \ntâmplare, Jordan Hayes? [opti
Ashley la urechea Lisei.
Tân`ra femeie \ncerca s`-[i revin`. Nick se ridicase [i rostea
cu respect:
– Domnule Hayes, este o onoare... Accepta]i s` be]i ceva cu noi?
Lise ridic` ochii. Era el, necunoscutul, uria[ [i enigmatic!
Linia elegant` a hainei albastre \i punea \n eviden]` l`]imea
umerilor.
Lise \[i \ntoarse privirea, \nfiorându-se. F`r` nici o \ndoial`,
necunoscutul era un personaj important, nu-l auzise niciodat`
pe Nick folosind un ton atât de respectuos. Dar oare cine era?
Apar]inea mediului teatral? Numele s`u nu-i amintea nimic
tinerei femei.
Pe nea[teptate, necunoscutul se a[ez` \n fa]a Lisei.
– Domni[oar` Holbrook...
Vocea profund` [i grav` avea un accent american. Lise
\n`l]` brusc capul [i se sim]i ro[ind puternic. De unde \i [tia
numele?
El zâmbi u[or. Parc` citea ca \ntr-o carte deschis` gândurile
tinerei femei.
12 KATE FREIMAN

– Domni[oar` Holbrook, am v`zut piesa \n aceast` sear`.


A]i jucat foarte bine.
– Eu... eu... Mul]umesc mult.
De obicei Lise nu se l`sa u[or impresionat`. |ncurc`tura sa
spori când se auzi bâlbâindu-se. |[i examin` \n mod succint
interlocutorul. Era, cu siguran]`, cel mai seduc`tor b`rbat pe
care-l \ntâlnise vreodat`; p`rul negru [i des, nasul drept, gura
energic` [i senzual`. Dar frumuse]ea sa provenea mai ales din
privire [i din acei ochi de culoare cenu[ie cu expresie
autoritar` [i grav`.
T`cerea dintre ei se prelungea. Lise ad`ug` cu o voce
ridicol de tremur`toare:
– Mul]umesc. Sunt... fericit` c` v-a pl`cut piesa.
B`rbatul zâmbi. Se preg`tea s` spun` ceva, când Nick
interveni cu un zâmbet aproape servil.
– Chiar nu v` putem convinge s` accepta]i o cup` de
[ampanie?
B`rbatul continua s-o priveasc` insistent pe Lise [i
r`spunse cu o polite]e pu]in rece:
– Ierta]i-m`, dar trebuie s` m` \ntorc lâng` invita]ii mei.
– Desigur, desigur. Poate alt` dat`...
B`rbatul \ntoarse capul pentru a-l privi pe Nick.
– Poate...
Dup` un zâmbet [i un semn scurt din cap, amândou`
adresate Lisei, se \ndep`rt`. Ea \i cercet` silueta atletic` [i
gra]ioas` \n acela[i timp, al`turându-se femeii \n lame auriu.
Evident, era foarte frumoas`. Ochii \i str`luceau \n lumina
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 13

lumân`rilor. Un coc elegant \i strângea p`rul negru [i elibera


un chip expresiv, cu tr`s`turi inocente. Rochia aurie se mula
pe trupul voluptuos. Lise o v`zu pe femeie punând o mân`
fin` pe bra]ul lui Jordan Hayes, pentru a-i [opti ceva la ureche,
cu un aer complice. Tân`ra femeie le \ntoarse pe jum`tate
spatele. De ce oare sim]ise acea mic` \n]ep`tur` \n inim`?
Nick \i vorbea [i Lise trebui s`-i cear` s` repete.
– Spuneam: s-ar zice c` ai f`cut o impresie puternic`
asupra lui Jordan Hayes... [i dup` expresia ta, este reciproc.
– Nu \n]eleg despre ce vorbe[ti, \i replic` ea \mbujorându-se.
Sandra veni s` se a[eze lâng` prietena sa. |[i sprijini b`rbia
\n mân` [i declar` pe un ton vis`tor:
– Ce n-a[ fi dat s` fiu \n locul t`u!
Lise se \ncrunt`.
– Dar pân` la urm`, de ce sunte]i \ntr-o asemenea stare?
Cine este, exact?
O t`cere uluit` domni o clip` asupra celorlal]i. Lise n-ar fi
produs un efect mai puternic sco]ând un revolver din po[et`
[i \ndreptându-l spre camarazii s`i.
– Glume[ti? se indign` Nick dând din cap.
Lise nu-[i putu \mpiedica un zâmbet v`zând rictusul de
ne\ncredere al lui Nick. |[i rug` prietena din privire:
– Spune-mi, Sandra? Cine este?
– Jordan Hayes \n persoan` vine s` te felicite pentru
reprezenta]ia din aceast` sear` [i tu \ntrebi cine este?
Sandra p`rea la fel de uluit` ca so]ul s`u. Tân`ra c`uta \nc`
prin memorie. Ashley pufni \n râs. Lise \ncheie prin a \ntreba,
exasperat`:
14 KATE FREIMAN

– Dar cine este Jordan Hayes?


De aceast` dat`, Sandra fu convins` de sinceritatea Lisei.
Lu` un aer u[or superior.
– Tu nu cite[ti ziarele niciodat`? Jordan Hayes este un om
de afaceri, unul dintre cei mai boga]i din Statele Unite. Este un
fel de bancher, dar mai ales un mare mecena pentru teatru.
Lise ridic` din umeri.
– Ei bine, eu n-am auzit niciodat` vorbindu-se despre el.
Averea n-o impresiona câtu[i de pu]in pe tân`r`; \ntâlnise
deja miliardari [i o l`saser` indiferent`. Sandra \[i relu` aerul
preocupat.
– Mica mea Lise, dac` [tii cum s` te por]i cu domnul Hayes,
cariera ta ar putea porni ca din pu[c`.
– Nu m` intereseaz` asta, replic` ea cu r`ceal`.
– Atunci e[ti \ntr-adev`r nebun`! Sincer, este cel mai
frumos b`rbat din sal`. Ar fi suficient s` pocneasc` din degete
ca s`-i cad \n bra]e.
Nick prinse mâna stâng` a Sandrei [i-i ar`t` verigheta de pe
deget.
– Nu ui]i un am`nunt, draga mea?
– Ia te uit`, a[a este, ce fericire c`-mi aminte[ti, pufni
tân`ra femeie.
Nick f`cu o grimas`, apoi o antren` spre pista de dans.
– Vino s` dans`m, draga mea so]ie.
Lise \i privi \ndep`rtându-se. Le invidia aceast`
complicitate, singur`tatea sa \i p`ru deodat` mai greu de
suportat.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 15

Lise \ntoarse capul pentru a vorbi cu Ashley, dar tân`rul


b`rbat p`rea foarte absorbit de zâmbetul unei tinere
debutante, Alison. Ashley \i vorbea la ureche \n timp ce-i
mângâia blând obrazul. „Biata Caroline! se gândi Lise. Cu un
asemenea logodnic, n-a ajuns la cap`tul necazurilor!“
|[i lu` po[eta cu un suspin u[or [i se \ndrept` spre toaleta
doamnelor. |n clipa \n care intr`, femeia \n lame \[i ref`cea
machiajul \n fa]a unei minuscule oglinzi. Lise \i \ntoarse
zâmbetul [i scoase din po[et` un pieptene.
Necunoscuta avea, cu siguran]`, pu]in mai mult de treizeci
de ani; \nf`]i[area sa era \n acela[i timp indiferent` [i extrem
de sofisticat`. Acea rochie str`lucitoare era \n mod v`dit opera
unui mare croitor. Este tot ceea ce nu sunt eu, \[i spuse ea cu
triste]e. Apoi se mustr` cu severitate. Oare ce i se \ntâmplase?
Jordan Hayes nu reprezenta nimic pentru ea. Era un
necunoscut care o felicitase pentru jocul s`u. Nimic mai mult.
Mul]i b`rba]i \i f`cuser` deja complimente, le acceptase cu
r`ceal` [i nu \ntârziase s` le [tearg` din memorie.
Atunci, de ce o obseda Jordan Hayes astfel? De ce se mai
gândea \nc` la el, deoarece Lise [tia c` nu-l va mai vedea
niciodat` dup` aceast` sear`?
Dup` plecarea femeii \n lame auriu, Lise se sp`l` pe mâini.
|[i privi cu surprindere imaginea \n oglind`. Jordan Hayes n-o
va recunoa[te niciodat` pe strad`, dac` purta obi[nuitele sale
haine discrete, \n locul acestei rochii negre rafinate pe care
Sandra i-o \mprumutase pentru aceast` ocazie... Cu o ridicare
din umeri, \[i \nchise po[eta [i p`r`si locul.
16 KATE FREIMAN

O mochet` groas` acoperea culoarul ce ducea la scar` [i


tocurile ascu]ite ale Lisei se afundar` f`r` zgomot \n ea. De
perete era rezemat un b`rbat. Era clar c` era beat [i tân`ra
femeie regreta c` trebuia s` treac` prin fa]a lui, \ntr-un spa]iu
atât de limitat. El o privea cu ni[te ochi injecta]i.
Lise se str`dui s` mearg` mai departe, \n ciuda obr`zniciei
privirii sale. }inea ochii \n p`mânt [i tres`ri puternic atunci
când el o prinse de bra]. Degetele ciudat de calde, frigeau
pielea Lisei.
– Bun` seara, scumpo!
O trase spre el cu brutalitate. Tân`ra femeie percepu
respira]ia grea \nc`rcat` de alcool.
– D`-mi drumul.
|ncerca s`-i p`streze calmul. Uneori, be]ivii se las`
impresiona]i de un ton auoritar. Dar \ncepu s` tremure sub
impulsul unei amintiri ivite din trecut, o amintire care o
chinuise mult timp [i pe care nu reiu[ise niciodat` s-o [tearg`.
– |mi placi. Te-am privit toat` seara. E[ti dr`gu]`, s` [tii...
– Las`-m` s` plec.
De data aceasta, \n vocea tinerei femei se sim]ea panica.
Be]ivul o f`cea s` o doar` bra]ul [i situa]ia p`rea f`r` ie[ire.
Culoarul era absolut pustiu, foarte departe de sala principal`
a clubului de noapte, pierdut` \ntr-o muzic` foarte tare.
Nimeni nu va auzi strig`tele sale de ajutor.
– Dac` mi-ai da un mic s`rut, frumoasa mea?
Cuvintele de-abia se \n]elegeau. B`rbatul puse mâna pe
um`rul Lisei, \ntr-o mângâiere resping`toare, care-i f`cu sil`
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 17

tinerei femei. Dac` reu[ea s`-[i st`pâneasc` panica, totul se va


rezolva cu bine. Dar i se uscase gâtul, \i lipsea aerul [i
memoria o f`cu s` retr`iasc` alt episod, din urm` cu trei ani,
când un b`rbat \ncercase s-o violeze...
Be]ivul o \nh`]ase pe Lise de b`rbie [i o for]a pe tân`ra
femeie s` \ntoarc` fa]a. Ea \nchise ochii [i sim]i cum i se moaie
picioarele. Ca prin minune, \[i reg`si vocea \n momentul \n
care be]ivul \ncerca s-o s`rute.
O clip` mai târziu, era liber`. B`rbatul fusese tras cu
brusche]e \n spate. Lise se rezem` de perete. |n mod curios,
nu era surpins` s`-l vad` pe Jordan Hayes \n fa]a ei.
Be]ivul se cl`tin` pe picioare, surprins. Apoi trase o
lovitur` de pumn care-[i rat` ]inta. Jordan Hayes zâmbi glacial.
|l prinse pe b`rbat de umeri pentru a-l obliga s`-[i \ntoarc`
fa]a spre el [i apoi, calm, \l lovi cu pumnul \n fa]`.
B`rbatul primi lovitura \n maxilar [i c`zu greu pe spate,
incon[tient. Jordan Hayes se \ntoarse spre Lise. Tân`ra femeie
a]inti asupra lui ochii ei mari verzi, \neca]i \n lacrimi. Urmele
ro[ii ale degetelor b`rbatului pe b`rbia sa devenir` imediat
echimoze.
Ea lu` puteri din privirea calm` a]intit` asupra sa.
– Oare... N-are nimic?
– Chiar v` intereseaz` asta?
Jordan Hayes avea o voce de bas, curios de mângâietoare.
– Nu...
Brusc, lacrimile \ncepur` s` curg` pe obrajii Lisei. Pentru a
o lini[ti, Jordan o atrase pe tân`ra femeie \n bra]e sale. Cu o
18 KATE FREIMAN

mân` o strânse protector la pieptul s`u, cu cealalt` \i mângâia


blând p`rul. Lise se prinse de umerii s`i solizi [i l`s` lacrimile
s`-i elimine treptat teama.
Sim]ea sub obrazul s`u ritmul regulat al inimii lui Jordan
Hayes. Când respir` adânc, sim]i parfumurile amestecate ale
pielii sale, cu o ap` de colonie fin` [i al tutunului.
Cât de bine se sim]ea \n bra]ele lui Jordan Hayes... Cu toate
acestea, pentru ea era doar un str`in, la fel ca be]ivul... brusc,
Lise se \ndep`rt` de \nso]itorul s`u.
Jordan Hayes o examin` \n timp ce-[i [tergea lacrimile.
– V` sim]i]i bine?
Tân`ra femeie ]inea capul \n jos.
– Da, [i v` mul]umesc pentru... Mul]umesc pentru c`
mi-a]i venit \n ajutor.
Jordan Hayes zâmbi.
– Pl`cerea a fost de partea mea. V-a f`cut vreun r`u?
Lise scutur` din cap contemplându-[i \n continuare
marginile pantofilor. Jordan Hayes \ntinse o mân` [i ridic`
b`rbia tinerei femei. Studie u[or echimozele. De ce oare nu se
zb`tuse? se \ntreb` ea furioas`.
Când sosise el, Lise era nemi[cat` ca o p`pu[` din cârpe \n
bra]ele be]ivului.
– Tocmai v-au ap`rut ni[te vân`t`i sub b`rbie.
Lise continu` s` evite privirea lui Jordan Hayes.
– Nu este grav. Acum m` voi \ntoarce acas`.
Jordan Haye afirm` c`lduros:
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 19

– V` \nso]esc.
– Nu, domnule Hayes, nu este necesar.
– |mi cunoa[te]i numele...
Lise \ntâlni o clip` zâmbetul fermec`tor al lui Jordan. L`s`
imediat ochii \n jos.
– Toat` lumea v` cunoa[te.
El râse scurt.
– Totu[i, adineaori, când v-am vorbit, nu-l cuno[tea]i.
Lise zâmbi.
– Am fost repede informat`.
Be]ivul \ncepu s` se agite. Se ridic` pe jum`tate, ]inându-se
de cap. Lise se apropie instinctiv de Jordan Hayes, care repet`:
– V` conduc. Vom anun]a direc]ia clubului \n leg`tur` cu
acest individ. Vre]i s` depune]i o plângere?
– Nu.
Jordan Hayes se \ncrunt`.
– Sunte]i sigur`?
– Absolut. Nu s-a \ntâmplat nimic grav.
Femeia \n lame auriu veni \n \ntâmpinarea lor pe scar`:
– Jordan! Te-am c`utat peste tot.
O examin` pe Lise cu o curiozitate vizibil`, apoi se \ntoarse
spre Jordan Hayes, pentru a \ntreba cu o voce ironic`,
puternic nuan]at` de un accent american.
– Te ridici \n ajutorul domni[oarelor decep]ionate?
El zâmbi.
– Lise, v-o prezint pe Diana de Brandebourg. Diana, Lise
Holbrook.
20 KATE FREIMAN

O supriz` amuzat` str`luci \n ochii alba[tri ai Dianei.


– Da, desigur, piesa de teatru... Nu te-a[ fi recunoscut,
draga mea.
Se ridic` pe vârful picioarelor [i-l s`rut` cu dezinvotur` pe
Jordan Haye pe obraz.
– Plec, Jordan. |i voi \nso]i pe Sarah [i Patrik. S` nu ui]i s`
m` suni.
Diana de Brandebourg disp`ru \ntr-un fo[net de
material auriu, l`sând \n urm` o dâr` de parfum fran]uzesc
scump.
Lise se \ntreb` ce leg`tur` \i unea pe Jordan Hayes [i pe
frumoasa Diana. Erau oare... iubi]i? |n orice caz, Diana era
c`s`torit`: purta o verighet`.
Jordan Hayes, v`zând-o pe Lise \nfiorându-se la ie[irea pe
trotuar, \i puse pe umeri haina sa. O conduse pe tân`ra femeie
spre o enorm` ma[in` neagr` [i lucioas`.
– |ntr-adev`r, domnule Hayes, a[ prefera s` iau un taxi.
El se apropie serios [i \ndep`rt` o [uvi]` de p`r negru
c`zut` pe chipul Lisei.
– Pentru c` \mi [tii [i prenumele, folose[te-l.
– Eu... eu...
El zâmbi, cu mâna a[ezat` \nc` pe p`rul Lisei.
– Haide, spune-l. Vreau s` te aud spunându-mi prenumele.
– Jordan, te rog, eu...
– Mult mai bine. {i restul frazei nu mai este necesar,
pentru c` nu vei lua un taxi.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 21

Ma[ina str`b`tu rapid ora[ul aproape pustiu. Jordan Hayes


nu vorbea absorbit \n gândurile sale. Lise privea mâinile lungi
[i puternice pe volan. |mpotriva for]ei lor, [tiau f`r` \ndoial`
s` fie blânde [i minunat de alint`toare...
|n mai pu]in de zece minute de la plecare, ma[ina se opri
\n fa]a imobilului alb \n care locuia Lise. Jordan Hayes se
\ntoarse \n \ntuneric spre tân`ra femeie:
– Lise...
Ea \l \ntrerupse cu o brusc` nervozitate.
– Mul]umesc pentru c` m-ai condus, domnule Jordan [i
pentru toate celelalte. Eu... eu...
Jordan Hayes se aplec` spre ea f`r` un cuvânt. |i cuprinse
gura \ntr-un s`rut scurt [i \nfl`c`rat. Cu inima palpitând, ea
ie[i din ma[in` ca [i când diavolul era pe urmele sale. Nu se
opri din fug` decât dup` ce intr` la ea. Se rezem` de lemnul
solid al u[ii [i \[i plimb` u[or degetele peste buze. Apoi, f`r`
s` \n]eleag` motivul, izbucni \n plâns.
Capitolul 2

Lise se \ndrept` \n pat. Scoase un strig`t. Ochii mari


deschi[i fixau \nnebuni]i \ntunericul din camer`. Treptat,
tân`ra femeie relu` contactul cu realitatea [i \n]elese c` visase.
|ntinse bra]ul peste perne [i aprinse veioza de pe noptier` cu
un oftat de u[urare.
Era mereu acela[i co[mar care revenea s-o chinuie. O
imagine, ap`rut` din trecutul s`u [i pe care nu reu[ea s-o
alunge...
Lise \[i cunoscuse foarte pu]in p`rin]ii. Tat`l s`u murise
\ntr-un accident de ma[in` când ea avea cinci ani. Apoi mama,
Caroll, se adâncise \ntr-o profund` melancolie, din care nimic
n-o putuse scoate. |[i iubise so]ul cu pasiune. Pentru a tr`i cu
el, \[i sfidase toat` familia [i renun]ase la toate bog`]iile sale.
De fapt, mama Lisei apar]inea uneia dintre cele mai bogate
familii din San Francisco. Asta atunci când se \ndr`gostise de
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 23

un tân`r muzician englez. El era s`rac [i f`r` viitor, dar


Caroll \l urmase la Londra pentru a tr`i cu el. Lise era copilul
iubirii lor.
La câ]iva ani dup` moartea tat`lui, Lise \[i pierduse [i
mama. |n acel moment, copila fu \ncredin]at` bunicului s`u,
Mason, pentru a tr`i la el \n San Francisco. De-abia avea opt
ani...
Anii care urmar` nu fur` prea ferici]i pentru mica orfan`.
Oh, bine\n]eles, nu-i lipsea nimic. Dar, \n schimb, era deseori
singur`. Mason, preocupat de afacerile sale, nu prea se ocupa
de ea.
Dar era ceva [i mai grav. Mason o primea deseori pe cea
de-a doua fiic` a sa, Lydia, sora mai mic` a mamei Lisei. {i
Lydia nu pierdea nici o ocazie pentru a batjocori amintirea
Carollei.
– Ah! Aceast` Caroll, murmura ea mângâind fruntea Lisei.
Ce nebunie a f`cut s`-l urmeze pe acel biet intrigant englez! |n
cele din urm`, asta a costat-o via]a...
Alt` dat`, \i spusese Lisei:
–Tu e[ti ca mama ta. Ai ceva ciudat \n ochi.
Fiica Lydiei, Meredith, se juca deseori cu Lise. Dar, f`r` s`
vrea, repeta cuvintele mamei sale, chinuind-o pe Lise.
– Mama mi-a spus c` tat`l t`u era nebun. Este adev`rat?
– Las`-m` \n pace, r`spundea feti]a, cu lacrimi \n ochi.
|n sfâr[it, la [aisprezece ani, putu s` scape de aceast`
ambian]` sufocant`. Intr` la pension. Acolo, via]a \i fu mai
fericit`. Pân` \n acea zi blestemat`...
24 KATE FREIMAN

|ntins` \n patul s`u, Lise rev`zu acea amintire \ngrozitoare.


Se \nfiora numai gândindu-se. Din acea zi, nu mai putea râde,
cânta sau s` se joace cum f`cea mai \nainte. Din acea zi, avea
\n adâncul ochilor acea u[oar` lic`rire nefericit`...
Avea optsprezece ani când se \ntorsese. Se hot`râse deja s`
\ntrerup` studiile pentru a se lansa \n teatru. Mason era furios
pe aceast` decizie...
– Draga mea, \i spusese el, Meredith este frumoas`, dar
proast`. N-a[tept nimic de la ea. Tu e[ti singura mea [ans`.
Trebuie s` te c`s`tore[ti [i s`-mi dai urma[i.
Era o duminic`, \n seara aceea [i ea citea \n camer` un
roman. Se \ntorsese \n casa bunicului s`u pentru sfâr[itul
s`pt`mânii.
Spre mirarea sa, când cobor\ pentru cin`, g`si casa pustie.
Bunicul ie[ise f`r` s-o anun]e.
Intr` \n salonul mare [i v`zu o lumin` aprins` \ntr-un col].
Se apropie [i fu gata s` strige. A[ezat \ntr-un fotoliu, se afla un
b`rbat elegant [i destul de frumos.
El \i zâmbi, privind-o admirativ:
– Nu v` fie team`, domni[oar`. M` numesc Paul Lianos.
Sunt un prieten al bunicului dumneavoastr`. |l a[tept. Vre]i
s`-mi ]ine]i companie?
Lise se a[ez` lâng` el. Mason \i prezentase deja mai mul]i
prieteni, dar nici unul nu era atât de fermec`tor ca acesta.
Ce-i drept, Mason spera ca unul dintre ace[ti b`rba]i tineri, de
familie bun`, s-o ia \n c`s`torie pe Lise [i aceasta s`-i d`ruiasc`
urma[i.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 25

Paul Lianos deschise o sticl` de [ampanie [i \i oferi o cup`


Lisei. Tân`ra fat` fusese surprins` de aceast` punere \n scen`,
cu atât mai mult cu cât, imediat, o condusese spre sufragerie,
unde era preg`tit` o mas` rece.
– S` mânc`m, \i spusese el. Bunicul dumneavoastr` m-a
sf`tuit s` nu-l a[tept, dac` \ntârzie mult.
Dup` cin`, Paul puse un disc [i dansar`.
Lise se afla sub farmecul acestui b`rbat seduc`tor. Râdea
din nimic, Paul Lianos \i \ntindea o nou` cup` de [ampanie
imediat ce paharul i se golea. |n cele din urm`, inima Lisei
b`tea prea repede. Se sim]ea m`gulit`, foarte vesel`,
sedus`... \ndr`gostit`? Oare Paul Lianos \mp`rt`[ea [i el
acelea[i emo]ii delicioase? se \ntrebase ea cu naivitate. Nu-i
b`nuise inten]iile când o condusese cu abilitate spre biroul
gol al lui Mason...
Mul]i ani dup` aceea, Lise tremura \nc` gândindu-se la
asta. |[i ascunse fa]a \n mâini. Fusese atât de naiv`, atât de
proast`...
|n \ntuneric, Lise se cuib`rise la pieptul lui Paul Lianos [i-i
\ntinse buzele s-o s`rute. Nu \ncepuse s` se zbat` decât când
el rusese s`-i scoat` rochia.
– Nu!
Panica o cuprinsese pe tân`ra fat`. Mergea prea repede,
dup` p`rerea ei [i aproape o brutaliza.
|n graba sa monstruoas`, Paul Lianos \i rupsese rochia. |i
murmurase cu o voce mahmur`:
26 KATE FREIMAN

– Nu face nazuri, asta vrei de la \nceput.


– Nu, nu vreau...
Lise nu mai \n]elegea. Oare ce crezuse el, cu ce gre[ise ea?
Paul Lianos continuase, cu un zâmbet cinic:
– Bunicul t`u mi-a dat binecuvântarea. Nu-mi plac cele
care se las` rugate.
Lise voise s` strige; Paul lianos \i \nchisese gura \n mod
s`lbatic.
Lise se sim]ise murdar`, mânjit` de atingerea resping`toare a
acestui b`rbat; se zb`tuse din toate puterile, degeaba. Nu-[i
imaginase niciodat` o asemenea brutalitate. Tr`ia un co[mar.
Printr-o fericit` \ntâmplare, reu[ise s`-[i dezechilibreze agresorul
[i s`-i scape, chiar când se aruncase asupra ei. Lise fugise din
\nc`pere, urm`rit` de insultele [i amenin]`rile lui Paul Lianos.
Alergase s` se \nchid` \n camera sa. Ardea de umilin]` [i
groaz`. |l ura pe Paul Lianos, se ura pe ea \ns`[i. Bine\n]eles,
fusese singura vinovat` de aceast` scen`, prin
comportamentul s`u nebunesc. Ea \ns`[i se \nchisese cu un
seduc`tor monden, care nu c`uta decât o pl`cere rapid`. {i
crezuse c` se \ndr`gostise!
Din acea sear`, Lise se hot`râse s` construiasc` \n jurul s`u
un solid zid de ap`rare. Niciodat` vreun b`rbat nu se va mai
apropia destul de mult pentru a o r`ni din nou.
A doua zi, Lise \ncercase s`-i povesteasc` totul bunicului
s`u, dar nu reu[ise. Pr`pastia dintre ei era prea mare. El nu
\n]elesese de ce refuzase s` participe la recep]ia de plecare din
acea zi.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 27

|nc`lcând interdic]ia lui Mason, Lise \[i depuse candidatura


la una din [colile de art` dramatic` londoneze. Locul \i fu
acordat; reveni \n ]ara sa natal`, gata s` se lupte singur` \n
via]`, mai degrab` decât s` accepte existen]a ipocrit` pe care
i-o propusese bunicul s`u.
Mason fusese teribil de furios când \i anun]ase plecarea sa.
Totu[i tân`ra fat` r`m`sese de neclintit. Trebuia s` plece
neap`rat.
De atunci, Lise \[i repro[a uneori c`-[i decep]ionase
bunicul. Nu uitase niciodat` s`-i scrie de Cr`ciun sau de
aniversarea sa, dar niciodat` nu primise r`spuns.
Se l`s` s` alunece din pat [i \mbr`c` un halat u[or. Nu
servea la nimic s` se \ntoarc` mereu la aceste amintiri vechi.
Când va aduna destule economii, va lua avionul spre San
Francisco [i va \ncerca o reconciliere cu Mason. Fusese
stângaci, dar nu era vina lui. Dorea atât de mult s` aib` un
mo[tenitor...
Acest gând o aduse pe tân`ra femeie la principala sa
preocupare de moment: trebuia neap`rat s` g`seasc` de lucru
[i cât mai repede posibil.
Lise \[i f`cu un ceai \n buc`t`ria minuscul`, apoi se duse s`
se instaleze \ntr-un fotoliu adânc lâng` fereastr`. |ntr-o
jum`tate de or`, vor ap`rea zorii. Se sim]i deodat` foarte
singur` [i aceast` impresie o mir`: se obi[nuise de mult timp
cu singur`tatea. Se credea f`cut` pentru asta...
Chipul lui Jordan Hayes \i reveni \n memorie [i buzele
\ncepur` s`-i tremure. Cu siguran]`, o g`sise complet ridicol`.
28 KATE FREIMAN

Ochii de culoare cenu[ie parc` treceau f`r` efort peste toate


barierele de care se putea \nconjura. Oare ce v`zuse el
privind-o? Lise \ncerc` s` [i-l alunge din minte pe Jordan. Se
l`s` pe spate [i \nchise ochii, dar \mpotriva voin]ei ei, \i repet`
prenumele \n vis...
Lise fu trezit` din somn de timbrul continuu al soneriei de
la intrare. Tân`ra femeie arunc` o privire spre pendula veche:
zece [i jum`tate, era târziu. Se ridic` din fotoliu [i-[i \ntinse
membrele obosite.
Vizitatorul continua s`-[i men]in` degetul pe sonerie. Lise
se \ncrunt`. |[i strânse cordonul halatului [i se duse, descul]`,
s` deschid` u[a de la intrare. |ncremeni recunoscându-l \n
prag pe Jordan Hayes...
Pentru o clip`, Lise avu impresia c` inima sa uitase s` bat`.
Obrajii i se \mbujorar`. Jordan Hayes o privea admirativ, cu un
zâmbet mali]ios. Tân`ra femeie \ncerc` s` adune toat` r`ceala
posibil` \n ochii verzi.
– Ce cau]i aici?
El nu r`spunse. O examina calm pe tân`ra femeie, de la
capul ciufulit, pân` la picioarele goale [i roz.
– A[adar, iat` cum ar`]i scoas` din pat. Lise \[i strânse
halatul [i se sim]i ro[ind mai puternic. |ntreb` cu o voce mai
pu]in sigur`:
– Ce vrei?
– Las`-m` s` intru... sau vrei s` stârne[ti tot cartierul.
Lise arunc` o privire peste um`rul lui Jordan Hayes.
Perdelele se d`duser` la o parte de cealalt` parte a str`zii. Un
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 29

grup de copii \nconjurau Ferrariul negru. |i priveau curio[i pe


Lise [i pe vizitatorul s`u.
Deschise u[a cu un oftat resemnat. |l preced` pe Jordan
Hayes \n camera de zi [i f`cu \n a[a fel \ncât s` r`mân` departe
de el. Acum era \mbr`cat \ntr-un pantalon de in de culoare
deschis` care-i urm`rea linia [oldurilor strâmte [i a coapselor
musculoase [i o c`ma[` de culoare \nchis` \ntredeschis` pe
pieptul puternic. Lise \ntreb` dintr-o suflare.
– De ce ai venit?
– Doar [tii.
– Nu, nu [tiu. Nu ai ce face aici.
– Nu-mi oferi o cea[c` de cafea?
– Nu...
Jordan Hayes cercet` \nc`perea cu privirea. R`spunse degajat:
– O beau neagr`, f`r` zah`r.
Furioas` Lise, b`tu \n retragere \n buc`t`rie. Cine se credea
oare? De ce venea la ea ca pe un teren cucerit? „{tii de ce“, \i
r`spunsese. {i \n sinea ei, \[i spuse c` avea dreptate. Ceva din
ea o atr`gea spre Jordan Hayes, \n pofida faptului c`-i era
team` de b`rba]i, \n ciuda experien]ei sale traumatizante. De
la prima lor \ntâlnire, chipul s`u o obseda f`r` \ncetare.
Lise \[i l`s` ochii \n jos la halatul s`u diafan. Trebuia
neap`rat s` \mbrace altceva. Avea impresia c` era goal`, mai
ales sub privirea lui Jordan Hayes... Puse repede dou` ce[ti pe
o tav`, apoi f`cu stânga \mprejur pentru a se duse s` se
\mbrace. El o urm`rea cu privirea, rezemat de perete lâng`
pervazul u[ii.
30 KATE FREIMAN

– Cafeaua va fi gata \ntr-o clip`, spuse ea cu o voce


t`ioas`.
Jordan Hayes ridic` din sprâncene \n fa]a asprimei voite a
Lisei. Replic`:
– Cel pu]in, ai ascultat ordinele...
Tân`ra femeie se \ncord` de indignare.
– Dac` doreai atât de mult o cea[c` de cafea, n-aveai decât
s` te duci la un bar! Dup` cum se spune, e[ti destul de bogat
pentru asta.
Jordan se \ndrept` pentru a r`spunde blând:
– Am venit s` te v`d pentru a m` asigura c` e[ti bine, dup`
noaptea trecut`.
Ceva \n vocea sa o \nsp`imânt` pe Lise, ceva cald profund,
[i sigur. Murmur`:
– Iart`-m` o clip`. A[ vrea s` m` \mbrac.
Tân`ra femeie f`cu un pas \nainte, dar Jordan Hayes \i bar`
trecerea. Nu f`cu nici un gest de-a se da \ntr-o parte [i ea
trebui s` se opreasc`.
– |mi place atât de mult cum e[ti, [opti el cu o str`lucire
ironic` \n ochi.
– Ie[i din casa mea.
Jordan scutur` din cap. P`stra un zâmbet amuzat,
zeflemitor.
– Lise, chiar nu cuno[ti bunele maniere.
– Sper c` nu pretinzi s` m` \nve]i.
Jordan zâmbi.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 31

– Nu m` tenta.
Amenin]area din tonul vocii sale se percepea \n mod
distinct. Lise \[i sim]i trupul r`spunzându-i f`r` s` vrea. |[i
duse o mân` la obraz [i se \ncrunt` \ntâlnind urmele
dureroase de pe maxilar. Uitase complet de ele.
– Te-ai \ngrijit? \ntreb` Jordan ridicându-i b`rbia.
– Las`-m`, m` simt foarte bine.
– Nu este [i p`rerea mea, micu]` Lise. E[ti ca ghea]a. De ce
asta, m` \ntreb? Ce secrete \ngrozitoare se ascund \n spatele
acestor superbi ochi reci?
– Vreau s` trec!
– Nu. Voi sparge acest zid de ghea]`. Este o promisiune.
Ea ridic` ochii [i \ntâlni privirea nemi[cat` [i grav` a lui
Jordan. {opti:
– M` sperii.
El \[i adânci [i mai mult privirea \n cea a Lisei pentru a
r`spunde.
– Vreau s` fii a mea.
Lise se d`du \napoi sub [ocul cuvintelor. Magnetismul lui
Jordan Hayes o tulbura, o dezorienta. {i totu[i [tia, sim]ea,
acest b`rbat nu valora, f`r` \ndoial`, mai mult decât Paul
Lianos. Oh! avea cu siguran]` mai mult farmec [i c`ldur`, dar
era numai o masc`! Scopul era acela[i...
Trebuia neap`rat s`-[i p`streze calmul. Articul` cu o voce
[uier`toare:
– |]i pierzi timpul, domnule Hayes. Mi-e team` c` nu-]i
\mp`rt`[esc sentimentele.
32 KATE FREIMAN

Lise \i \ntoarse spatele [i puse cafetiera plin` al`turi de


ce[ti. F`r` un cuvânt, Jordan \i lu` tava din mâini [i o duse \n
salon. Foarte \n largul s`u, umplu dou` ce[ti [i-i \ntinse una
tinerei femei. F`r` vreun preambul, o \ntreb`:
– Este altcineva \n via]a ta? Acel brunet \nalt cu care dansai
asear`?
Lise zâmbi. Ar fi binevenit` o \ncurc`tur`, ca \n teatru!
– Ashley? Asta nu te prive[te.
– Este iubitul t`u? insist` Jordan cu o voce aspr`.
Intrase \n joc.
– Exact! {i poate ne vom c`s`tori, r`spunse ea cu o voce
amuzat`.
– |]i este absolut indiferent.
Se ridic` [i se apropie de ea. Ea se d`du \napoi pân` la
perete.
– Este ridicol. De unde po]i s` [tii...
– {tiu c`-l ]ineai la distan]` cu ace[ti ochi reci, de fiecare
dat` când se apropia pu]in prea mult. Nu este b`rbatul care \]i
trebuie, Lise [i o [tii prea bine.
– Te crezi cu siguran]` b`rbatul ideal?
Jordan zâmbi. Se rezem` de perete, a[ezându-[i mâinile \n
apropierea umerilor Lisei.
– Vrei s`-]i fac o demonstra]ie?
Ea \[i ]inu respira]ia. Apoi [opti cu greu:
– Nu m` atinge sau strig!
Jordan râse u[or.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 33

– Ai s` strigi, Lise?
– Nu, te rog...
Era prea târziu. Gura lui Jordan puse deja st`pânire pe
buzele tinerei femei. Fantoma lui Paul Lianos se ivi \n mod
dureros \n memorie. O panic` necontrolabil` o ]intui locului,
cu bra]ele de-a lungul corpului; nu mai putea nici s` respire.
Crezu c` moare \n acea clip`...
Jordan \i sim]i teama, dar f`r` s-o \n]eleag`. |[i plimba
buzele pe gâtul ei cu o infinit` blânde]e. Mâna dreapt`
netezea p`rul tinerei femei \ntr-o dezmierdare afectuoas` [i
lini[titoare.
Lise st`tea \nc` nemi[cat`, cu capul dat pe spate, [i ochii
\nchi[i. Tremura toat`.
Dar deodat`, sim]i c` o cuprinde o lini[te ciudat`. Acest
b`rbat nu era Paul Lianos. Era blând, afectuos... O c`ldur`
nel`murit` o cuprinse pe tân`ra femeie.
– Lise...
Jordan \i murmura numele la ureche. |[i apropia buzele
de ale sale [i o s`rut` \ndelung. Lise \[i uit` temerile, furia,
nu mai asculta decât de sim]urile surprinse. Degetele \i
alergau pe umerii puternici [i calzi ai lui Jordan. Pe
nea[teptate, el f`cu s` cad` halatul tinerei femei [i \i
mângâie \ncet sânii.
|n acel moment, co[marul reveni. Lise \nchise ochii [i
\ncerc` s` resping` trupul strâns lâng` ea.
– Nu, murmur` cu o voce tulburat`. Nu, Paul, te rog, nu
face asta.
34 KATE FREIMAN

Se zb`tu o clip`, apoi deschise ochii. Jordan se d`duse


\napoi. O privea cu o mânie care o f`cu s` tremure. |[i adun`
cu stâng`cie halatul pentru a se acoperi. Apoi spuse cu o voce
slab`:
– Pleac`, te rog.
– Cine este? \ntreb` el strângând pumnii.
Ea nu voia s` r`spund`. Nu voia pentru nimic \n lume s`
afle acel trist episod al vie]ii ei. Se \ndep`rt` \ncet spre
fereastr`. Afar`, via]a continua. Se auzeau copii strigând [i
jucându-se pe strad`.
El o prinse de umeri cu brutalitate [i o f`cu s` se \ntoarc`:
– Cine este acest b`rbat? o mai \ntreb` \nc` o dat`. Cine
este acest Paul?
Chipul Lisei r`mase de nep`truns fa]` de acest crud secret.
– Mi-ar face pl`cere s` pleci. Ai ob]inut ce-ai vrut, nu?
Tân`ra femeie sim]i degetele lui Jordan \ncle[tându-se pe
umerii s`i. El \i r`spunse adâncindu-[i privirea \n a ei.
– {tii foarte bine ce vreau. {i [tii c` nici unul, nici cel`lalt
nu suntem mul]umi]i.
Lise se \mbujor`. Jordan era prea brutal, prea direct. |[i
st`pâni dorin]a de a-l p`lmui!
– Eu... Oh! las`-m` \n pace!
Lise nu-[i g`si cuvintele, ceea ce nu i se \ntâmpla niciodat`
\n mod obi[nuit. Jordan o privea zâmbind.
– Cineaz` cu mine, \n seara asta.
Un val de panic` o cuprinse din nou pe Lise. Nu mai voia
s`-l vad` pe acest b`rbat. Acum \i era teribil de team` de
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 35

propriile sale reac]ii. |i sim]ea for]a masculin`, voin]a


necru]`toare sub \nf`]i[area elegant`. Instinctul tinerei
femei \i comanda s-o ia la fug` [i s` se ascund` \ntr-un col]
\ntunecos. Paul Lianos nu ob]inuse nimic de la ea, deoarece
nu-l dorea. Dar Jordan era mai periculos, mult mai
periculos.
– Nu pot. Am deja alte planuri.
Un lic`r de furie str`b`tu privirea lui Jordan Hayes.
– Cu cine?
Lise replic` aspru.
– Vezi-]i de treburile tale!
– Ashley?
– Nu.
– Altul, atunci? Acel Paul...
– Nici m`car.
Lise nu reu[i s` zâmbeasc`. Jordan era gelos pe Lianos,
b`rbatul pe care \l detesa cel mai mult pe lume.
– Vreau s` te cunosc mai bine. Am \ntrev`zut femeia
ascuns` \n spatele m`[tii [i aceast` femeie m` intrig`.
– Iar eu, nu vreau s` cinez cu tine [i nu mai vreau s` te v`d
niciodat`! E[ti oare \n stare s` \n]elegi?
Lise vorbise pe o voce mult prea tare, pu]in artificial`.
Jordan strânse din buze.
– Sunt \n stare s` \n]eleg, dar nu s` accept. Voi trece s` te
iau mâine la ora opt.
Tonul lui Jordan p`rea s` nu admit` replic`.
36 KATE FREIMAN

– Nu voi fi aici.
– Vei fi.
Avur` un scurt schimb de priviri, o lupt` de-o secund`, \n
care Jordan ie[i \nving`tor. Tân`ra femeie l`s` ochii \n jos [i
[opti:
– Te detest, auzi? Te detest! E[ti ca ceilal]i...
Jordan zâmbi [i \ntinse mâna pentru a mângâia p`rul
Lisei.
– Mincinoas` mic`...
Ea se d`du \napoi, ca ars`. Da, min]ise. Jordan Hayes
intrase \n via]a ei [i sf`râmase \n câteva minute doar, toate
pre]ioasele ei bariere protectoare. Se sim]ea \nvins`,
vulnerabil` [i r`nit`...
El plec` spre u[` gr`bit [i se \ntoarse cu un zâmbet larg.
– Mâine, la ora opt!
– Jordan...
Lise nu [tia de ce-l strigase. {tia doar c` nu mai voia s` fie
singur`.
Jordan r`mase cu mâna pe clan]a de la u[`.
– Jordan, eu... Ei bine, eu...
|n disperare de cauz`, oft` \ndelung.
– Lise, te rog, \nceteaz` s` m` prive[ti \n acest fel. De ce
aceast` privire atât de trist`?
Din doi pa[i, Jordan fu lâng` ea [i o s`rut` rapid pe buze.
Exact \nainte de a disp`rea, \i murmur` tandru:
– Pe mâine. Pân` la urm` \]i voi descoperi secretul.
Capitolul 3

Lise se trezi devreme a doua zi. Jordan Hayes ap`ruse de-a


lungul tuturor viselor sale. Chipul \i era pe rând bine dispus,
fermec`tor, amenin]`tor... Chipul acela cu tr`s`turi aspre [i
frumoase devenise o adev`rat` obsesie pentru tân`ra femeie.
Se dojeni cu severitate. Trebuia neap`rat s` opreasc` asta;
nu trebuia s` se intereseze de Jordan Hayes. El nu-i putea face
decât r`u. Dar dup` hot`rârile \n]elepte, gândurile Lisei o
luar` pe un drum periculos. Pân` la urm`, nu [tia aproape
nimic despre el, dou` sau trei lucruri pe care i le spusese
Sandra: un om de afaceri, un mecena al timpului s`u... Cu un
gest enervat, tân`ra femeie \[i puse cea[ca de cafea pe mas`.
S` se gândeasc` la altceva!
Spre prânz, Lise \i telefon` impresarului s`u. Nu avea nimic
s`-i propun`. |i promise c` o va suna el la sfâr[itul s`pt`mânii
viitoare, dar Lise avu sentimentul c` voia s` scape de ea, f`r`
s-o jigneasc`. Orice ar fi, trebuia s` g`seasc` o slujb` \n mare
38 KATE FREIMAN

urgen]`. |ntre dou` roluri, Lise exercitase deja o mul]ime de


profesiuni provizorii: chelneri]`, menajer`, \ngrijitoare de
copii, \n lipsa p`rin]ilor, vânz`toare... Trebuia s` \nceap` s`
caute imediat: peste dou` s`pt`mâni trebuia s` pl`teasc`
chiria [i nu economisise nici un ban... Tân`ra femeie se sim]i
brusc foarte deprimat`. |ncepu s` consulte trist` mica
publicitate.

***

Moralul Lisei nu se \mbun`t`]ise când Sandra veni, \n


sfâr[it, s-o viziteze dup`-amiaz`. |n acea zi, Sandra str`lucea;
f`cu s` se \nvârteasc` \ncânt`toarea rochie colorat` pastel \n
jurul picioarelor lungi, fine [i frumoase.
– Am s`-mi dau hainele la cur`]at, m-am gândit a[adar s`
vin s` iau rochia neagr`.
Lise se duse \n camer` pentru a aduce rochia.
– Iart`-m`, Sandra. Aveam inten]ia s-o sp`l eu \ns`mi, dar
am uitat complet. Voi pl`ti cur`]atul...
– Haide, nu spune prostii...
Sandra \[i examin` prietena, curioas`.
– Spune-mi, Lise, ce-ai p`]it la b`rbie?
– Oh! vorbe[ti de vân`t`ile mele?
Lise povesti pe scurt incidentul cu be]ivul, f`r` s`
men]ioneze totu[i rolul jucat de Jordan Hayes.
Sandra ridic` ochii spre cer cu o grimas` expresiv`.
– Mi-e groaz` de be]ivi! Sunt resping`tori. Asta nu ]i-a
provocat un [oc?
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 39

– Nu, nu totul este \n ordine. Vrei o cea[c` de ceai?


– De cafea, mai degrab`.
Lise puse \n func]iune filtrul mare de cafea. Se sim]ea deja
\n cea mai bun` dispozi]ie; prezen]a vesel` a Sandrei \i f`cuse
bine. Punând tava cu cafea pe m`su]a scund`, \ntreb`:
– {i, când \ncep viitoarele tale repeti]ii?
– Luni. Am vrut s` plec la Londra pentru un weekend
prelungit, dar Nick a invitat pe nu mai [tiu cine la prânz,
duminic`.
Lise se sim]i din nou cople[it` de un sentiment de
dureroas` singur`tate. Oare ce i se \ntâmplase? Tr`ise singur`
timp de trei ani [i nu fusese niciodat` obi[nuit` s` fie prea
anturat`... Absorbit` \n gândurile sale, nu auzise ultimele
cuvinte ale Sandrei.
– Iart`-m`, ce-ai spus?
– Dac` \l cred pe Nick, ea [i-a rupt glezna. Vorbesc despre
Janet Nairn. F`cea schi sau ceva \n acest fel. Totu[i m` mir` c`
f`cea schi \n acest sezon... oricum, este doar un rol mic, dar
Joe nu vrea s` \nceap` repeti]iile \nainte de a g`si o
\nlocuitoare. |l [tii [i tu, perfec]ionist, aproape maniac... Pot s`
ob]in o audiere, dac` vrei. Cred c` nu ai vreo munc` \n
vedere?
Lise izbucni \ntr-un râs exuberant.
– Vorbe[ti [i tu! Am cercetat am`nun]it toate anun]urile de
ast`zi.
– Excelent! |i voi telefona lui Joe chiar \n seara asta. Vom fi
din nou colege de cabin`.
40 KATE FREIMAN

– {tii c` \nc` n-am ob]inut acest rol.


– Pariez c`-l vei avea. {tii deja piesa [i te voi ridica \n sl`vi
\n fa]a lui Joe. Partida este câ[tigat` dinainte, te asigur!
Lise râse din toat` inima \n fa]a entuziasmului prietenei
sale. Sandra b`u o \nghi]itur` de cafea, apoi se r`sturn` \n
fotoliu pentru a spune cu un aer conspirativ:
– B`nuiesc c` ai auzit ultimele bârfe?
– Ce bârfe?
Sandra rosti misterioas`:
– Caroline [i Ashley...
– Poveste[te!
– |n seara recep]iei, au plecat \mpreun` \n Cornwall.... Este
un fel de c`l`torie de nunt`!
Caroline \l va aduce \n sfâr[it pe acest mare afemeiat la
sentimente mai bune... Mi-a telefonat Penny \n aceast`
diminea]`! Trebuia neap`rat s` dea de Caroline. I-am sugerat
s` \ncerce la Ashley. De fapt, am f`cut-o mai degrab` \n glum`...
|n sfâr[it, Penny mi-a urmat sfatul [i Caroline era acolo!
Lise zâmbi. Caroline nu-i fusese prieten`, dar asta f`r`
\ndoial` din cauza lui Ashley.
– Este o veste bun`.
Sandra \i arunc` prietenei sale o privire mirat`.
– Nu te deranjeaz`?
Lise r`spunse cu o surpriz` sincer`:
– De ce ar trebui s` m` deranjeze?
– Nu face pe nevinovata! Ashley te urma peste tot!
Credeam...
Lise o \ntrerupse cu fermitate:
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 41

– Ei bine, te-ai \n[elat. Nu l-am \ncurajat niciodat`. De fapt,


cu privirile uciga[e pe care Caroline mi le arunca de fiecare
dat` când \i adresam vreo vorb` lui Ashey, n-a[ fi \ndr`znit
niciodat` s` ridic preten]ii asupra lui!
– Oh, oh, \n]eleg. De altfel, pe viitor, po]i nutri speran]e
mai mari...
– Oare ce insinuezi?
|n ciuda protestului indignat, Lise ro[i toat`. Sandra \i
remarc` tulburarea [i insist` vesel`:
– Haide, o [tiu perfect! Jordan Hayes! Degetul meu mic
mi-a spus c` alalt`ieri ai plecat cu el!
– Ei bine, da, m-a condus.
– {i mai departe?
– {i s-a \ntors ieri.
Tân`ra femeie ro[ea tot mai tare. De ce oare nu-i povestise
mai devreme prietenei sale? Sandra va b`nui ce-i mai r`u, \n
mod inevitabil. Dar Lise nu reu[ea s` vorbeasc` despre Jordan
\n mod firesc; acest b`rbat f`cea s` se nasc` \n ea sentimente
prea complexe. Ea care avea reputa]ia c` descurajeaz`
avansurile unui b`rbat dintr-o simpl` privire...
– Adev`rat? Ce noroc ai! Când \l mai vezi?
Lise ridic` din umeri [i-[i \ntoarse privirea.
– M-a invitat \n seara asta la cin`, dar am refuzat.
Sandra se \ndrept` \n fotoliu, cu ochii m`ri]i de uimire.
– Ai ce? Lise, e[ti nebun`!
– |ncearc` s` m` \n]elegi. Nu vreau s`-l rev`d. Este...
– Este cum? Prea sexy, prea bogat? Cea mai mare parte a
femeilor [i-ar da bra]ul drept pentru o cin` cu Jordan Hayes!
42 KATE FREIMAN

– Eu nu.
Lise \[i l`s` \nc`p`]ânat` fruntea \n jos. Avea nepl`cuta
impresie c` minte. Sandra ad`ug` \ncet:
– Ar putea face foarte mult pentru cariera ta.
Lise se \ncrunt`.
– Nu m` voi purta niciodat` \n acest fel. Altfel, n-a[ putea
s` m` mai privesc \n oglind`!
Sandra pufni \n râs \n fa]a expresiei indignate a Lisei.
– Oh, nu-mi da lec]ii. E[ti exact ceea ce se nume[te o
femeie liber`...
– Poate, dar liber` sau nu, refuz s` m` folosesc de oameni.
Nu este bine.
Sandra fuma o ]igar` cu gesturi rapide [i gra]ioase.
– Sunt de p`rerea ta, draga mea, dar trebuie s` admi]i c`
multe cariere sunt construite \n acest fel. Cu toate acestea...
nu mi-l imaginez pe Jordan Hayes l`sându-se manipulat de
oricine.
Lise se gândi la aceast` ultim` fraz`. Rosti cu voce tare,
distant`:
– Nu [tiu ce fel de b`rbat este.
Sandra izbucni \n râs.
– Este \ntr-adev`r important? Cu fizicul pe care-l are, poate
pl`cea foarte bine femeilor, f`r` s`-[i dezv`luie personalitatea
profund`! Ce vrei s` [tii? Este bancher, este american. Ziari[tii
\l vâneaz` pe cinci continente. Femeile de la bra]ul lui sunt
\ntotdeauna foarte frumoase, inteligente [i pline de talent. |n
locul t`u, a[ fi \ncântat` s` fac parte din aceast` elit`...
Sandra se uit` repede la ceas.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 43

– Va trebui s` plec \n vitez`, altfel Nick va fi furios. Apropo,


cu ce te vei \mbr`ca disear`?
Lise ridic` din iumeri.
– |nc` nu [tiu dac` merg.
Sandra râse \ncet.
– Fugi de-aici! |]i telefonez mâine s`-mi poveste[ti totul.
Dup`-amiaz`, Lise ie[i s` fac` ni[te cump`r`turi. |n timp ce
se \ntorcea \nc`rcat` de pachete diferite, se gândea la
cuvintele Sandrei. „ S-ar crede oare c` Lise ac]iona din interes
dac` se va ar`ta \n compania lui Jordan? El ce-ar crede?
Oamenii s-ar gândi c` sunt iubi]i?“
Lise nu auzi vocea care o striga când intr` pe strada sa.
Tres`ri când sim]i o mân` pe um`r. Una din saco[ele cu
provizii c`zu pe trotuar [i-[i \mpr`[tie con]inutul.
– Oh, iart`-m`! Nu voiam s` te sperii.
Shaun Barnett se aplec` s` adune portocalele care se
rostogoliser` la câ]iva pa[i.
– Este vina mea, m` gândeam la altceva...
Shaun locuia \n apartamentul situat deasupra celui al Lisei;
\i d`duse o serioas` mân` de ajutor tinerei femei când [i-l
aranjase. Tân`r, blond, zâmbitor, lucra pentru o agen]ie de
publicitate. Shaun o invitase uneori pe Lise s` ias` cu el; pân`
acum, g`sise \ntotdeauna o scuz` pentru a-l refuza.
|i pl`cea mult Shaun; \l g`sea amuzant [i fermec`tor.
Totu[i, un al [aselea sim] \i spunea c` sentimentele tân`rului
b`rbat erau mai profunde decât \ndr`znea s` m`rturiseasc`.
Dac` ceda [i accepta una dintre invita]iile sale, prietenia lor
nu va mai dura.
Shaun se ridic`.
44 KATE FREIMAN

– Ei bine, \ntreb` el luându-i Lisei cealalt` saco[`, ce ve[ti


ai? Ai g`sit ceva?
Lise \i vorbi despre rolul din piesa Sandrei.
– Va \ncerca s`-mi ob]in` o audiere.
– Este formidabil!
Shaun p`rea sincer \ncântat. Lise deschise u[a
apartamentului s`u.
– Pun saco[ele \n buc`t`rie? \ntreb` Shaun trecând prin
fa]a ei.
– Da, te rog. Vrei un ceai?
– Cu pl`cere. Am avut o zi infernal`!
Discutar` veseli \n timp ce-[i b`ur` ceaiul. Shaun o f`cu s`
râd` pe Lise cu anecdote scandaloase adunate de la agen]ie [i,
treptat, nelini[tea tinerei femei disp`ru. D`duse o importan]`
exagerat` micilor sale probleme, prezen]a lui Shaun aducea
lucrurile la adev`rata lor dimensiune. Mai târziu, când se
\nnopt`, Shaun suger`:
– S` mergem s` cin`m undeva \n seara asta, Lise. Sunt mort
de foame.
Ea cl`tin` din cap.
– Nu, chiar nu doresc s` ies. Sunt obosit`.
– De acord. M-a[ putea duce s` iau mâncare de la birta[ul
chinez din col]ul str`zii, vrei?
Lise accept` zâmbind.
– Este o idee excelent`.
– Ce vrei s` m`nânci?
– Nu [tiu. Alege tu pentru mine.
Lise se sim]ea incapabil` s` ia cea mai mic` decizie. Ora opt
se apropia [i sim]ea un nod dureros \n stomac. O mul]ime de
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 45

remu[c`ri o chinuiau pe tân`ra femeie: era oare cinstit s`-l


re]in` pe Shaun doar pentru a nu-l \nfrunta singur` pe
Jordan? Ad`ug` pe un ton ferm:
– |n orice caz, vreau s`-mi pl`tesc partea mea.
Shaun avu un zâmbet dezarmant:
– Nici nu se pune problema, e[ti invitata mea. Tu oferi
casa, [i eu cina. A[a este drept!
Soneria de la intrare le \ntrerupse dialogul, Lise \ncremeni,
alb` la fa]`.
– A sunat, remarc` Shaun râzând când o v`zu pe Lise
nemi[cat`.
Ea se ridic` tremurând. Inspir` adânc \nainte de a deschide
u[a. |n prag se afla Jordan Hayes, \nalt, brunet [i foarte elegant \n
costumul ar`miu, din m`tase natural`. Materialul lucea \n noapte.
– Bun` seara, Lise, spuse cu vocea sa calm` [i ochii adânci]i
\n cei ai tinerei.
– Bun` seara, nu te a[teptam.
Jordan replic` pe un ton amuzat.
– Este ora opt. Ai uitat?
{tia bine c` nu; chipul tulburat al tinerei femei i-o ar`ta
suficient. Lise r`spunse pe un ton sfid`tor:
– Nu era o \ntâlnire hot`rât`.
Jordan continua s` zâmbeasc`.
– Bine\n]eles c` da. E[ti gata?
Ea sim]i pân` \n adâncul fiin]ei puterea acelei priviri care
trecea pe rând observându-i pantalonii u[ori din pânz` [i
bluza roz, fa]a nemachiat`, p`rul negru strâns \n coad` de cal.
|i r`spunse cât mai t`ios cu putin]`.
46 KATE FREIMAN

– Gata? Domnule Hayes, ]i-am spus ieri sear` c` n-aveam


inten]ia s` cinez cu tine [i nu mi-am schimbat p`rerea. Am alte
planuri.
Vru s`-i trânteasc` u[a \n nas, dar el fu mai rapid. Intrase
deja cu pa[i mari \n salon. Ea \l urm`, cu pumnii strân[i de
furie.
La intrarea lor, Shaun s`ri \n picioare; chipul s`u lu`
expresia vinovat` a unui [colar care-a f`cut o gre[eal`.
Lise observ` c` privirea lui Shaun tr`da team`. Dup` o
privire spre Jordan, \n]elese de ce; \n ciuda nemi[c`rii sale
totale, acesta avea maxilarele \ncle[tate, chipul alb ca varul, tot
trupul \ncordat [i amenin]`tor.
Shaun \naint` intimidat. Era evident c`-l recunoscuse pe
noul venit.
– M` numesc Shaun Barnett. Sunt \ncântat s` v` cunosc,
domnule Hayes.
Jordan \nclin` scurt din cap, apoi se \ntoarse spre Lise
pentru a-i spune:
– Du-te [i te preg`te[te.
Shaun f`cu un pas spre u[`; stacojiu la fa]`, murmur`:
– Iart`-m` Lise, nu [tiam c` ai o \ntâlnire.
Ea ridic` din umeri.
– Nu aveam.
Jordan \i arunc` lui Shaun un zâmbet glacial.
– Pleca]i?
Shaun aprob` cu un semn din cap \nainte de a morm`i o
fraz` de ne\n]eles [i de a se gr`bi spre ie[ire. Auzind pocnetul
u[ii, Lise reac]ion` \n sfâr[it. Alerg` [i-l ajunse pe tân`rul
b`rbat \n holul cl`dirii.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 47

– Shaun... |mi pare atât de r`u...


Nu-[i g`sea cuvintele pentru a-[i exprima sentimentele: se
sim]ea vinovat`, demn` de dispre] [i umilit` pentru prietenul
s`u...
– N-are nimic...
– Dar este gre[eala mea... Eu...
Lise \ntâlni privirea lui Shaun [i \n]elese c` explica]iile erau
de prisos. Acest tân`r cu avea o personalitatea puternic`,
afirmat`... Nu-i putea rezista lui Jordan Hayes. Lise o b`nuise,
dar acum, \nsu[i Shaun era con[tient de asta.
El \ncepu s` suie treptele sc`rii [i ad`ug`:
– Nu te mai gândi. Nu ast`zi! strig` el luând-o la fug`.
Ea se \ntoarse \n apartament, cu ochii plini de lacrimi.
Shaun fusese serios jignit \n amorul s`u propriu [i ea nu va
putea niciodat` s`-[i \ndrepte gre[eala fa]` de el.
Silueta lui Jordan se contura \n sens opus luminii, \n fa]a
ferestrei. Lise merse drept spre el.
– Cum l-ai putut trata \n acest mod?
– |n ce mod? replic` el imperturbabil.
– Ai fost de o nepolite]e b`t`toare la ochi. A plecat din
cauza ta!
– Preferai s` r`mân`?
– Am fi cinat \mpreun`.
Lise \[i [tere ochii furioas`. Jordan scoase din buzunar o
batist` alb`, curat`.
48 KATE FREIMAN

– Ar fi trebuit s`-l anun]i.


Lise lu` batista. Ochii \i erau umfla]i [i str`lucitori. Respir`
adânc [i \ncerc` s`-[i st`pâneasc` tremurul genunchilor. De ce
oare reac]iona atât de violent \n prezen]a acestui individ?
– Dup` acest episod, n-a[ cina cu tine nici dac` ai fi regele Prusiei!
Jordan nu p`rea câtu[i de pu]in jenat.
– Nu sunt decât Jordan Hayes, dar vei cina cu mine... Du-te
[i te spal` pe fa]` [i te schimb`, Lise.
– Nu...
|[i \ncruci[` cu hot`râre bra]ele la piept [i-l sfid` pe Jordan
cu privirea. Adversarul s`u o observa cu aten]ie.
– Ce mai este? Vrei s` vorbim despre Shaun Barnett?
– Exact. De ce ai fost atât de grosolan cu el?
Jordan zâmbi.
– I-am spus oare ceva grosolan?
– Tu...
Lise se \ntrerupse pentru a se gândi. De fapt, ce-i spusese?
Shaun nu r`spunsese cuvintelor lui, ci unui fulger din ochii lui
Jordan, tensiunii amenin]`toare a trupului s`u. |l f`cuse pe
Shaun s` fug` numai prin prezen]a sa, f`r` s` spun` o vorb`,
f`r` s` profereze o singur` amenin]are!
– Ei bine?
|i arunc` lui Jordan o privire ucig`toare.
– Oh, nu [tiu!
– Cu siguran]`. Pu]in` sinceritate, frumoaso, nu eu sunt cel
de condamnat. L-ai atras cu premeditare pe acest tân`r, [tiind
c` va fi un obstacol \n \ntâlnirea noastr`. Nu este prea frumos...
Lise l`s` ochii \n jos. Avea dreptate.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 49

– {tiu. Nu sunt decât o proast`.


Jordan se \ntoarse pentru a privi pe fereastr`. Umerii \i
erau ciudat de ]epeni.
– Este nebun dup` tine, Lise. Presupun c` ai \n]eles asta.
Ea nu r`spunse. Nu-[i m`rturisise \n mod clar asta, dar, din
nou, Jordan avea dreptate. Lise cl`tin` din cap desperat`.
– Cât regret c` i-am f`cut r`u.
Jordan remarc` dur:
– N-ar vrea mila ta.
Lise \i arunc` o privire \ntunecat`.
– Cu siguran]`, te crezi foarte inteligent!
El se \ntoarse râzând.
– Este discutabil... |n schimb, sunt sigur de un lucru: mi-e
o foame de lup! Du-te [i te schimb`, sau trebuie s` m` ocup
eu \nsumi...
F`cu un pas spre tân`ra femeie. |n \ntunericul ce sporea,
p`rea [i mai amenin]`tor. Lise putea aprinde lumina \ntinzând
bra]ul; dar n-o f`cu, din mândrie. Nu se mi[c`.
– P`streaz`-]i amenin]`rile! N-ai nici un drept s` te impui
aici [i...
Jordan continua s` se apropie. {opti pe un ton de repro[
blând:
– Lise...
Ea auzi vocea \nv`luitoare care-i rostea numele atât de
tandru [i cu acea intona]ie ciudat` care o f`cea s` sune ca o
mângâiere...
„Nu fi proast`, \i spuse Lisei o voce interioar`. Nu-l l`sa s`
te farmece“.
50 KATE FREIMAN

– Nu m` impresionezi, domnule Hayes. Dac` nu te


deranjeaz`, mi-ar pl`cea...
El \[i pierdu r`bdarea.
– |n sfâr[it, Lise, vei mai continua mult s`-mi rezi[ti?
Un sentiment de panic` o cuprinse pe Lise. O mai separau
de Jordan de-abia câ]iva centimetri. Ridic` mâna \ntr-un gest
de ap`rare.
– Nu, nu!
Jordan prinse mâna tinerei femei [i o atrase spre el \n mod
irezistibil. |i s`rut` buzele. Cum Lise se \nfior`, el \n`l]` capul
pentru a rosti cu o voce \n`bu[it`.
– Ai de ales, Lise. Sau te vei schimba pentru cin`, sau te duc
\n camer` s` facem dragoste!
Lise zâmbi dezn`d`jduit` [i resemnat`:
– M` duc s` m` schimb, [opti ea.
Atinse timid fa]a col]uroas` a lui Jordan. El \i lu` mâna [i-i
s`rut` palma cu o senzualitate ce-o \nfior` pe tân`ra femeie.
Alerg` s` se refugieze \n sanctuarul camerei sale.
Garderoba Lisei nu-i d`dea prea mult de ales. De la
plecarea din San Francisco, nu-[i cump`rase aproape
nimic. Tân`ra femeie \mbr`c` o rochie din in alb, \n acela[i
timp simpl` [i elegant`, apoi se fard` cu o mân`
tremurând`. |n sfâr[it, \[i prinse p`rul \ntr-un coc strâns
[i-[i trecu \n urechi minusculi cercei de diamant, care-i
apar]inuser` mamei sale.
Lise \[i examin` succint imaginea \n oglind` [i f`cu o
grimas`. |[i d`duse o aparen]` lini[tit`, serioas` [i... comun`.
Totu[i, ar fi fost foarte pl`cut s` fie frumoas` \n seara asta...
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 51

Ie[i din camera sa cu un zâmbet ironic, de parc` \[i


b`tea joc de ea \ns`[i. Jordan o a[tepta fumând non[alant o
]igar`. Se \ntoarse lent spre ea [i o cercet` din cap pân`-n
picioare.
– Foarte modest`... [i diferit` de ]inuta din acea zi, la
clubul de noapte! coment` el sec.
Lise ridic` din umeri. Nu dorea s`-l informeze c` rochia
neagr` era \mprumutat`; [i apoi, p`rerea lui n-o interesa.
– Sunt gata.
– |n sfâr[it.
Lise refuz` s` se lase \nveselit` de tonul glume] al lui
Jordan. Ie[i \n strad` cu capul sus.
El o conduse la Hanul negustorilor de diamante, un
restaurant nemaipomenit. La exterior, era modest, dar o dat`
trecut pragul... Ce splendoare! Tablouri din perioada
Rena[terii \mpodobeau pere]ii de la intrare. Mesele erau
aranjate \n jurul unei mici fantezii a c`rei ap` limpede scânteia
\n lumina filtrat`, alb`struie.
Lise cuno[tea acest loc dup` renume. Nu se gândise
niciodat` c` va putea cina \ntr-o zi acolo. Un [ef de sal` \n
livrea le d`du o mas`. Traversând sala, Lise recunoscu uimit`
câteva celebrit`]i.
|nsu[i Jordan f`cea senza]ie. Capetele se \ntorceau la
trecerea lor. Femeile \l priveau cu aten]ie. Dar nu-i aruncau
Lisei decât o privire fugitiv` [i dispre]uitoare. Sim]ea dorin]a
s` pufneasc` \n râs la aceast` comedie. Toate aceste elegante,
se \ntrebau probabil cum o femeie atât de ne\nsemnat`
reu[ise s` fie invitat` de Jordan Hayes.
52 KATE FREIMAN

Li se d`duse cea mai bun` mas` din restaurant, ad`postit`


\n mod discret de priviri, \ntr-o firid`. Argint`ria [i cristalurile
str`luceau pe fa]a de mas` brodat`. Lise se ascunsese \n
spatele meniului [i consulta lista mânc`rutilor rafinate. Dar nu
avea poft` de mâncare...
Masa \ncepu printr-o t`cere stânjenitoare. Jordan \[i
cercet` invitata cu insisten]` [i Lise c`ut` cu desperare un
subiect de conversa]ie.
– Vii deseori \n Anglia?
– Petrec aproximativ trei luni pe an la Londra. Am anumite
investi]ii de supravegheat.
T`cerea se reinstal` [i Lise \nghi]i o lingur` din supa de
langust`. Apoi \ntreb` cu un aer cât mai indiferent posibil:
– E[ti c`s`torit?
Tremura pu]in \n a[teptarea r`spunsului, deoarece, la
urma urmei, era foarte probabil.
– Am fost c`s`torit. Dar nu mai sunt.
– Ai divor]at?
Lise rostise aceste vorbe \nainte de a le putea re]ine. Ro[i
pân` \n vârful urechilor.
– So]ia mea a murit \n urma unei na[teri.
Lise primi aceste vorbe ca pe o ran` \n inim`.
– Oh... |mi pare r`u...
– Te rog... este foarte mult timp de atunci. Nu mai sunt nici
m`car acela[i om.
– Cu copilul ce s-a \ntâmplat?
– N`scut mort.
Jordan r`spunsese f`r` tulburare sau emo]ie. Lise nu se
putu st`pâni s` nu \ntrebe:
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 53

– Pe so]ia ta... ai iubit-o?


Jordan râse afectuos.
– Lise, e[ti o romantic` incurabil`!
– Adev`rat? Nu, nu cred. Dar nu mi-ai r`spuns la \ntrebare.
Poate te plictisesc?
El ridic` paharul \ntr-un salut ironic.
– Dimpotriv`, g`sesc interesul t`u extrem de m`gulitor. {i
iat` r`spunsul: da, am iubit-o.
Vorbise tot f`r` nici o emo]ie vizibil`, dar inima Lisei se
strânse. |[i re]inu un milion de \ntreb`ri: cum se numea, cum
era? Cât timp fuseser` c`s`tori]i [i, \n special, mai suferea c` o
pierduse? |nc` o mai iubea?
– Ai un aer foarte serios, Lise!
Tân`ra femeie \[i \ntrerupse brusc visarea.
– M` gândeam.
– La ce?
– La tine [i la mine.
Lise r`spunsese f`r` s` stea pe gânduri. V`zând lic`rirea de
triumf din ochii lui Jordan \[i \n]elese gre[eala. Tocmai
acceptase c` era ceva \ntre ei. Ad`ug` gr`bit`:
– Nu \n]elege gre[it! Voiam s` vorbesc despre aceast`
sear`, atâta tot! Voiam s` spun c`... Voiam s` spun... Oh, nu
mai [tiu!
– Nu este important, Lise. Nu-]i cer s`-mi m`rturise[ti totul
\ntr-o zi.
– S` m`rturisesc, ce?
– {tii bine, frumoaso. Ei bine, te voi aduce pe calea cea
bun`. Asta apropo de tine [i de mine...
54 KATE FREIMAN

|i arunc` Lisei un zâmbet ironic, dar str`lucind de farmec.


Tân`ra femeie nu se putu \mpiedica s` nu r`spund`.
|n timpul mesei, el o f`cu s` râd` \n hohote. |i puse
numeroase \ntreb`ri despre via]a sa, despre trecut, despre
ambi]ii [i ascult` r`spunsurile cu mare aen]ie. Buc`tarul [ef le
preg`ti un cocteil din fructe de mare, cu calamari, homari din
Norvegia [i alte molu[te, al c`ror nume Lise nici m`car nu-l
[tia. Erau \nso]ite de un sos cu [ofran care era suficient pentru
a-]i l`sa gura ap`... Jordan \i umplea f`r` \ncetare \nso]itoarei
sale cupa cu vin alb sec [i cu gust de fruct, un vin alb din
regiunea Bordeaux, dintr-un an foarte bun. Lise se sim]ea
u[or ame]it`, gata pentru orice confiden]e. Era o senza]ie
adorabil`...
– Cred c` ]i-am povestit toate am`nuntele existen]ei mele,
spuse ea \n sfâr[it. Acum, este rândul t`u! Ai fra]i sau surori?
{i p`rin]ii t`i?
Jordan ridic` din umeri.
– Mor]i amândoi. Pe tata l-a omorât alcoolul [i mama l-a
urmat de aproape. El o b`tea \n mod frecvent, dar, presupun
c` ea \l iubea; oricum, nu putea tr`i f`r` el.
Tân`ra femeie se \ncrunt` \n fa]a aparetei sale
indiferen]e. R`spundea oare \n acest mod pentru a o
descuraja s` mai pun` [i alte \ntreb`ri sau astfel tr`ia el
lucrurile cu adev`rat?
P`r`sir` restaurantul foarte târziu. Când marele Ferrari
negru ajunse \n fa]a imobilului s`u, Lise \[i c`ut` cheile \n
po[et`. Cu capul \nc` aplecat, murmur`:
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 55

– Am petrecut o sear` minunat`. Mul]umesc.


F`r` s` spun` nimic, Jordan o atrase spre el. |i ridic` tinerei
femei b`rbia, pentru a o obliga s`-l priveasc`. Lise \ncepu s`
tremure f`r` s` se poat` controla. Buzele lui Jordan p`rur` c`
le a[teapt` de-o ve[nicie pe ale sale; [i curând, ritmul vie]ii se
acceler` [i senza]ii fierbin]i o mistuiau pe tân`ra femeie.
Jordan desf`cu agrafele cocului [i-[i trecu u[or mâna prin
p`rul moale al Lisei. Apoi ea se \ndep`rt` brusc [i privirea lui
Jordan, \nc`rcat` de dorin]`, \i f`cu fric`. Deschise portiera [i
se n`pusti afar` din ma[in`. Intr` la ea, f`r` s` se \ntoarc`.
Dup` ce \nchise u[a, tân`ra femeie auzi zbârnâind motorul
puternic al ma[inii.

Sun` telefonul. Absorbit` \n gândurile sale agitate, Lise se


duse s` r`spund`. Leg`tura era proast` [i \ntrerupt` de
zgomote.
– Lise? Lise?
– Da?
Lise se concentr` asupra vocii ce se auzea \n receptor. Nu
vedea cine o putea suna la acea or` din noapte.
– Unde umbli? De ore \ntregi \ncerc s` te sun!
Era Meredith, veri[oara aflat` departe, la San Francisco.
Oare ce dorea? Cele dou` tinere nu avuseser` nici o leg`tur`
de la plecarea Lisei.
– Am ie[it la cin`. Meredith, de unde m` suni?
Meredith o \ntrerupse cu enervare.
56 KATE FREIMAN

– Ascult`-m`. Mason este foarte bolnav. A avut un infract [i


poate nu va sc`pa.
Lise p`li. Degetele i se \ncle[tar` pe receptor.
– Când? Unde este? Cum se simte?
– Te-a chemat. Ai face bine s` vii imediat. Poate nu mai are
mult timp.
Lise nu reu[ea s` mai gândeasc` limpede. |nnebunit` de
\ngrijorare, \[i repeta vorbele brutale ale veri[oarei sale.
Piedicile reale pentru c`l`toria la San Francisco i se p`reau de
nedep`[it.
Bâigui:
– N-am bani.
Meredith replic` t`ios:
– B`nuiam. Mama a aranjat totul. Te a[teapt` un bilet la
aeroportul Heathrow. Ai un loc rezervat la un zbor ce
p`r`se[te Londra la ora nou` diminea]a, ora local`, mâine.
Aici te va a[tepta cineva.
Spaima Lisei se domoli pu]in.
– Mul]umesc, [i mul]umesc pentru c` m-ai sunat.
Meredith r`spunse cu r`ceal`:
– N-aveam de ales. Sunt la ordinele mamei mele.
La cap`tul firului se auzi un declic. Lise \n]elese c`
veri[oara sa \nchisese. Brusc \[i v`zu imaginea \n oglinda de la
intrare. Pe chipul alb ca varul, ochii p`reau enormi, cumplit
de tri[ti.
– S` nu mori! Te rog s` nu mori! [opti ea cu voce tare,
adresând o rug`minte fierbinte bunicului de dincolo de
ocean.
Capitolul 4

|n noaptea aceea, Lise nu se culc`. Avea prea multe de


f`cut; oricum, n-ar fi putut s` doarm`. |[i p`r`si apartamentul
[i lu` un taxi pentru a ajunge la aeroport pu]in \nainte.
Era o diminea]` mohorât` [I sinistr`; [oferul de taxi
bomb`ni de-a lungul \ntregului drum \mpotriva ploii. A[ezat`
\n spate, Lise, ]eap`n` [i \nghe]at`, nu putu articula un
cuvânt. |ncercase s-o sune pe Meredith, dar nu r`spunse
nimeni, nici la Lydia, mama ei, nici la Mason. Lise nu [tia \n
ce spital era \ngrijit bunicul ei. Fusese prea tulburat` de ceea
ce-i spusese veri[oara sa, pentru a se interesa de am`nunte
importante.
A[a cum \i promisese Meredith, la ghi[eul companiei
aeriene, o a[tepta un bilet de clasa \ntâi. |[i privi valiza f`cut`
\n grab` disp`rând pe banda rulant`.
– |mbarcarea va \ncepe peste o or`, o anun]` recep]ionera
cu un zâmbet profesional.
58 KATE FREIMAN

Lise se \ndrept` spre cabinele telefonice; \ncerc` s` sune la


Lydia; nici un r`spuns. apoi form` num`rul lui Mason [i
tres`ri când cineva ridic` receptorul. Era Nancy, menajera [i
Lise crezu c` le[in` de u[urare.
– Cum se simte?
– {i-a revenit. {tii bine c` nimic nu-l poate dobor\.
B`trâna Nancy p`rea epuizat` [i fericit`, ca cineva care
tocmai vede \ncheindu-se o lung` perioad` de a[teptare [i
nelini[te. Lise \nchise ochii [i se rezem` de perete.
– Mul]umesc lui Dumnezeu! Meredith nu mi-a dat nici un
am`nunt [i eram \nnebunit` de grij`!
– Nu m` mir` din partea ei. A[ fi preferat s` te sun eu
\ns`mi, dar nu voiam s`-l p`r`sesc pe Mason. Unde e[ti?
Lise se sim]i mult mai bine \nchizând telefonul. Nancy o
lini[tise; nu se mai temea s` afle la sosirea sa despre moartea
subit` a bunicului. |[i oferi o cea[c` de cafea cald`, apoi se
\ntoarse la telefon. Mai avea de luat leg`tura cu \nc` dou`
persoane.
Sandra r`spunse cu o voce adormit`, dar se trezi imediat ce
Lise \i expuse situa]ia.
– Oh, \mi pare r`u pentru tine! Sper c`-[i va reveni.
– {i eu la fel...
Ochii Lisei se umplur` de lacrimi. Bunicul fusese
\ntotdeauna pentru ea un personaj tare, indestructibil. A-l [ti
\n pericol de moarte, \l ducea \ntr-o lume anormal`. Sandra
continu`:
– Nu te nelini[ti pentru audiere. M` voi descurca eu cu
Joe. {i Lise... d`-mi repede ve[ti!
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 59

– Bine\n]eles. Mul]umesc.
Lise \i telefon` apoi lui Shaun. El r`spunse aproape
imediat. |nc` o dat`, Lise explic` unde era [i de ce.
– Po]i s`-i spui port`resei c` voi lipsi pe o perioad` de timp
nedeterminat`? {i po]i supraveghea pu]in apartamentul meu?
– Desigur...
Shaun f`cea tot posibilul s` par` bine dispus, dar p`rea mai
degrab` \ncordat. Lise ad`ug`:
– Shaun, \mi pare cu adev`rat r`u pentru asear`.
– Nu este nimic grav.
Urm` un moment de t`cere, apoi el ad`ug`:
– Presupun c` este ceva serios \ntre tine [i Jordan Hayes?
Lise ezit` timp de o secund`.
– Nu [tiu...
Shaun replic` mai degrab` t`ios:
– Este un r`spuns cum nu se poate mai clar. La revedere,
Lise.
|nchise brusc. |[i va reveni vreodat` oare din jignirea pe
care i-am adus-o? se \ntreb` ea cu triste]e.

***

Lise \[i dezbr`c` vesta [i se a[ez` lâng` hublou, \ntr-un


scaun larg [i moale de clasa \ntâi. Afar` \nc` ploua [i
aeroportul cu pistele sale luminate [i aerogara \ntunecat`
p`rea o fotografie \n alb [i negru. Lugubru!
De cealalt` parte a aleei centrale se instalase o americanc`
foarte elegant` [i fiica sa. Adolescenta \i zâmbi nervos Lisei
60 KATE FREIMAN

când avionul se puse \n mi[care s`-[i ia avânt. Lise \i \ntoarse


zâmbetul. Ei nu-i fusese niciodat` team` de avion; de obicei,
chiar adora acest gen de c`l`torii. Dar de data aceasta, zborul
i se p`ru interminabil.
|n timpul celor opt ore de drum, stewardesele str`b`tur`
mereu aleea central` \mprosp`tând mâncarea [i b`utura. Lise
b`u enorm de mult suc de portocale, pentru c` aerul \i uscase
ne\ndur`tor gâtul. Nu reu[ea s` se concentreze asupra
revistelor sau a filmelor proiectate pe ecran. Bunicul \i ocupa
toate gândurile. Cum se sim]ea, oare cum o va primi pe Lise
dup` trei ani de desp`r]ire? Un sentiment de singur`tate [i de
nelini[te o chinuia f`r` \ncetare [i n-avea nici un \nso]itor
c`ruia s` i se dest`inuie.
Jordan... El veni brusc s` acapareze gândurile Lisei. Avea
nevoie de for]a lui Jordan, de afec]iunea sa protectoare. I-ar
fi pl`cut s`-l anun]e de plecarea sa, dar chiar dac` ar fi avut
curaj, nu [tia unde locuia.
Lise retr`i acea sear` lung` petrecut` \mpreun`; acum, \l
cuno[tea mai bine pe Jordan. O fascina [i o intriga mai mult
ca oricând, [i totu[i, o speria la fel de mult.
Era un b`rbat dur, voluntar, format de o via]` grea; dar \n
spatele acestei carapace, putea s` fie de asemenea atât de
tandru [i de c`lduros! Rev`zu o clip` ochii magnetici de
culoare cenu[ie [i \nchise pleoapele ca pentru a-i \ntâlni.
Apoi, avu un oftat de ciud`: fusese atât de stângace \n
ajun!..Se bâlbâise, \[i c`utase cuvintele... F`r` \ndoial`, Jordan
se plictisise de moarte. Frecventa de obicei femei tinere
superbe [i str`lucitoare. Fiin]a \n lame auriu, Diana de
Brandebourg, \i veni \n minte Lisei.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 61

„Ce importan]` are? \[i spuse ea cu triste]e. P`r`sea Londra


[i nu-l va c`uta [i nu-l va mai vedea pe Jordan. Oricum,
probabil nu va c`uta s-o \ntâlneasc` din nou“.
Avionul \[i \ncepu \n sfâr[it coborârea pe aeroportul din
San Francisco. Lise se sim]i frânt` de oboseal`, stoars` de
puteri ajungând \n hol.
Nancy cerceta mul]imea c`l`torilor. Era o femeie
corpolent`, cu fa]a ridat`. Ochii alba[trii [i limpezi exprimau
o minunat` tandre]e. |ndat` ce-o v`zu, Lise i se arunc` \n
bra]e, cu lacrimi \n ochi. San Francisco defila \n spatele
geamurilor limuzinei conduse de un [ofer. Lise \[i amintea
aceste str`zi \n pant`, asem`n`toare cu acele „montague
rousses“, care urcau, apoi coborau pân` se pierdeau din
vedere. Se amuz` s` reg`seasc` tramvaiele cu platform`, de
care se ag`]au copii g`l`gio[i, ca ea odinioar`... Trotuarele
erau pestri]e [i multicolore. Aici era un negustor chinez care
propunea dulciuri \ntr-o vitrin`; mai departe, un grup de
copii jucau baseball f`r` s` se preocupe de ma[ini... Erau [i
hippy, care o salutar` cu amabilitate \n trecere, sau sportivi
care alergau spre plaj`, cu plan[a de surf pe um`r...
Ma[ina mergea repede de-a lungul m`rii. Lise nu-[i
putu re]ine un suspin de u[urare. Plaja se \ntindea pe
kilometri \ntregi, imaculat`. Elegante vase cu pânze
alunecau \n dep`rtare [i, mai aproape, valuri rotunde
agitate [i \nspumate \i purtau pe sportivi \ndr`zne]i ce
practicau surfingul.
Urcar` apoi spre \n`l]imi. Dep`[ind un tramvai, Lise zâmbi
imperceptibil.
62 KATE FREIMAN

– |]i aminte[ti? murmur` Nancy.


– Desigur. Toate tramvaiele din San Francisco au un nume.
{i acesta este celebru \n \ntreaga lume: este tramvaiul albastru
numit: Dorin]`... |mi amintesc: bunicul \mi spunea râzând c`
nu trebuie niciodat`, niciodat` s`-l la[i s`-]i scape...
Lise se gândi brusc la Mason, ]intuit \n patul s`u de spital
[i lacrimile pornir` s` curg`:
– Este prea nedrept! murmur` ea.
Nancy o lu` tandru de mân`.
– Va sc`pa el din asta. Trebuie doar s` evite surmenajul. Nu
mai este a[a tân`r. Ar trebui s` se gândeasc` la pensie...
Lise zâmbi obosit`.
– Al]ii poate, nu el...
– {tiu, [tiu... dar dac` va continua \n acest mod, se va
omor\.
Lise sesiz` o real` nelini[te \n tonul rezervat al lui Nancy.
Ea \l cuno[tea pe Mason de foarte mul]i ani; o angajase când
mai era \nc` tân`r. Cu trecerea anilor, ea devenise gazd` când
primea, prieten`, infirmier`; [i pân` la urm`, ast`zi era
colaboratoarea sa indispensabil`. Ea, care nu f`cuse [coal`,
conducea \n mod eficace o armat` de oameni cu diplome, din
scaunul companiei lui Mason.
Lise se gândise mereu c` Nancy era \ndr`gostit` de
bunicul s`u. Se purta ca o so]ie, se \ngrijora pentru el de parc`
\i era so]. „De ce oare Mason nu se c`s`torise cu ea?“ se
\ntreba acum Lise. Prima sa so]ie murise foarte tân`r`.
Limuzina se opri [i Lise recunoscu locuin]a \n care tr`ia
bunicul s`u. Se \ntoarse spre Nancy.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 63

– Credeam c` mergem la spital...


Nancy zâmbi matern.
– Trebuie s` te culci, draga mea. Dormi pe picioare.
– Oh, dar...
– Te voi duce la spital disear`. Oricum, \n timpul zilei
Mason doarme. Este sub sedative.
Lise ced`; se sim]ea epuizat` [i nu dorea nimic altceva
decât un du[ cu ap` rece. Cobor\ din ma[in` [i privi \n jurul
ei, ame]it`. Nancy \i remarc` expresia.
– Ce efect are asupra ta faptul c` te-ai \ntors?
– Un efect ciudat. Am impresia c` visez.
– Mason a suferit mult pentru absen]a sa.
Ochii Lisei se \nce]o[ar` de lacrimi.
– Adev`rat? Atunci, de ce nu mi-a r`spuns niciodat` la
scrisori?
Nancy o lu` de bra].
– Sunt sigur` c` dorea s-o fac`, dar \l cuno[ti. Este orgolios
[i \nc`p`]ânat; o dat` ce-a hot`rât un lucru, nu-[i schimb`
niciodat` p`rerea. Asta i-a adus succes \n afaceri... [i nereu[it`
\n via]a personal`. Nu \ncerc s`-i g`sesc scuze, Lise; [tiu cât
poate fi de crud [i de inflexibil. Vreau doar s`-]i spun c` totu[i
e[ti foarte important` pentru el. A \nceput s` te cheme
imediat dup` infarct.
Nancy o mângâie pe Lise pe obraz [i continu`:
– Acum este \n afar` de pericol, vei vedea tu \ns`]i disear`.
Dar s` nu-l obose[ti.
64 KATE FREIMAN

Decora]ia apartamentului fusese ref`cut`. Meredith r`sfoia


cu non[alan]` o revist` pe o canapea din piele alb`. Lise o g`si
[i mai frumoas` decât \n amintirile sale.
|naint` spre ea zâmbind:
– Bun` ziua, Meredith.
Meredith \n`l]` capul delicat blond [i-[i privi atent
veri[oara cu necaz. Ochii mari alba[tri, nu exprimau nici o
c`ldur`.
– Bun` ziua.
Meredith era la fel de ostil` ca de obicei, nimic nu se
schimbase. Nancy rupse t`cerea tensionat`.
– Vre]i cafea?
Lise scutur` din cap.
– Nu, mul]umesc. Dar voi face un du[ [i voi dormi pu]in
\nainte de a merge la spital.
– Bine\n]eles... {tii unde este camera ta. |]i voi trimite o
tav`.
Lise p`ru surprins`.
– Camera mea?
Nancy râse amuzat`.
– Desigur... Mason nu mi-a dat voie s` schimb nimic!
Lise urc` \n fug` scara [i p`trunse \n vechea sa camer`.
Inima i se strânse recunoscând pe fereastr` vederea cunoscut`.
Unele dintre juc`riile preferare \n copil`ria sa tronau pe o
etajer`. Lise deschise dulapul de haine. Toate hainele sale se
g`seau acolo, intacte. Lise avea impresia c` se \ntorsese \n
timp. O sumedenie de amintiri \i revenir` \n memorie.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 65

Cea mai mare parte a rochiilor erau \ngrozitor de


demodate; dar superbele crea]ii ale croitorilor din New York
r`m`seser` \nc` valoroase. Lise zâmbi [i scoase un voal u[or
de crep de culoarea magnoliei. La optspreece ani, aceast`
rochie nu-i pl`cuse; dar acum o g`sea extraordinar`...
Dup` du[, Lise se [terse cu mare pl`cere cu un prosop
moale. |[i z`ri cu coada ochiului imaginea reflectat` \n
mijlocul acestui cadru atât de nou [i atât de cunoscut \n
acela[i timp. |[i d`dea acum seama de luxul somptuos al
acestei locuin]e. Copil`, era obi[nuit` cu asta, dar cei trei ani
ai vie]ii sale londoneze o schimbaser` mult. Crescuse, \[i
consolidase propria personalitate.
Lise scotoci prin valiz` pentru a g`si o c`ma[` de noapte.
Pe mas` fusese pus` o tav` \nc`rcat` cu sandvi[uri [i cafea; dar
nu se sim]ea \n stare s` se ating` de ele. Se instal` \n pat
c`scând [i c`zu imediat \ntr-un somn adânc.

***

Nancy o trezi la ora opt. Lise se \mbr`c` greu! Epuizarea


nu-i trecuse; cu siguran]`, din cauza declajului orar. O
\ngrijorare ascuns` o cuprinse pe tân`ra femeie, la ideea de
a-[i revedea bunicul.
Periindu-[i p`rul \n fa]a oglinzii, Lise se gândi la Jordan
[i-[i aminti c`-l visase. Sim]i deodat` nevoia s`-l vad`, s`-l
ating`. Era atât de departe... Respinse cu furie aceste gânduri
ciudate [i se duse s-o \ntâlneasc` pe Nancy.
66 KATE FREIMAN

|n spital domnea lini[tea. Menajera o conduse pe tân`ra


femeie spre camera lui Mason [i r`mase nemi[cat` \n fa]a u[ii.
– Voi a[tepta aici.
– Nu, te rog, vino cu mine.
Nancy dorea cu siguran]` s`-l vad` pe Mason [i Lise trebuia
s`-[i m`rturiseas` faptul c` nu dispre]uia suportul moral al
acestei prietene dintotdeauna.
Lise deschise u[a. Bunicul s`u era \ntins pe un pat enorm
metalic, \nconjurat de aparate sofisticate, cu numeroase
cadrane, care scoteau un sunet u[or ascu]it la intervale
regulate. Buchete de flori multicolore \mpodobeau \nc`perea
alb` [i rece.
Mason avea ochii \nchi[i. P`rea b`trân, se gândi Lise, [i
firav. Pielea avea o tent` cenu[ie. Inima tinerei femei se
strânse.
O infirmier` dr`gu]` ie[i când le v`zu intrând.
– S` nu r`mâne]i prea mult timp, [opti ea cu un zâmbet
cald.
Nancy \ntreb` cu voce joas` [i ochii a]inti]i asupra lui
Mason:
– Cum s-a sim]it ast`zi, domni[oar`?
Tân`ra fat` r`spuns pe un ton vesel.
– Mult mai bine. |[i recap`t` for]ele pe zi ce trece.
Apoi ad`ug` mai \ncet:
– Vorbe[te despre plecarea din spital. Vre]i s` \ncerca]i
s`-l face]i s`-[i schimbe p`rerea?
Nancy se \ncrunt`:
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 67

– Voi \ncerca.
– {i eu de asemenea, ad`ug` Lise.
La sunetul vocii sale, Mason deschise ochii.
– Lise? Tu e[ti?
– Da, bunicule, eu sunt. Cum te sim]i?
Lise alerg` spre pat [i lu` mâna rece a lui Mason \n ale sale.
– Mai bine. Mult mai bine de când e[ti aici.
O b`tu u[or pe mân` pe Lise [i vigoarea acestui gest o
surprinse pe tân`ra femeie. Tenta cenu[ie \i disp`ruse, ochii
de om b`trân str`luceau. Lise crezu c` se \n[elase; nu p`rea
nici b`trân, nici firav. P`rea mai de ne\nfrânt ca niciodat`.
– Sunt atât de mul]umit!
Ea zâmbi cu dragoste. |n]elegea cât de stupizi fuseser`
amândoi. Orgoliul \i desp`r]ise timp de trei ani...
Nancy se \ndrepta discret spre u[`. Mason i se adres` cu un
aer ursuz.
– Mâine ies din spital. Te po]i ocupa de formalit`]i?
Nancy replic` pe un ton la fel de ferm:
– Nu... Ai nevoie de odihn`.
Mason o \ntrerupse cu enervare.
– Pot s` m` odihnesc la fel de bine [i acas`! Mor de plictiseal`
\n camera asta. N-am nevoie de armata asta de medici!
Lise \i ap`s` \ncet mâna.
– Ar trebui s` urmezi sfaturile lui Nancy, bunicule.
Mason ridic` ochii spre cer.
– Ah, femeile! Nancy, dac` nu m` externezi, vei putea s`-]i
cau]i alt` slujb`.
Menajera ridic` din umeri:
68 KATE FREIMAN

– Cu atât mai r`u! Cel pu]in voi avea con[tiin]a


\mp`cat`! Dac` vrei s` te sinucizi, e[ti liber, dar nu-mi cere
s` te ajut.
Dou` zile mai târziu, \n ciuda protestelor lui Nancy [i ale
Lisei, Mason p`r`sea spitalul. Dar nimeni nu se putea opune
voin]ei lui Mason Holbrook! Nancy angaj` o infirmier`
permanent` \n apartament. Doamna Freedman, o femeie
\nalt`, slab` [i c`runt`, cu referin]e irepro[abile. |n curând, fu
evident c` nu se temea câtu[i de pu]in de exploziile de mânie
ale lui Mason. |l trata ca pe un copil recalcitrant [i reu[ea s`-l
]in` \n pat [i s`-l fac` s` \nghit` regimul [i medicamentele.
Vocea p`trunz`toare, pu]in strident` a doamnei Freedman
r`suna \n tot apartamentul când \l surprindea pe Mason la
telefon, adâncit \ntr-una din discu]iile de afaceri interzise cu
des`vâr[ire de Louis Salvador, medicul s`u.
Lise petrecea mult timp cu bunicul s`u, \n camera mare cu
lambriuri din lemn de mahon. Jucau [ah \n fiecare dup`-
amiaz`. Inevitabil, Mason câ[tiga. Dac` jocul p`rea s` se
orienteze \n favoarea Lisei, avea obiceiul s` tri[eze f`r`
re]inere pentru a c`p`ta avantaj.
Aceste ore de calm` intimitate o apropiar` pe nepoat` de
bunicul s`u. Nici unul dintre ei nu men]ionase niciodat`
scena dramatic` ce se soldase cu plecarea Lisei; iar Mason
ar`ta un interes \n aparen]` sincer pentru cariera sa de actri]`.
O s`pt`mân` trecu \n mod pl`cut. Lise \ncepu s` se simt`
din nou acas` \n aceast` locuin]`. Via]a sa se organiza \ntr-o
rutin` calm`, care-i aducea aminte de copil`rie.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 69

***

|ntr-o sear`, Lise se \ntoarse epuizat` de o dup`-amiaz` de


cercetat vitrine cu Nancy. Din holul de la intrare auzi voci \n
salon; una dintre ele p`rea s` fie cea a Meredithei.
Lise nu-[i rev`zuse veri[oara din ziua sosirii sale; l`s`
pachetele \n hol [i intr` \n salon cu un zâmbet larg, destinat
s-o \mblânzeasc` pe teribila Meredith.
Aceasta umplea un pahar pe care-l ]inea cu non[alan]` un
b`rbat rezemat cu coatele de bar. Era \nalt, lat \n umeri [i
foarte brunet. Se \ntoarse exact \n momentul \n care Lise
\ncepea vesel` conversa]ia.
– |ntr-adev`r, San Francisco este...
Se \ntrerupse brusc, \ntâlnind privirea ochilor de culoare
cenu[ie ai lui Jordan Hayes.
Capitolul 5

– Bun` seara, Lise.


Jordan zâmbea amuzat de uimirea tinerei femei.
Lise \l privea insistent pe Jordan, cu inima b`tând s`-i
sparg` pieptul. Meredith \ntreb`, surprins`:
– Voi v` cunoa[te]i?
– Noi... eu... \ncepu Lise ro[ind.
Jordan interveni cu o voce clar` [i grav`.
– Ne-am \ntâlnit la Londra.
Meredith \n`l]` curba perfect` a sprâncenelor:
– Ce coinciden]`...
Jordan zâmbi. Privirea lui nu o p`r`sea pe Lise, care \ncerca
desperat` s`-[i revin` \n fire.
– Ce mai faci? murmur` ea din vârful buzelor.
Ar fi vrut s` strige: „Ce cau]i aici? Am visat ne\ncetat la tine
[i te g`sesc acas`...“
Jordan r`spunse politicos, cu o str`lucire ironic` \n ochi.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 71

– Foarte bine. {i tu?


Lise ridic` u[or din umeri.
– {i eu la fel...
Meredith interveni, sim]indu-se exclus` dintr-o situa]ie pe
care \ntr-adev`r n-o \n]elegea.
– Vei \ntârzia la cin`, Lise, dac` nu te duci s` te schimbi.
Vocea Meredithei era ostil`, de-o agresivitate st`pânit`. Lise
\[i aminti c` \n seara aceea familia s`rb`torea o ocazie
special`. Pentru prima dat`, Mason ob]inuse probarea s` se
ridice din pat pentru cin`. Doamna Freedman nu aproba
aceast` fantezie; i-o spusese clar lui Mason \ntr-una dintre
frecventele lor dispute. Dar el \i ]inuse piept [i strigase mai
tare decât ea, semn indiscutabil al unei vindec`ri rapide.
Lise sim]i ochii lui Jordan a]inti]i asupra ei. Pentru un scurt
moment \i \ntâlni privirea.
– Scuz`-m`. Meredith are dreptate, trebuie s` m` duc s`
m` schimb.
|n camera ei, Lise se rezem` de u[` [i observ` c` tremura.
„Oare ce face aici? se \ntreb` ea a mia oar`... Cum putea fi \n
salon cu Meredith, elegant [i fermec`tor, purtându-se ca [i
cum apari]ia sa aici nu avea nimic extraordinar? Fusese oare
invitat la cin`? O urmase la San Francisco?“ aceast` idee o
umplu pe tân`ra femeie de o speran]` nea[teptat`.
Lise alese o rochie de sear` verde, asort` pantofi de sear`
elegan]i de aceea[i nuan]`. Ansamblul punea excep]ional \n
valoare ochi tinerei. Ca unic` bijuterie, \[i prinse o mic` bro[`
de smaralde pe um`r.
Se machiase [i se gândea la coafur` când se cioc`ni la u[`.
Meredith n`v`li \n camer`.
72 KATE FREIMAN

– Sunt aproape gta, spuse Lise.


Meredith examin` cu r`ceal` ]inuta Lisei.
– Oh, ai timp. Mason de-abia se \mbrac`. L-am auzit
certându-se cu pacostea aia b`trân` de infirmier`.
– Nu fi atât de aspr`, nu-[i face decât meseria. Mie-mi place
mult.
Meretidh zâmbi dispre]uitor.
– Nu m` mir`.
Lise nu lu` \n seam` tonul sarcastic al veri[oarei sale [i \[i
\nfipse un pieptene \n p`r. Apoi, f`r` reticen]` apuse:
– |mi place mult rochia ta, Meredith.
Era adev`rat, era superb`. |nalt` ca Lise [i blond`, nu-i
sem`na totu[i deloc. Meredith se putea mândri cu ochii ei
imen[i, de un albastru luminos [i cu pielea bronzat` [i
catifelat`, pus` \n valoare de rochia din m`tase crem [i
bijuteriile grele din aur masiv. P`rea ie[it` dintr-o revist` de
lux cu paginile pompos l`cuite. „Este de mii de ori mai
frumoas` ca mine“, \[i spuse Lise cu resemnare, pentru c`
n-avea con[tiin]a propriei frumuse]i inocente [i pure.
– Mul]umesc.
Meredith accepta complimentele ca pe o datorie. Apoi se
a[ez` gra]ioas` pe un taburet [i t`cerea se l`s` din nou \ntre
cele dou` tinere femei.
– De cât timp \l cuno[ti pe Jordan Hayes? \ntreb` brusc
Meredith.
Lise se \ntoarse spre ea cu o privire surprins`.
– De pu]in timp... Vreo cincisprezece zile.
– Cum v-a]i cunoscut?
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 73

– El a v`zut o pies` \n care jucam. A avut loc o mic`


s`rb`torie a ultimei reprezenta]ii [i acolo l-am \ntâlnit.
Lise se \ncrunt`; nu reu[ea s` descifreze expresia veri[oarei
sale. Ad`ug`:
– Nu-mi venea s` cred când l-am v`zut \n picioare \n
mijlocul salonului.
Meredith zâmbi ne\ndur`tor.
– {i de ce m` rog? Eu l-am invitat la cin`.
Lise \ncerc` s` ia un aer indiferent. |i pl`cuse s` cread` c`
Jordan Hayes traversase Atlanticul pentru a o revedea... ce
prostie!
– |l cuno[ti?
Meredith izbucni \n rs.
– Evident. Este foarte cunoscut \n acest ora[.
Tr`s`turile Meredithei se \n`sprir`.
– Dac` vrei un sfat prietenesc, Lise, p`streaz` distan]a fa]`
de Jordan Hayes. Este un teren de vân`toare privat!
Lise sim]i o mân` de ghea]` strângându-i inima. Meredith
p`rea atât de sigur` de ea...
– Vrei s` spui... Vrei s` spui c` sunte]i...
– Iubi]i? Mult mai mult, draga mea. Sper ca \ntr-un viitor destul
de apropiat, s` devin doamna Hayes. Vei fi invitat` la nunt`!
Lise \ncerca desperat` s`-[i ascund` decep]ia. Sim]ea o
durere teribil` \n piept. Meredith continu`, observându-[i cu
aten]ie veri[oara.
– Nu este \nc` oficial; a[a c` p`streaz-o pentru tine. Nu
vreau s` se r`spândeasc` \nainte de vreme.
Lise accept` cu ochii goi. Meredith se strâmb`:
74 KATE FREIMAN

– Nu m` felici]i? Se pare c` nu-]i face pl`cere.


Apoi vocea \i deveni t`ioas` ca o lam` rece [i nemiloas`.
– Dumnezeule, s` nu-mi spui c` aveai deja anumite inten]ii
cu el!
Lise r`spunse prea repede, cu fa]a \mbujorat`.
– Nu! Nu, desigur...
Meredith se ridic` [i-[i netezi rochia cu un gest aproape
senzual.
– Sunt foarte fericit` s` aud asta. Oricum, n-a[ putea s`
]i-o repro[ez... b`rba]i ca Jordan Hayes nu g`se[ti pe toate
drumurile. Este excep]ional, toate femeile \[i dau seama de
asta de la prima privire.
Lise replic` \n [oapt`:
– Eu nu.
Meredith râse cu arogant`.
– Haide, micu]o, am v`zut bine cum \l priveai!
Lise protest` \mpotriva voin]ei sale.
– De-abia \l cunosc. Ne-am v`zut de dou` ori, cu totul.
Sunt \ncântat` pentru tine, Meredith. Sper c` vei fi foarte
fericit`.
Meredith se \ndrept` spre u[` cu un zâmbet dispre]uitor.
– Pe curând. Nu te nelini[ti pentru mine.
Dup` plecarea teatral` a veri[oarei sale, tân`ra femeie se
privi \n oglind`. I se p`rea c` via]a sa nu este decât o trist`
comedie de bulevard. Oare de ce c`s`toria dintre Jordan [i
Meredith i se p`rea de nesuportat? Dar Lise \[i punea de
asemenea o mul]ime de \ntreb`ri: „Jordan [tia, la prima lor
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 75

\ntâlnire, cine era? Cu siguran]`... Nu spusese nimic. O


urm`rise, o s`rutase...“ |nchise ochii amintindu-[i mângâierea
blând` [i cald` a buzelor lui Jordan peste ale ei.
|n acel timp, era deja logodit cu Meredith. Lise scoase un
geam`t \n`bu[it [i deschise u[a camerei. Ideea de a mânca \i
f`cea grea]` [i cea de a-l vedea pe Jordan, o teroriza. Dar nu
voia s`-i fac` necazuri bunicului la aceast` prim` cin` \n
familie.
|nainte de a p`trunde \n salon, respir` adânc. Trebuia s`
aib` o intrare reu[it`!
Jordan nu era singurul invitat. El conversa cu un b`rbat
distins, \n hain` alb`, la cel`lalt cap`t al \nc`perii. La sosirea
Lisei, ridic` ochii. Ea l`s` repede capul \n jos. Mason veni
spre ea [i o lu` de bra].
– Lise, ai \ntârziat. Vino, vreau s`-]i servesc un pahar [i,
apoi s` te prezint la toat` lumea.
Mason era \ntr-o excelent` dispozi]ie, jovial, fermec`tor [i
aparent \n plin` form`. Lise \i zâmbi [i-l felicit`.
– Faptul c` m` \ndep`rtez de infirmiera aia blestemat` \mi
red` s`n`tatea!
Lise nu se putu \mpiedica s` nu râd`.
– Biata doamn` Freedman.
– I-am cerut lui Nancy s-o concedieze. Am f`cut-o eu
\nsumi de sute de ori! Degeaba, refuz` s` plece!
Lise \i repro[` cu blânde]e:
– N-ar trebui s` fii atât de dur cu ea. Are mult` con[iin]`
profesional`, atâta tot.
76 KATE FREIMAN

– Nu mai spune... Este un adev`rat dragon!


Cu un pahar de gin tonic \n mân`, Lise se l`s` prezentat`
de bunicul s`u invita]ilor.
Strânse mâinile [i zâmbi, dar de-abia \[i d`du seama de
asta. Sim]ea privirea lui Jordan a]intit` asupra ei [i trebuia
s`-[i mobilizeze toate for]ele pentru a nu se \ntoarce spre el.
Nu-l putea evita la nesfâr[it, deja Mason o conducea
imperturbabil spre el...
Jordan [i interlocutorul s`u se ridicar` \mpreun`. B`rbatul
cu haina alb` se numea Adam Lawson, un romancier celebru.
Lise recunoscu numele imediat; citise ultimul lui roman, exact
\nainte de a p`r`si Londra. Era un pretext nesperat s` schimbe
câteva cuvinte cu scriitorul.
– Draga mea, ]i-l prezint pe Jordan Hayes.
Lisei i se p`ru c` sesizeaz` o urm` de respect \n vocea
bunicului s`u [i-i arunc` o privire surprins`. Mason nu avea
obiceiul s`-[i admire semenii. El continu` totu[i:
– Ne afl`m \n acest moment \n pline negocieri: Jordan vrea
s`-mi cumpere „Holbrook International“.
Lise r`spunse calm`.
– Am fost deja prezenta]i.
Mason p`ru surprins, dar nu f`cu nici un comentariu.
Adam Lawson \ncepu conversa]ia [i ceru ve[ti despre
s`n`tatea lui Mason. Lise, dup` ce murmur` „Scuza]i-m`,
trebuie s` vorbesc cu Nancy“, fugi pe u[a cu geam, deschis`
spre teras`. N-ar mai fi putut r`mâne \n salon nici o secund`
\n plus, avea impresia c` joac` un rol grotesc, \ntr-o pies`
u[oar`.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 77

Lise se l`s` dezmierdat` de aerul pl`cut al serii [i


contempla ora[ul la picioarele sale. San Francisco str`lucea,
cu to]i zgârie-norii ilumina]i [i frem`ta de sunete asurzitoare,
motoare de ma[ini, clopote de tramvaie... Se sprijini \n coate
de balustrad` [i savur` acea clip` de singur`tate calm`.
– De ce stai aici, complet singur`?
Vocea cald` a lui Jordan o f`cu s` tresar` pe tân`ra femeie. O
urmase! Poate Lise prev`zuse incon[tient c` el va ac]iona astfel.
Se \ntoarse spre silueta neclar` din \ntuneric.
– Aveam nevoie de aer proasp`t.
Lise avu impresia c`-l vede pe Jordan zâmbind.
– N-ai venit decât de zece minute...
– Este atât de cald \n salon.
El \i arunc` o lung` privire enigmatic`, apoi lu` din
buzunar tabachera. Lise refuz` cu un semn din cap [i-l privi pe
Jordan prinzând \ntre buzele bine conturate ]igara [i chipul
b`rb`tesc luminat de flac`ra puternic` a brichetei.
– M` evi]i, Lise, remarc` el, pe un ton indiferent.
Ea l`s` ochii \n jos.
– Ba nu, de ce?
– Exact asta m` \ntreb [i eu.
– De ce te-a[ evita?
Jordan sufl` un nor de fum [i replic` enervat:
– Asta s`-mi spui tu. Credeam c` am mers mai departe, c`
am dep`[it \n rela]ia noastr` acest stadiu ridicol.
Lise continua s`-i evite privirea. {i-l imagina pe Jordan
]inând-o pe Meredith \n bra]e, s`rutând-o. |ncerca s` alunge
aceast` imagine, dar degeaba.
78 KATE FREIMAN

– Ei bine, te-ai \n[elat.


Jordan atinse um`rul Lisei [i murmur`:
– Nu, nu cred.
Ea ridic` nervoas` capul [i-l v`zu pe Jordan apropiindu-se.
Vru s`-[i \ntoarc` repede capul... dar prea târziu. Lise
recunoscu atingerea cald` [i senzual` e pe gura sa. |n timpul
desp`r]irii lor, tân`ra femeie tr`ise \n a[teptarea acesui
moment de nedescris. |[i trecu bra]ele \n jurul gâtului lui
Jordan [i se strânse lâng` el.
Ie[irea brusc` a unui invitat pe teras` \i desp`r]i jena]i.
Intrusul bâgui ni[te scuze, râse u[or \ncurcat [i b`tu rapid \n
retragere.
Jordan renun]` cu regret la \mbr`]i[are. Lise se \ntreb` cine
venise s`-i \ntrerup`; Meredith \i veni \n minte, ca [i
dezv`luirile sale dureroase.
Privirea profund` a lui Jordan n-o p`r`sea pe Lise. Tân`ra
femeie arunc` brutal:
– Am face mai bine s` ne al`tur`m celorlal]i.
Jordan sesiz` ostilitatea din vocea sa.
– Lise...
– Mason se \ntreab` probabil unde suntem, \l
\ntrerupse ea.
– Iar te eschivezi?
– Da.
Lise admitea adev`rul cu sinceritate. Ar fi vrut s`-i
vorbeasc` despre Meredith, dar cuvintele i se oprir` pe buze.
|n consecin]`, se \ndep`rt` f`r` o vorb` [i se adânci din nou
\n atmosfera str`lucitoare [i cald` a salonului.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 79

Cina i se p`ru Lisei interminabil`. Pierdut` \n gândurile


sale, zâmbea f`r` s` dea aten]ie conversa]iei, uneori \ntâlnea
privirea greu de \n]eles a lui Jordan, sau pe cea du[m`noas` a
Meredithei. Ei se vor c`s`tori curând... Aceast` certitudine o
durea pe Lise tot mai mult. Mânca tremurând, f`r` s`-[i ridice
privirea din farfurie, de team` s` nu i se vad` lacrimile ap`rute
\n ochi.
Dup` mas`, comesenii se \ntoarser` \n salon pentru a
degusta ceva ce s` le ajute digestia. Mason p`rea epuizat:
aceast` sear` \i ceruse f`r` \ndoial` un efort mult prea mare.
Nancy reu[i s`-l duc` la culcare cu ajutorul doamnei
Freedman [i Lise profit` de aceast` ocazie pentru a disp`rea.
Cu o ultim` privire, o z`ri pe Meredith ag`]at` de bra]ul lui
Jordan. Degetele lungi cu unghii l`cuite cu ro[u mângâiau
dr`g`stos mâna cavalerului s`u, care-i zâmbea cu \ng`duin]`.
Lisei i se f`cu grea]` [i alerg` \n camera sa. {tia c` nu va dormi.

***

A doua zi, se trezi devreme [i-[i ascunse cearc`nele sub un


machiaj priceput \nainte de a se duce \n vizit` la bunicul s`u.
Doamna Freedman o privi cu un zâmbet victorios.
– Ast`zi, este mai pu]in viteaz! Este normal dup` o
asemenea sear`. I-am spus eu!
Mason se ridic` \n pat.
– Ce tot complota]i amândou`?
Doamna Freedman f`cu o grimas` [i o l`s` pe Lise singur`
cu Mason.
80 KATE FREIMAN

– Cum te sim]i ast`zi, bunicule?


Mason replic`, enervat.
– Foarte bine, z`u!
Lise consider` inutil s`-l contrazic`. Trecu sub t`cere
paliditatea [i tr`s`turile trase ale b`trânului [i continu` cu o
voce voioas`:
– A fost o sear` foarte reu[it`.
El \i arunc` o privire p`trunz`toare:
– Tu n-aveai aerul c` te distrezi.
– Oh, aveam o migren`.
– Ce crezi despre Jordan Hayes?
Surprins`, Lise nu se putu \mpiedica s` nu ro[easc`.
R`spunse \n grab`:
– De-abia \l cunosc.
Mason \i pândea reac]ia. Ad`ug`:
– Nu este comod. Este un adversar de luat \n seam`.
– Ce-ai vrut s` spui asear`, bunicule? Ai inten]ia s` vinzi
compania?
– Nu te preocupa de asta, feti]o. A[a sunt afacerile.
Spusese oare adev`rul? „Holbrook International“ era
toat` via]a sa, rodul tuturor eforturilor sale. Cum se putea
hot`r\ s-o vând`?
– Bunicule...
Dar Mason \nchisese ochii. Lise se ridic` [i p`r`si camera
f`r` zgomot.
Avea \ntâlnire cu Nancy pentru prânz, \ntr-un restaurant
din centrul ora[ului. Lu` un taxi [i-[i g`si b`trâna prieten`
la bar.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 81

{eful de sal` descoperi pentru ele o mas` \n apropierea


unei ferestre. Lise admira vederea impresionant`. |n
dep`rtare, pe apele albastre ale micului golf, Alcatraz, sinistra
insul` \nchisoare, de unde nimeni n-a putut evada. Spre
stânga, \[i contura silueta galben` Golden Gate Bridge.
Nancy \[i petrecuse diminea]a la companie, pe scaunul din
biroul lui Mason. |n timp ce examina meniul, Lise observ`
aerul s`u \ngrijorat.
– Nancy, ce te sup`r`?
Ea nu r`spunse [i chelnerul ap`ru pentru a le lua
comanda. Dup` plecarea lui, Lise insist`:
– Nancy, ce s-a \ntâmplat?
B`trâna doamn` \i arunc` o privire stânjenit`:
– Iart`-m`, ast`zi nu sunt o companie prea distractiv`.
– Este vorba de Mason?
Nancy ridic` din umeri.
– Da, \n parte. M` aduce \n pragul unei crize de nervi...
Este epuizant s`-l obligi s` r`mân` \n pat.
– Oh, n-ai nici o vin`. To]i [tiu c` Mason n-a f`cut decât
dup` capul s`u. Dar mai este [i altceva, nu-i a[a?
Nancy p`ru c` a[teapt` o clip`. Apoi se hot`r\.
– Mai devreme sau mai târziu, tot vei afla... „Holbrook
International“ este \n dificultate.
– Cum adic` \n dificultate?
– S` \ncepem cu \nceputul: acum câteva luni, lui Mason i
s-a oferit o ocazie de-a investi \n noi câmpuri petroliere. A
trebuit s` lupte cu \nver[unare \mpotriva concuren]ei pentru
a \ncheia târgul: câ[tigurile acestei opera]iuni trebuia s` fie
82 KATE FREIMAN

fenomenale. Mason [i-a asumat un risc, deoarece a trebuit


s`-[i asume riscuri. A[a a construit „Holbrook International“.
A ob]inut sprijinul mai multor b`nci importante... oferind
compania ca garan]ie.
– Ce s-a \ntâmplat?
– Z`c`mintele se aflau \n Asia de sud-est. Descoperirea
petrolului a declan[at o lupt` pentru putere [i guvernul \n
func]ie a c`zut printr-o lovitur` de stat. Noul guvern nu va
onora contractele \ncheiate de cel vechi. Contractul nu mai
este valabil [i Mason nu-[i va mai putea recupera investi]iile.
|n ultimele luni a tr`it \ntr-o tensiune nervoas` intens`. Sunt
convins` c` aceasta a fost una din cauzele infarctului s`u.
Ochii b`trânei doamne se umplur` de lacrimi. Lise o lu` de mân`.
– |n ce stadiu se afl` compania?
Aceasta \[i tampon` ochii cu o batist`.
– Va fi pus` \n vânzare. B`ncile \[i pierd tot mai mult
r`bdarea. Mason va pierde tot, poate. M` simt neputincioas`,
Lise. Nu pot face nimic. Singura persoan` care ne poate ajuta,
este Jordan Hayes.
Lise \[i re]inu respira]ia.
– Jordan Hayes?
– Este foarte bogat [i are o bun` reputa]ie. Numele lui,
asociat celui al companiei, va reda \ncrederea bancherilor.
– {i ce i se va \ntâmpla bunicului?
– Nu [tiu. |n propriul s`u interes, ar trebui s` se retrag` din
afaceri. Dar va vrea oare? Dac` Jordan Hayes investe[te \n
companie, va vrea s` aib` controlul; \n orice caz, Mason va
trebui s` p`r`seasc` postul de conducere...
Lise se \ncrunt`.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 83

– De ce ar vrea Jordan Hayes s` ia o societate \n faliment?


Nancy zâmbi.
– El are banii necesari s-o repun` pe picioare. O dat`
reabilitat`, „Holbrook International“ \i va consolida pozi]ia.
Domnul Hayes va deveni [i mai puternic, Lise.
Nancy plec` devreme \napoi la companie. Lise ie[i pe
strad` pentru a a[tepta un taxi. Mai \ntâi, nu remarc` ma[ina
lung`, neagr`, care se opri lâng` ea. Ie[ir` dou` persoane [i
Lise \l recunoscu pe Jordan Hayes \nso]it de Diana de
Brandebourg.
– Bun` ziua, Lise, spuse el zâmbind.
Ea nu r`spunse nimic, cu ochii a]inti]i asupra femeii c`reia
el \i prinse bra]ul. Taiorul din bumbac alb punea perfect \n
eviden]` frumuse]ea brun` a Dianei. Zâmbea indiferent` [i i se
adres` Lisei pe un ton prietenesc.
– Ne \ntâlnim \nc` o dat`...
Lise d`du din cap, ne[tiind ce s` r`spund`. Diana se ridic`
pe vârful picioarelor [i-l s`rut` pe Jordan pe obraz.
– Am fost \ncântat` s` iau masa de prânz cu tine. Te voi
vedea mâine. Nu uita, ora opt [i jum`tate. S` nu \ntârzii!
Dup` un cuvânt de r`mas bun Lisei, Diana disp`ru \n
mul]ime.
Pe un ton u[or glume], Jordan spuse:
– Ai un aer pierdut Lise.
– M` \ntorc acas`. Am luat masa de prânz cu Nancy.
El deschise portiera ma[inii negre.
– Urc`. Te conduc.
– Nu...
84 KATE FREIMAN

Lise f`cu un pas \napoi. |i era necaz pe Jordan. Trebuia


oare neap`rat s-o fac` s` sufere, plimbându-se ]an]o[ prin fa]a
ei la bra]ul Dianei?
– Urc`, ordon` el, aproape brutal.
Lise ascult` atunci f`r` s` stea pe gânduri. Interiorul
Ferrariului mirosea a piele [i a tutun. Tân`ra femeie se a[ez`
cât mai depate posibil de \nso]itorul ei, cu toate acestea, avea
impresia c`-l atingea. Sim]ea cum sughi]uri de plâns i se
adun` \n piept la ideea c` putea zâmbi unei alte femei, s`
s`rute o alt` femeie. Amândoi t`ceau. Lise era con[tient` de
privirea lui Jordan [i se for]a s` fie calm`.
– Meredith [tie?
Lise \[i auzi vocea, dur` [i acuzatoare. Jordan replic` rece:
– Ce are a face Meredith aici?
Lise \ gura pentru a-[i st`pâni buzele s` nu tremure.
Punând aceast` \ntrebare, nu se gândise la Meredith. Nu se
gândise decât la ea \ns`[i.
Jordan izbucni \n râs.
– Repet: ce are a face Meredith, aici?
– Ei bine... credeam...
Lise se \ntrerupse brusc. Jordan se amuza pe socoteala ei...
Dar, \n pofida orgoliului, o for]` de nest`pânit o oblig` s`
continue:
– Credeam c` tu [i Meredith...
Ochii de un cenu[iu ree o privir` atent pe tân`ra femeie.
Jordan \i mângâie u[or obrazul cu vârful unui deget.
– Meredith nu m` intereseaz`. Cea care m` intereseaz` e[ti
tu, Lise, [i o [tii foarte bine.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 85

Inima Lisei b`tu mai puternic. Sinceritatea extraordinar` a


acestor ultime cuvinte o ame]i. Se gândi la Meredith, la Diana
de Brandebourg. „Cum se putea oare comporta Jordan \ntr-un
mod atât de imoral, atât de crud?“
Lise atinse cu mâna arsura l`sat` pe obrazul s`u de degetul
lui Jordan. Bâigui:
– Nu [tiu... {i nu \n]eleg...
O vraj` \i lega unul de cel`lalt \n atmosfera \ncânt`toare [i
luxoas` a Ferrariului. Lise se adânci \n privirea de culoare
cenu[ie [i avu impresia c` se \neac`. |[i dorea cu desperare s`
g`seasc` o ie[ire, s` pun` cap`t acestei apropieri. Jordan
repet` \ncet:
– Te vreau, Lise. {i trebuie s` [tii c` ob]in \ntotdeauna ceea
ce vreau.
– Ca pe „Holbrook International“? [opti ea.
– Ca pe „Holbrook International“, \ntr-adev`r.
El demar` u[or. Drumul nu dur` nici zece minute. Ma[ina
\ncetini \n fa]a locuin]ei lui Mason. Lise nu reu[ise s`-[i
recapete respira]ia, un foc o ardea \n piept, amenin]ând s-o
mistuie \n \ntregime. Nu era con[tient` decât de un singur
lucru: \i era team`, teribil de team`.
|ntr-un nou elan, se \ntoarse spre el cu ochii str`lucind de
mânie.
– Poate vei avea „Holbrook International“, Jordan. Da pe
mine nu m` vei avea niciodat`!
Capitolul 6

Era deja diminea]` târziu. Lise lu` micul dejun singur`; se


trezise trâziu dup` o noapte agitat`. Mason dormea \nc` [i
Nancy plecase la birou. Meredith lenevea cu siguran]` \n pat.
De o s`pt`mân`, Meredith locuia la Mason, deoarece
afaceri urgente o re]ineau pe mama sa la Toronto. Meredith
detesta s` locuiasc` singur` acas`, mai ales dup` o serie
recent` de spargeri \n cartierul Presidio Height unde locuiau
ele.
Lise savura o \nghi]itur` de cafea [i admira golful San
Francisco, acoperit de cea]`. |n exterior, totul avea o tent`
cenu[ie, ceea ce se armoniza perfect cu dispozi]ia tinerei
femei.
Lise nu [i-l putea alunga pe Jordan din gânduri. Cina lor la
restaurant data de o s`pt`mân`; de atunci \l evitase cu grij`. El
telefonase de dou` ori. Prima dat` Lise era \n vizit` la o
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 87

prieten` din copil`rie la Palo Alto; a doua oar`, ridic`


receptorul [i \nchisese imediat ce-i auzise vocea. Fusese ceva
mai puternic decât ea, ca o mi[care de panic`. Aceast` reac]ie
copil`reasc` \l amuzase probabil pe Jordan, dar nu [i-o putuse
st`pâni.
Lise \ntoarse capul, auzind un zgomot \n spatele ei.
Jordan se afla \n cadrul u[ii.
Chipul tinerei femei se \mbujor` când \i \ntâlni privirea.
Era sigur` c` [tia c` tocmai se gândea la el. Oare de cât timp
o observa astfel?
– Cum ai intrat? \ntreb` Lise t`ios.
– Mi-a deschis u[a un servitor.
Jordan r`spunsese cu o voce calm`, dar \n ochi \i lucea o
lic`rire amenin]`toare. Lise se hot`r\ s` fie prudent`. Nu p`rea
dispus s` se lase contrazis.
Jordan str`b`tu \nc`perea cu pa[i mari [i veni s` se a[eze \n
fa]a Lisei. Era \mbr`cat \n pantaloni din pânz` alb` [i cu o
c`ma[` de un albastu deschis, care-l f`cea s` par` [i mai
bronzat. Lise l`s` ochii \n jos [i p`rul \i c`zu peste fa]`. Dac`
Jordan \i auzea b`t`ile rapide ale inimii?
Venise, cu siguran]`, s-o vad` pe Meredith [i Lise fu
cuprins` de o decep]ie absurd` numai la aceast` idee. Ea
rupse t`cerea.
– Vrei o cea[c` de cafea? Meredith nu s-a sculat \nc`. M`
pot duce...
– Mul]umesc, vreau pu]in` cafea, o \ntrerupse Jordan.
Cum ea a]inti asupra lui o privire \ntreb`toare, \i zâmbi [i
ad`ug`:
88 KATE FREIMAN

– Lise, s` petrecem ziua \mpreun`.


Tân`ra femeie se \ncrunt` uluit`.
– Dar de ce?
– Pentru c` o doresc [i pentru c` am rezervat o mas`
pentru prânz.
– {i Meredith?
– Ea trebuie mereu s` revin` ca subiect de conversa]ie?
Duc`-se la naiba!
Lise bâigui, ro[ind.
Am alte planuri.
Jordan zâmbi enigmatic.
– Renun]` la ele. A[ vrea s` te \ntâlne[ti cu cineva.
– Pari foarte sigur de tine, dac` ai rezervat o mas` \nainte
chiar de-a avea r`spunsul meu!
Jordan replic` blând.
– Fugi de prea mut timp, Lise.
– |mi pare r`u c` te decep]ionez, dar...
– Nu m` decep]ionezi. Dac` trebuie, te duc eu \nsumi \n
ma[in`.
Lise \[i mu[c` buza inferioar`.
– Nu spune prostii. }i-am spus deja, am alte planuri.
Ochii de culoare cenu[ie aruncar` o lumin` amuzat`.
– Ai cincisprezece minute s` te preg`te[ti.
– Eu...
Lise fu \ntrerupt` de apari]ia bunicului s`u, care intr` \n
salon la bra]ul Meredithei. |i r`spundea nepoatei sale cu o
voce moroc`noas`.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 89

– Nu voi mai r`mâne \n pat nici un minut \n plus! Nu sunt


un infirm.
Apoi Mason \i v`zu pe Lise [i pe Jordan. Zâmbi cu un aer
pe jum`tate mirat, pe jum`tate complice:
– Bun` ziua, Lise, bun` ziua, Jordan. Ce surpriz`...
Cât despre Meredith, ea radia. |i arunc` o lung` privire
\ncurajatoare lui Jordan [i \nt`ri:
– O minunat` surpriz`!
El \nclin` din cap.
– |ncercam s-o conving pe nepoata dumneavoastr` s`-[i
petreac` ziua cu mine.
Gura Meredithei se \n`spri [i Lise primi \n plin privirea
biciuitoare a ochilor uciga[i. Tân`ra femeie se gr`bi s`
precizeze:
– I-am explicat deja domnului Hayes c` nu pot...
Mason \i t`ie vorba.
– Este o idee excelent`, excelent`! Lise petrece prea mult
timp \n apartament. Are nevoie de aer curat. |i trebuie pu]in`
culoare \n obraji, nu crezi, Meredith?
Aceasta r`spunse pe un ton glacial.
– Veri[oara mea este destul de mare pentru a [ti ce este
bun pentru ea, bunicule.
Lise relu`:
– Bunicule mi-ai promis c` prânze[ti cu mine, ast`zi.
Suntem [i la mijlocul unei partide de [ah, \]i aminte[ti?
Dar situa]ia p`rea c`-l amuza din plin pe Mason. Cu un
zâmbet larg, spuse:
90 KATE FREIMAN

– Vom prânzi \mpreun` mâine. Acum, du-te [i te schimb`.


Vezi doar c` Jordan te a[teapt`.
Lise era prins` \n capcan`. Sim]i o brusc` dorin]` de-a
izbucni \n plâns, dar mândria \i redase puterile.
– Bine, spuse ea cu o voce indiferent`, m` \ntorc \ntr-un
sfert de or`.
|n camera sa, Lise tuna [i fulgera \mpotriva ei \ns`[i. C`zuse
\n mod stupid \n capcan`. {i Mason! |i cânt` \n strun` lui
Jordan, pentru c` el putea salva compania!
Iar Jordan, profit` de pozi]ia sa de for]` pentru a ajunge
unde voia.
Tân`ra femeie hot`r\ s` se r`zbune. |mbr`c` furioas` o
fust` roz pal [i o bluz` asortat`, apoi \[i prinse p`rul \n grab`
\ntre doi piepteni de baga. Jordan nu trebuia s` cread` c` se
ostene[te pentru el.
Lise o \ntâlni pe Meredith \n capul sc`rii. Furia veri[oarei
sale nu se potolise. Cu un zâmbet dispre]uitor, cercet` ]inuta
[tears` a Lisei [i fa]a curat`, f`r` machiaj.
– Foarte candid`...
– Meredith, \mi pare r`u...
– |]i pare r`u? Nu m` face s` râd! Ai pus ochii pe el \nc`
din prima zi, pacoste mic`! Am v`zut eu bine \n ce mod \l
priveai. De altfel, toat` lumea a remarcat.
Lise p`li \n fa]a cruzimii Meredithei.
– Cum?
– Foarte bine! Este de notorietate public`! {tiu c` pe
Jordan \l amuz` s` vad` o tân`r` \nfumurat`, \ndr`gostit`,
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 91

]inându-se scai de el. Mi-a spus-o. |i m`gule[te amorul


propriu, atâta tot!
Lise o \ntrerupse. {i-i imagina pe Jordan [i pe Meredith
vorbind despre ea, râzând \mpreun` de ea...
– Opre[te-te! Nu este vina mea, Meredith, \]i jur. Crezi oare
c` eu vreau?..
– Nu [tiu ce vrei, dar m` po]i crede: n-am inten]ia s` stau
departe de uneltirile tale. Oricum, el nu face asta decât ca s`
m` pedepseasc`!
Meredith \naint` un pas [i continu` cu pumnii strân[i:
– Te-am demascat, Lise. }i-am \n]eles inten]iile din clipa \n
care ai sosit, atât de nelini[tit` de s`n`tatea bunicului t`u. Din
nefericire, ai aflat c` Mason va pierde tot. A[adar, te-ai hot`rât
s`-]i transferi... afec]iunea aupra unei persoane mai
interesante.
Lise nu putea s` suporte mai mult. Trecu de veri[oara sa
[i se \ndep`rt` f`r` un cuvânt. I se p`rea c` simte \nc` \n
spatele ei privirea Meredithei, t`ioas` ca o lam`.
La \ntoarcerea Lisei \n salon, Mason [i Jordan st`teau de
vorb` ca ni[te vechi prieteni. Cei doi b`rba]i se ridicar`.
Jordan o studie pe tân`ra femeie din cap pân` \n picioare [i
zâmbi v`zând-o atât de tulburat`...
– E[ti gata, Lise?
Ea nu r`spunse decât printr-o \nclinare a capului, iar
Mason continua s` zâmbeasc` \ncânt`tor de amabil.
– Petrecere frumoas`!
|n ascensor, Lise suferea \nc` imaginându-[i cum Jordan [i
Meredith vorbeau despre ea. Jordan ordon` râzând:
92 KATE FREIMAN

– S` nu faci mutre! S` fie clar pu[toaico...


Lise refuz` s` ridice ochii.
– Nu fac mutre. Unde mergem?
Jordan o lu` de bra] pe tân`ra femeie [i, ie[ind din
ascensor, o conduse spre ma[ina lung` [i neagr`.
– Vei vedea.
Lise ridic` din umeri [i se a[ez` pe scaunul din dreapta.
Imediat, \ncepu s` priveasc` pe geam.
Dup` zece minute de drum, Jordan \i arunc` Lisei o privire
ironic`.
– E[ti foarte pa[nic`, ast`zi, o tachin` el.
Lise r`spunse f`r` s`-l priveasc` m`car.
– La ce te a[teptai? Eu nu voiam s` vin. M-ai obligat...
Chipul du[m`nos al Meredithei i se ivi brusc \n minte [i
vocea i se frânse f`r` s` termine fraza.
Cum Jordan nu reac]ion`, Lise \l observ` pe furi[.
Tr`s`turile aspre nu l`sau s` se vad` nici o emo]ie.
Lise regreta deja brutalitatea cuvintelor sale. Min]ise.
Dorea s` fie cu Jordan, o dorea atât de mult... Voise f`r`
\ndoial` s`-l r`neasc`, pentru c`-i era ru[ine c` o r`nise pe
Meredith. O str`fulger` gândul c` el [tia. |n]elegea atâtea
lucruri...
Soarele se ridic` \ntre dou` imobile vaste, moderne ce se
\n`l]au spre cer [i, trimietea raze lungi oblice pe trotuar. Lise
remarc` pe un ton degajat:
– Totul este exact ca \n amintirile mele.
Jordan lu` acela[i ton pentru a r`spunde.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 93

– E[ti mul]umit` c` te-ai \ntors?


– Da.
Lise avu o clip` de ezitare. De fapt, nu se gândise \nc` la
asta. |mp`carea cu Mason o u[urase de o greutate ap`s`toare;
dar \i lipsea via]a sa londonez`, apartamentul, munca,
prietenii. Mason \[i dorea s-o p`streze lâng` el; se ar`ta de-o
mare amabilitate; totu[i, Lise suferea din cauza lungilor ore
de inactivitate pe care le cuno[tea aici. Nu-[i putu ascunde
emo]ia când ad`ug`:
– M` simt bine \n San Francisco... dar nu [tiu dac` via]a
mea este aici.
Ma[ina trecu prin fa]a portului de agrement, dep`[ind
Golden Gate Bridge. Lise se \ntreb` care va fi destina]ia lor.
N-avu mult de a[teptat; se oprir` \n fa]a unei cl`diri \nalte
[i moderne, a c`rei intrare principal` avea deasupra o
pancart`; „Compania teatral` din Sausalito“.
Reprezenta]ia de prânz era pe punctul de a \ncepe; femei
elegante, oameni tineri relaxa]i, b`rba]i de afaceri serio[i se
prezentau \n fa]a intr`rii. O r`coare reconfortant` domnea \n
interiorul teatrului. Lise [i Jordan aleser` scaune \n marginea
imensei scene circulare.
Se juca „Regele Lear“, de Sheakespeare. Evident, Jordan
nu era un necunoscut aici, tân`ra [i dr`gu]a casier` \i adresase
un zâmbet str`lucitor [i \ncânt`tor [i Lise se surprinse iar \n
flagrant delict de gelozie.
Aproximativ trei ore mai târziu, Lise [i Jordan ie[ir` \n
soarele arz`tor. Ochii tinerei femei str`luceau de pl`cere;
94 KATE FREIMAN

savurase fiecare minut al piesei. Trupa i se p`ruse


excep]ional de talentat`, dinamic` [i entuziast`. Desigur,
Lise auzise vorbindu-se despre acest teatru... fiecare dintre
piesele lor avea parte de critici m`gulitoare \n cele mai mari
ziare.
– }i-e foame? \ntreb` Jordan vesel.
– O foame de lup. Mul]umesc pentru c` m-ai adus aici.
N-am mai pus piciorul \ntr-un teatru de când am sosit \n San
Francisco.
– }i-a pl`cut?
– Mult. Asta m` face s` doresc s`...
Lise se \ntrerupse pentru a ridica indiferent` din umeri.
Jordan \ntreb` \ncet:
– S` ce?
– Oh, s` \ncep din nou s` joc.
Jordan pândea reac]iile tinerei femei.
– Ai putea s` re\ncepi.
– Ce vrei s` spui? Nu \n]eleg.
– Vei \n]elege.
Restaurantul era situat cu fa]a spre mare, \n centrul
Sausalitoului. |n ciuda orei târzii, se g`si pentru Lise [i Jordan
o mas` izolat` discret pe terasa cu plante verzi luxuriante, ce
d`dea spre ocean. {eful de sal` se agita pentru cea mai mic`
dorin]` a lor [i Lise zâmbea amuzat`. |ncepuse s` se
obi[nuiasc` s` fie tratat` ca o regin` \n compania lui Jordan.
Comandar` dou` por]ii de tocan` din pe[te, specialitatea
casei, \nso]ite de un vin alb de Alsacia. |n clipa \n care
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 95

chelnerul se \ndep`rt`, se apropie un alt b`rbat. Blond, \nalt,


care degaja o puternic` energie, atenuat` de un zâmbet larg,
cordial.
Necunoscutul \l s`lut` pe Jordan ca pe un vechi prieten,
apoi \i adres` Lisei o privire lung` m`gulitoare [i prietenoas`.
Jordn f`cu prezent`rile.
– Lise, el este Victor Jamal, care conduce compania teatral`
din Saunsalito. Victor, ]i-o prezint pe Lise Holbrook, o tân`r`
actri]` plin` de talent, \n prezent \n c`utare de lucru.
Lise ro[i \n urma complimentului [i-i \ntinse cu timiditate
mâna lui Victor Jamal.
Prânzul trecu ca un fulger. Lise mânc` \n timp ce Jordan [i
Victor vorbeau despre teatru [i se certau râzând.
Victor plec` \nainte de cafea. Strânse cu fermitate mâna
Lisei. Compania \ncepea repeti]iile unei piese noi \n
cincisprezece zile: \i va trimite textul, iar dup` ce-l va citi, va
trebui s`-l sune pentru o audiere.
Lise \i mul]umi c`lduros. Nu-i venea s` cread` \ntr-o
asemenea [ans`. Victor Jamal r`spunse c` persoanele
recomandate de Jordan erau excep]ionale.
Dup` plecarea lui Victor Jamal, Lise se \ntoarse spre
Jordan, radioas`. Ochii cenu[ii a]intir` asupra ei o privire
nep`s`toare. O cafea cu arom` deicioas` fu a[ezat` \n fa]a
Lisei de un chelner care disp`ru imediat. Ea lu` atunci un ton
grav.
– Ai fost atât de amabil... Nu [tiu cum s`-]i mul]umesc.
– |ntr-adev`r?
96 KATE FREIMAN

Jordan zâmbea amuzat, ironic, iar Lise \[i aminti brusc


de cuvintele Sandrei: „Ar putea face foarte multe pentru
cariera ta...“.
– Sper c` nu crezi...
– Mmm?
– Voiam s` spun, s` nu te gânde[ti c` eu...
Lise nu-[i g`sea cuvintele. Jordan izbucni \n râs, dând spre
spate capul brunet.
– Nu, nu m` gândesc. Calmeaz`-te.
Lise ro[i toat` [i \ntoarse privirea. Ochii i se oprir` asupra
a doi b`rba]i c`rora [eful de sal` le indica o mas` vecin` cu a
lor.
Cei doi b`rba]i se instalar` [i Lise \l recunoscu deodat` pe
cel care-i st`tea \n fa]`. Chipul tinerei pierduse orice urm` de
culoare.
Mâna Lisei \ncepu s` tremure [i câteva pic`turi de cafea se
\mpr`[tiar` pe fa]a de mas` din in gros, dar tân`ra femeie nu
le observ`. |ncerca desperat` s`-[i revin`.
La câ]iva pa[i de ea se a[ezase Paul Lianos. Lise se sim]i
cuprins` de grea]`. O voce \nghe]at` [i n`bu[it` urla \n
sufletul ei s` fug` cât poate de repede.
Puse cea[ca pe farfurioar` [i \ntâlni privirea p`trunz`toare
a lui Jordan. V`zuse totul. Ochii s`i cenu[ii, reci ca o]elul, \l
privir` cu aten]ie pe Paul Lianos, apoi revenir` s` studieze
chipul tinerei femei. Nu p`rea deoc tulburat, dar Lise [tia c`
gândea cu mare rapiditate pentru a \ncerca s` \n]eleag`
situa]ia.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 97

Ea \ncerc` s` se st`pâneasc` [i l`s` capul \n jos. Paul Lianos


nu se schimbase deloc \n trei ani. Tr`s`turile \i erau pl`cute,
dar ar`tau o arogan]` orgolioas` [i insensibil`. Pentru prima
dat` Lisa \l v`zu a[a cum era de fapt [i se \ntreb` cum oare \l
putuse considera seduc`tor?
|l privea cu ate]ie [i sângele \i \nghe]ase. Amintiri
\ngrozitoare \i ap`rur` \n memorie. Dup` trei ani, \nc` \l ura;
\l va ur\ \ntotdeauna.
Paul Lianos sim]i acea privire intens` asupra sa. |ncet` s`
vorbeas` \nso]itorului s`u [i ochii alba[tri se luminar`
recunoscând-o pe Lise. Ridic` paharul \n direc]ia tinerei femei
cu un zâmbet senzual.
Lise se \nfior` de dezgust [i-l fulger` cu privirea \nainte de
a-i \ntoarce cu ostenta]ie spatele.
Jordan urm`ri cu aten]ie acest schimb. Apoi, a]inti asupra
Lisei o privire furioas`. Ea avea impresia c` viseaz`; aceast`
scen` mut` sem`na cu un co[mar \ngrozitor.
{eful de sal` tu[i discret. Era lâng` masa lor, nemi[cat, cu
un telefon \n mân`.
– Ierta]i-m` domnule Hayes. Sunte]i chemat la telefon.
Persoana pretide c` este foarte urgent. Dori]i s` primi]i apelul
aici, sau \ntr-o cabin` la bar?
– |l voi primi aici. Mul]umesc, Ricardo.
Jordan l` telefonul f`r` s-o sl`beasc` din ochi pe Lise;
tân`ra femeie se uita la el f`r` s`-l vad`; se gândea la Paul
Lianos, la ceea ce-i f`cuse. Timp de trei ani, din vina lui, nu
putuse suporta apropierea unui b`rbat.
98 KATE FREIMAN

Voea lui Jordan \ntrerupse gândurile sinistre ale Lisei.


– Era Nancy. Mason a avut o alt` criz` cardiac`.
Vestea o tr`sni pe tân`ra femeie, cu ochii r`t`ci]i. Jordan se
\ncrunt`.
– M-ai auzit, Lise?
Ea d`du din cap [i \ntreb` cu o voce foarte slab`:
– Oare a ...?
Jordan se ridic` [i o lu` pe tân`ra femeie de bra] cu un
zâmbet lini[titor.
– Nu. Dar trebuie s` plec`m imediat. Te cheam`.
Jordan o prinse de cot. Lise accept` gestul cu recuno[tin]`,
alung` transa ciudat` care pusese st`pânire pe ea.
Ie[ind din restaurant la bra]ul lui Jordan, nu arunc` nici o
privire \n urm`, dar era con[tient` de ochii alba[tri care-i
urm`reau fiecare mi[care.
Capitolul 7

Drumul de \ntoarcere \n San Francisco fu parcurs f`r` un


cuvânt. Jordan conduccea repede; era un [ofer bun [i-[i
controla la perfec]ie vehiculul. Lise se uita fix prin parbriz, cu
o privire goal`.
|n fa]a spitalului, Jordan \i deschise Lisei portiera [i o ajut`
s` coboare. O conduse pe culoarele sterilizate. Ea se ag`]ase
de bra]ul puternic al \nso]itorului s`u; nu se gândea s`-[i
ascund` nelini[tea. Dorea s`-l aud` repetându-i c` Mason
tr`ia, dar emo]ia o gâtuia.
– Pe aici, Lise.
Rezerva particular` a lui Mason p`rea supraaglomerat`. O
infirmier` se afla lâng` pat, manevrând aparate complicate
a[ezate \n spatele capului pacientului. Meredith, t`cut` [i
posac`, privea pe fereastr`. Un efort supraomenesc pentru a
nu plânge o desfigura pe Nancy. Lise nu lu` \n seam` ironia
r`ut`cioas` a Meredithei, când exclam` „|n sfâr[it!“, la intrarea
sa. Se arunc` \n bra]ele lui Nancy.
100 KATE FREIMAN

– Cum se simte? [opti ea lâng` obrazul lui Nancy.


– Pentru moment, starea sa este sta]ionar`.
Lise \ndr`zni s`-[i priveasc` bunicul. Se odihnea, inert, pe
o mul]ime de perne stivuite. Transpira]ia curgea pe fa]a
galben`. Recunoscând-o pe Lise, Mason clipi din ochi [i mi[c`
din buze \n t`cere.
Ea se apropie [i-[i [terse lacrimile cu un gest rapid. |ncerc`
s` zâmbeasc` [i se aplec` spre bunicul s`u.
– F`-i s` ias`... pe to]i. Vreau... s`-]i vorbesc.
Lise se \ndrept` pentru a arunca o privire \ntreb`toare
spre Nancy, care ie[i f`r` zgomot luându-le cu ea pe Meredith
[i pe infirmier`. Lise \l c`ut` din priviri pe Jordan, dar acesta
plecase deja.
Singur` cu bunicul, Lise se aplec` din nou asupra lui.
– Ar trebui s` \ncerci s` te odihne[ti. Vom vorbi când \]i vei
rec`p`ta puterile.
– Nu... Acum!
Caracterul inflexibil al lui Mason se observa \nc` \n acea
voce slab`, iar Lise [tia c` era inutil s` vrea s`-l fac` s`-[i
schimbe p`rerea.
– Tu... e[ti \ndr`gostit` de Jordan Hayes, nu-i a[a?
Lise \nchise ochii sub [ocul acestei \ntreb`ri complet
nea[teptate. T`cu o clip`, apoi recunoscu adev`rul.
– Da.
Mason d`du din cap. Aproape c` zâmbea.
– F`-l s` intre. Cu Nancy.
– De acord.
Jordan vorbea cu Nancy [i cu dou` infirmiere pe culoar.
Lise spuse cu o voce nesigur`:
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 101

– Vrea s` v` vad`, pe amândoi.


Când to]i trei fur` \n camer`, Mason avea ochii \nchi[i [i
respira greu.
– Bunicule? [opti Lise, pentru a verifica dac` nu adormise.
Mason deschise ochii \ncet [i-l v`zu pe Jordan al`turi de
Lise.
– Bine... Bine, articul` el cu greutate.
Dup` câteva secunde relu`:
– A[ vrea s`-mi promite]i... s`-mi promite]i un lucru.
Cu fiecare cuvânt, Mason era mai epuizat. Lise r`spunse cu
ochii plini de lacrimi:
– Orice vrei, bunicule.
Buzele lui Mason reu[ir` un biet zâmbet obosit.
– Tu n-ai rezista mult timp \n afaceri, Lise... Niciodat` nu
trebuie s` accep]i un contract f`r` s`-i cuno[ti termenii.
Un spasm \i strâmb` gura [i se pare c` durerea \l aduse
\napoi la planul s`u. |[i privi nepoata drept \n ochi.
– C`s`tore[te-te cu Jordan. C`s`tore[te-te acum!
Ochii Lisei se m`rir` de uimire.
– Bunicule!
– Mama ta a fost o naiv`. N-am putut face nimic pentru ea...
Dumnezeu [tie c` am avut remu[c`ri... vreau s` te v`d \n
siguran]` \nainte s` m` duc...
Lacrimile [iroiau pe obrajii Lisei.
– Nu mi se va \ntâmpla nimic, bunicule. Nu trebuie s` te
nelini[te[ti pentru mine [i nici nu este necesar s`...
– Jordan... \l chem` Mason cu un murmur.
Jordan r`spunse cu o voce aspr` [i joas`:
102 KATE FREIMAN

– Se va c`s`tori cu mine! Nu-i a[a, Lise?


Lise \[i privi bunicul [i [tiu c` era \nvins`.
– Da, da, m` voi c`s`tori cu el, dac` dore[ti neap`rat. Dar
acum, trebuie s` te odihne[ti, te rog!
– Acum... Te vei c`s`tori acum. Nancy... actele.
Lise se cl`tin` u[or [i sim]i \n spatele s`u mâinile lui
Jordan, care o sus]ineau. Apoi el lu` actele pe care i le \ntinse
Nancy le citi rapid [i le \napoie cu o \nclinare aprobatoare din
cap.
Lise avu impresia c` \nnebune[te când v`zu intrând \n
\nc`pere un personaj amabil, cu p`rul alb, care se dovedi a fi
un func]ionar de stare civil`.
– Jordan?
Tân`ra femeie atinse um`rul lui Jordan pentru a-i cere
st`ruitor ajutorul. Dar ochii cenu[ii aveau o str`lucire rece,
aproape r`ut`cioas` [i Lise se \ntreb` despre motivul acestei
mânii. El \i spuse din vârful buzelor:
– E[ti gata?
O frac]iune de secund`, Lise c`zu prad` desper`rii de a
fi prins` \n capcan`, apoi se resemn` [i accept`
inevitabilul.
– Da.
Ascult` vocea calm` a lui Jordan rostindu-[i jur`mintele.
Apoi promise la rândul s`u s`-l iubeas` [i s`-l respecte pân`
la moarte. Jordan p`rea atât de distant, un necunoscut
sumbru [i nelini[tor. Lise nu-l recuno[tea absolut deloc; \nc`
o dat`, \i fu team` c`-[i pierde mintea.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 103

Jordan scoase de pe degetul s`u un inel de aur [i \l trecu


pe inelarul Lisei, pentru a pecetlui c`s`toria. Tân`ra femeie
contempla inelul cu groaz`. Apar]inuse oare primei lui so]ii?
Metalul \nc` mai p`stra c`ldura lui Jordan; Lise avea impresia
c` primise o enorm` povar` pe mân`.
Când b`rbatul cu p`rul alb \i declar` do] [i so]ie, Jordan
s`rut` buzele Lisei, scurt, f`r` afec]iune. Ea se \ntoarse spre
bunicul s`u. |nchisese ochii [i urma unui zâmbet flutura \nc`
pe buzele lui. Inima Lisei se frânse, apoi \n]elese c` b`trânul
era doar adâncit \ntr-un somn profund.
Infirmiera rupse t`cerea cu severitate.
– Trebuie s` pleca]i acum. Domnul Holbrook are nevoie
de odihn`.
– Dar va... Vreau s` spun... [opti Lise f`r` s` poat` formula
teribila nelini[te.
Infirmiera se \mblânzi.
– Se simte destul de bine dup` un asemenea atac. V`
sugerez s` v` adresa]i doctorului Salvador, el v` va da
informa]ii detaliate.
Lise d`du din cap, deloc lini[tit`. Mason vrusese s`
aranjeze totul \nainte de plecarea sa: cu siguran]` nu se
a[tepta s` supravie]uiasc`. Cu toate acestea, tân`ra femeie nu
se resemna cu aceast` idee: putea oare muri bunicul s`u, cu o
voin]` atât de tenace?
Lise ie[i din camera de spital [i-i \ntâlni pe Nancy [i Jordan,
care a[teptau. Nancy avu un zâmbet trist.
104 KATE FREIMAN

– Am telefonat la apartament. Totul este preg`tit.


– Totul este preg`tit? \ntreb` Lise \ndrep`tându-se spre
ascensor.
Zâmbetul lui Nancy tremura.
– Oh, dar am crezut... Ei bine, m-am gândit c` dori]i s`
pleca]i imediat.
– Exact asta vom face, interveni Jordan.
Nancy o lu` de bra] pe Lise cu entuziasm.
– {tii, Lise, eram absolut sigur` c` \ntre voi doi era ceva!
Tân`ra femeie ro[i [i, f`r` s`-i lase timp s` r`spund`,
Jordan murmur`:
– Nu este poate c`s`toria pe care ne-am fi dorit-o. Dar Lise
a vrut s`-i fac` o pl`cere lui Mason.
Ea \l fulger` pe Jordan cu privirea, dar el r`spunse printr-un
zâmbet amuzat.
Lise urc` \n ma[ina lui Jordan. Meredith se volatilizase [i
Nancy se \ntoarse singur` \n limuzina lui Mason. A[ezat`
al`turi de cel ce-i era so], tân`ra femeie \nvârtea inelul prea
larg [i prea greu \n jurul degetului.
– A fost o ceremonie legal`? Suntem \ntr-adev`r...
\ntreb` ea.
Jordan \i arunc` o privire iritat`.
– C`s`tori]i? Da.
– Dar... este imposibil...
– Deloc. Formalit`]ile sunt aranjate deja de mai multe
s`pt`mâni. Mason nu las` niciodat` nimic la voia
\ntâmpl`rii.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 105

– Dar... examenul medical...


– Louis Salvador a procurat certificatele necesare.
Lise se gândea \n lini[te. A[adar, Mason se gândise de
s`pt`mâni la acest contract. De la \ntoarcerea nepoatei la San
Francisco, o \mpinsese \n bra]ele lui Jordan... Acesta relu` pe
un ton mai blând:
– Ar fi trebuit s` [tii c` voia s` ne c`s`toreasc`, micu]`
Lise.
– Nu… nu m-am gândit la asta, murmur` ea.
Jordan râse foarte \ncet
– Oare \ntr-adev`r e[ti atât de naiv`, cum pari?
Tân`ra femeie fu cuprins` de mânie. |ntr-adev`r, se
abuzase prea mult de \ncrederea ei prea mare.
– Cu siguran]`. Dar nu este grav. Nu ne r`mâne decât s`
anul`m aceast` c`s`torie ridicol`.
Ma[ina se opri \n fa]a locuin]ei lui Mason. Jordan se
\ntoarse spre Lise. Ea era alb` de furie.
– Oh, nu, nu va fi nici o anulare, draga mea.
– Dar... de ce?
Jordan ridic` din umeri cu indiferen]`.
– Pentru c` vreau s`-mi apar]ii. Nu m-am ascuns niciodat`.
Lise sus]inu o clip` privirea ironic` a lui Jordan, apoi
izbucni:
– A[adar, crezi c` este suficient s` m` iei de so]ie prin
surprindere, pentru ca s` dispui de mine! Te dispre]uiesc; [i
nu te voi l`sa s` m` atingi.
106 KATE FREIMAN

F`r` ca tân`ra femeie s` poat` reac]iona, Jordan o prinse \n


bra]e. |[i puse pe buzele ei gura \n loc de c`lu[. Lise gemu,
\ncerc` s`-l resping`, dar deja dorea cu ardoare s` r`spund`
acestei \mbr`]i[`ri.
– Oh! te detest, te detest!

***

Nancy organizase un prânz cu [ampanie. Amabilitatea ei o


emo]iona pe Lise, dar tân`ra femeie nu se putu atinge de
bucatele rafinate. Totul se petrecea ca [i cum Jordan \i furase
foamea [i lini[tea...
– A[ fi vrut s` am timp pentru a organiza o recep]ie
adev`rat`, se lament` Nancy, decep]ionat` de atitudinea Lisei.
Disperarea tinerei femei spori când se evoc` fastul unei
c`s`torii la biseric` [i un bal seara... Jordan n-o iubea. Dorea
s-o posede, atâta tot... Jordan era incapabil de un sentiment
sincer! Lise b`u o \nghi]itur` de [ampanie [i spuse cu o voce
gâtuit` de suspine.
– Toate astea mi se par ireale.
Nancy privi atent fa]a alb` ca varul a tinerei femei [i se
\ngrijor` brusc:
– Dar... e[ti fericit`, nu-i a[a, draga mea?
Lise sim]i cum o cuprinde spaima, dar nu trebuia s-o
chinuiasc` pe Nancy care deja avea de \nfruntat atâtea
\ncerc`ri: boala lui Manson, falimentul companiei... |ncerc` s`-i
zâmbeasc`. Bine\n]eles c` ea \l iubea! Dar el... era imposibil.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 107

– Desigur, sunt fericit`. Nu trebuie s`-]i faci griji pentru mine.


Cu o mângâiere, Nancy puse la loc o [uvi]` din p`rul
brunet al Lisei.
– E[ti atât de palid`...
– M` gândesc f`r` \ncetare la bunicul.
Nancy cl`tin` din cap.
– Are Louis grij` de el. Tu ai face bine s` te gânde[ti la
so]ul t`u.
Lise \l privi pe Jordan care st`tea \n picioare \n cel`lalt
cap`t al \nc`perii [i sim]i acea durere cunoscut` \n inim`.
Tocmai intr` Meredith. Se schimbase [i \mbr`case ni[te
pantaloni negri foarte strâm]i [i un pulover larg [i bine
croit, care-i dezvelea neglijent un um`r bronzat. Lise \[i
v`zu veri[oara murmurând la urechea lui Jordan ceva ce-l
f`cu s` zâmbeasc`. Apoi, Meredith se \n`l]` pe vârful
picioarelor, \[i \nnod` bra]ele \n jurul gâtului lui Jordan
[i-l s`rut` pe gur`.
Timpul se opri pentru Lise. Cu r`suflarea t`iat`, i se p`ru
c` trecuse o ve[nicie \nainte ca Jordan s` se desprind` din
aceast` \mbr`]i[are, cu blânde]e, dar [i cu fermitate. Al`turi de
Lise, Nancy pocni din limb`, dezaprobator. Descoperi gelozia
\n ochii Lisei [i zâmbi. Acum [tia c` tân`ra femeie \[i iube[te
so]ul.
Lise l`s` ochii \n jos. Jordan nu apar]inea nim`nui. Tân`ra
femeie tres`ri când sim]i un bra] care-i \nconjur` umerii.
Jordan \i murmur` la ureche:
108 KATE FREIMAN

– E[ti gata de plecare?


O adev`rat` groaz` o cuprinse pe Lise. C`uta cu
\nfrigurare o sc`pare, dar prea târziu, trebuia s` se
resemneze, s` r`mân` singur` cu acel b`rbat pe care-l iubea
mai mult decât orice.
– |ntr-o clip`...
Lise se desprinse [i alerg` s` se refugieze \n camera sa.
|ncepu s` se \nvârt` ca un leu \n cu[c`, dar v`zu cu coada
ochiului pe cineva trecând pe culoar.
– Meredith?
Lise dorea s` aib` o explica]ie cu veri[oara sa \nainte de a
pleca.
Meredith se \ntoarse din drum. Intr` \n camera Lisei.
|nchise u[a cu o privire du[m`noas` [i rece.
– Da? Ce vrei? \ntreb` ea cu un dispre] pe care nu [i-l
ascundea.
Lise avu un gest de neputin]`.
– Nu [tiu de unde s` \ncep.
Meredith zâmbi dispre]uitor f`r` s` r`spund` [i Lise se sili
s` continue.
– Eu... Ei bine, [tiu ce crezi...
Meredith o \ntrerupse cu o voce sarcastic`.
– Despre ce vorbe[ti?
Lise replic` lini[tit`.
– {tii foarte bine, Jordan. |n diminea]a asta m-ai acuzat c`
alerg dup` el.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 109

– {i \n aceast` dup`-amiaz`, am observat c` l-ai luat de


b`rbat. Frumoas` treab`, Lise. Probabil te pricepi la b`rba]i.
Nu e[ti altceva decât o destr`b`lat` de lux. A[a mam`, a[a
fiic`...
Lise p`li sub insult`.
– Meredith, te rog! {tiu ce sim]i...
– Adev`rat? O [tii? Crezi oare c` m` intereseaz` explica]iile?
Deloc, iubito! |]i doresc doar tot norocul din lume. Vei avea
nevoie!
– Meredith, \mi pare r`u.
O ur` \nc`rcat` de am`r`ciune deform` chipul frumos al
Meredithei.
– Oh, nu vei \nceta s`-]i par` r`u.
M`sur` \nc`perea \n lung [i \n lat, apoi se \ntoarse c`tre
veri[oara sa:
– Mason mi-a g`sit un alt pretendent, [tiai?
Aceast` fraz` o [oc` pe Lise.
– Nu.
– Este absolut respectabil, foarte frumos [i-l voi lua de so]
când va dori Mason. Scumpul nostru bunic a aranjat totul.
Lise \[i trecu o mân` peste frunte. Oare câte vie]i distrusese
Mason, voind s` le conduc`?
– Meredith, dar \l iube[ti?
– S`-l iubesc? Cine vorbe[te de dragoste? Eu vreau bani [i
putere. F`r` uneltirile lui Mason [i ale tale, m-a[ fi c`s`torit cu
Jordan, n-a[ fi fost deposedat` de ceea ce \mi revenea de
drept.
110 KATE FREIMAN

– Averea lui Mason...


Meredith a]inti asupra veri[oarei sale o privire pierdut`.
– Cât e[ti de \nduio[`toare, Lise... atât de dulce [i
nevinovat`, atât de preocupat` de s`n`tatea lui Manson...
Te [tersese din testament, [tiai? Eu a[ fi mo[tenit totul, cu
condi]ia s` urmez directivele bunicului. {i a[ fi f`cut-o;
n-am inten]ia s` suport aceea[i soart` ca mama mea. Mason
[i-a distrus via]a [i nu i-o voi ierta niciodat`! Sper c` va
muri!
Violen]a Meredithei o \ngrozi pe Lise, care se d`du \napoi,
dar veri[oara sa o re]inu de bra], cu un pumn de fier.
– Oh, nu. Vei asculta tot ceea ce am de spus, scorpie mic`.
Dac` cel pu]in Mason n-ar fi avut acel prim infarct... Nu te-ai fi
\ntors niciodat` aici. Jordan ar fi fost al meu.
Lise \ncerc` s` scuze atitudinea Meredithei. {opti cu un
zâmbet trist:
– |l iube[ti, nu-i a[a?
– Ba nu! Dragostea este bun` pentru pro[ti sentimentali de
felul t`u. Jordan era so]ul perfect. Când va fi ob]inut controlul
la „Holbrook International“, va fi b`rbatul cel mai puternic din
San Francisco. Va fi mult mai bogat decât a fost Mason
vreodat`!
Meredith se \ntrerupse o clip` \nainte de a ad`uga:
– {i, bine\n]eles, este fantastic la pat.
Lise se \nfior` [i Mederith izbucni \n râs.
– Asta este, frumoaso, va trebui s` supor]i. Sunt \ncântat`
s` fiu aici pentru a te privi cum te distrugi. S`rmana Lise,
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 111

c`s`torit` cu un b`rbat care nu se intereseaz` de ea. Se va


folosi de tine pân` când \l vei plictisi... [i asta nu va dura mult timp!
– Meredith, calmeaz`-te!
Lise \ncerc` s` se elibereze, dar Meredith \[i spori mai mult
strânsoarea degetelor. Cea mai mare dintre cele dou`
veri[oare se aplec` peste mezin` [i-i arunc` \n fa]`:
– Spune-mi, Lise, cum te sim]i s` fii vândut`?
– Ce vrei s` spui?
– Jordan nu ]i-a vorbit despre asta? Proast` mic`! }i-ai
imaginat c` dorea s` te ia de so]ie?
Lise \nchise ochii obosit`. Meredith [tia exact unde s`
loveasc` pentru a-i produce cea mai mare durere. Cum
veri[oara sa a[tepta un r`spuns, Lise murmur`:
– Nu [tiu...
– Ei bine te voi informa eu. Jordan ob]ine „Holbrook
International“, dar cu condi]ia s` te ia o dat` cu compania.
Scumpul nostru bunic, avea \nc` probleme de con[tiin]`,
b`nuiesc... Jordan vrea compania de mul]i ani. Mason a fost
sl`bit de e[ecul din Extremul Orient, dar este \nc` \n pozi]ia
de a negocia. L-am auzit la telefon. Aranjametul a fost \ncheiat
acum câteva s`pt`mâni.
Lise fu scuturat` de dezgust. La spital, bunicul aproape
recunoscuse toate astea.
Meredith privi cu satisfac]ie urmele ro[ii l`sate pe bra]ul
Lisei. |[i puse rapid p`rul \n ordine, se \ndrept` spre u[` [i
arunc` peste um`r.
– Mult noroc, scump` veri[oar`.
Capitolul 8

Casa lui Jordan, imens`, era construit` din piatr` [i


lemn`rie patinat`, situat` foarte sus, pe \n`l]imile colinelor
din Marin County. Un [ir de arbori de[i o ascundeau de
privirile trec`torilor prea curio[i.
|nainte de a ajunge la cas`, ma[ina trecu de un portal \nalt,
metalic, comandat electric [i supravegheat de dou` camere
video. Apoi trebuia urmat` o alee [erpuitoare printre pini,
eucalip]i [i sequoia.
Casa era construit` pe dou` nivele, cu terase largi din lemn
la fiecare etaj. Fiecare fereastr` oferea o vedere superb`
asupra arborilor maiestuo[i [i lini[ti]i. Era un loc \n care
trebuia s` se tr`iasc` bine; Lise observ` asta \n pofida
dezam`girii sale. |ntr-o situa]ie normal`, tân`ra femeie ar fi
plecat s` descopere cel mai mic ungher; dar cuvintele
Meredithei continuau s-o preocupe.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 113

Jordan o introduse \ntr-un salon mobilat cu rafinament. Se


mir` de mutismul tinerei femei [i o privea uneori atent,
\ntreb`tor [i \ngrijorat.
|nc`perea era spa]ioas`, p`trat`, decorat` \n culoarea
untului [i un albastru foarte deschis. Perne albe [i albastre, pe
canapeaua din piele, invitau la odihn`. Tablourile
contemporane purtau numele unor arti[ti cunoscu]i.
O b`taie discret` \n u[` anun]` sosirea doamnei Porter,
menajera casei. Jordan f`cu prezent`rile [i explic` faptul c`
domnul Porter avea grj` de parc [i de piscin`.
Lise o aprecie de la prima vedere pe simpatica doamn`
Porter, \n vârst` de aproximativ patruzeci de ani.
– Toate felicit`rile pentru amândoi, exclam` ea. Voi trimite
s` v` urce bagajele la etaj. |n acest timp, dori]i s` servi]i ceva,
doamn` Hayes?
Doamn` Hayes! Oare cum se va putea obi[nui Lise cu acest
nume?
– Mi-ar face pl`cere pu]in` cafea, r`spunse tân`ra femeie.
Doamna Porter zâmbi u[or \nclinând capul, apoi se
\ntoarse spre Jordan.
– {i dumneavoastr`, domnule?
– Eu a[ prefera ceva mai tare, dar m` voi ocupa singur de
asta. Dup` ce ve]i aduce cafeaua, de ce nu pleca]i \ntr-o
vacan]` pentru restul s`pt`mânii?
Doamna Porter radia de bucurie:
– Mul]umesc mult, domnule, sunte]i foarte amabil.
Se \ntoarse rapid cu o tav` \nc`rcat` cu ce[ti, cafea [i
sandvi[uri minuscule, delicioase. Cum Jordan schimb` câteva
114 KATE FREIMAN

cuvinte cu menajera, \nainte de plecare, Lise se apropie de


fereastr` pentru a contempla bog`]ia gr`dinii [i abunden]a de
flori multicolore.
O nelini[te surd` o rodea pe tân`ra femeie. O dat` doamna
Porter plecat`, vor r`mâne singuri \n aceast` cas` frumoas`.
Lise nu [tia cu precizie ce a[tepta Jordan de la ea, dar \i era
team`. Cuvintele Meredithei o r`neau \nc` la fel de
necru]`tor. Jordan se c`s`torise cu ea pentru a ob]ine
„Holbrook International“.
Pentru ce alt motiv ar fi putu-o lua de so]ie? De ce oare
trebuia s` se \ndr`gosteasc` de acest b`rbat?
– Pot s`-]i torn cafea?
Lise tres`ri [i se \ntoarse cu fa]a. F`r` nici un preambul,
puse \ntrebarea care o obseda de ore \ntregi.
– Acest inel... spuse ea ridicând mâna stâng`, a apar]inut
so]iei tale?
– Este important pentru tine?
Jordan puse pe o m`su]` lâng` Lise cea[ca de cafea, apoi se
servi cu un pahar de whisky. Tân`ra femeie insist`:
– Al cui a fost?
– Al mamei mele.
– Oh...
Lise se sim]i ridicol` c` d`duse \ntreb`rii atâta importan]`.
Totu[i, fu cuprins` de o imens` u[urare. Lu` cea[ca [i b`u o
\nghi]itur`, \ncercând s`-[i ascund` tremurul mâinilor.
– Dac` te deranjeaz`, pot cump`ra o alt` verighet`.
– Nu-i nici o sup`rare, bâigui Lise, jenat`.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 115

– Totu[i, aveam impresia de contrariu.


Lise se \ncrunt`.
– Eu... Vorbe[te-mi despre so]ia ta.
– Te intereseaz`? A trecut foarte mult timp de atunci.
Acest subiect p`rea s`-l indispun` pe Jordan. Oft`:
– Eram tân`r [i ner`bd`tor. La acea vârst`, nu [tiam ce este
dragostea.
Se l`s` t`cerea. |n cele din urm`, Lise nu mai reu[i s`
suporte, s`ri \n picioare.
– Oh, este ridicol!
Jordan \ntreb` cu un zâmbet ironic:
– Despre ce vorbe[ti?
Lise strig` furioas`:
– Nu voi r`mâne aici! Nu vreau s` fiu legat` de un necunos-
cut pentru tot restul zilelor mele!
Tân`ra femeie se \ndrept` cu pas hot`rât spre u[`, dar
Jordan i se a[ez` \n drum. O opri cu un gest rapid [i o \ntoarse
spre el.
– Sunt fericit c` ai \n]eles cel pu]in c` suntem lega]i pe
via]`.
Lise replic` pe o voce tremur`toare:
– Nu m` po]i ]ine aici \mpotriva voin]ei mele.
– Poate nu va fi \mpotriva voin]ei tale.
Ochii lui nu se desprindeau de pe buzele \ntredeschise ale
tinerei femei [i Lise \n]elese. Pu]in \i p`sa de sentimentele ei;
se tr`dase atât de des... Jordan vorbise despre asta cu
Meredith, râsese cu ea...
116 KATE FREIMAN

Aceast` amintire umilitoare readuse puterile [i mânia Lisei.


– Te ur`sc! Dac` m` atingi, te omor. Jur!
Jordan zâmbi cu senzualitate non[alant`.
– Ai ochi de pisic`... murmur` el.
– Am [i gheare! {i-]i scot ochii dac` te mai apropii.
– Arat`-mi ghearele, replic` Jordan cu voce amuzat`.
Fulger`tor, buzele lui Jordan fur` peste ale ei. Furia [i
mândria r`nit` disp`rur` \ntr-o cea]` \ndep`rtat`. Cum s-ar
putea oare lupta cu acest b`rbat, când \l iubea atât de
mult?
|n cele din urm`, Jordan \n`l]` capul [i \ntâlni privirea
tulburat` a so]iei sale.
– E[ti so]ia mea, Lise [i te doresc.
Ea protest` slab.
– Nu, nu sunt so]ia ta...
Jordan \i prinse mâna stâng` [i-i ar`t` verigheta.
– {i atunci, asta ce este?
– Este o glum` de prost gust. Nu, mai dregrab` un
aranjament comercial.
– Ce vrei s` spui?
Lise izbucni, triumf`toare:
– Vreau s` spun c` nu sunt atât de proast` pe cât crezi tu.
{tiu despre toate \n]elegerile cu bunicul!
Se l`s` o lung` t`cere. Lise nu reu[ea s` descifreze expresia
lui Jordan. Ad`ug`, vrând s`-l jigneasc` [i mai mult.
– Este demn de dispre]! Tu e[ti demn de dispre]!
– Cine ]i-a vorbit despre asta? Mason?
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 117

O durere ascu]it` str`punse pieptul Lisei. A[adar, Jordan


admitea adev`rul. |n adâncul gândurilor sale, p`strase o mic`
speran]`, \n ciuda tuturor. Dar Meredith spusese adev`rul [i
Lise ar fi dorit s` moar`.
– Ce importan]` are? Este suficient c` [tiu totul. Nu voi
dormi \n acela[i pat cu tine nici ast`zi [i nici alt` dat`. Poate ai
cump`rat „Holbrook International“, dar nu pe mine!
Jordan articul` cu r`ceal`:
– Adev`rat? Este timpul s` accep]i s` prive[ti realitatea \n
fa]`: suntem so] [i so]ie, indiferent de motiv. {i vei dormi \n
patul meu chiar \n aceast` noapte.
Lise nu putu rezista când o trase spre el lâng` trupul lui cu
mu[chi puternici. Se zb`tu slab [i murmur`:
– Nu, nu vreau... nu f`r` dragoste.
Jordan se \ncord` imperceptibil. Apoi spuse pe un ton
aproape amenin]`tor:
– Po]i [i o vei face.
Mâna sa bronzat` alunec` de pe um`rul Lisei [i-i dezmierd`
blând sânul. Ea tremura puternic [i \ntoarse capul. Jordan
ad`ug` cu voce joas`:
– E[ti so]ia mea, Lise, [i va trebui s` te compor]i ca atare.
Lise replic` trist`:
– Sunt o actri]`, doar n-ai uitat?
Jordan râse zeflemitor.
– Atunci, \ncepe s`-]i \nve]i rolul.
Jordan o s`rut` pe Lise cu o pasiune nou`. Ea se gândi
confuz s` se zbat`, s` strige, s`-l loveasc`, dar valuri de dorin]`
118 KATE FREIMAN

o l`sar` f`r` putere. Nu protest` când Jordan o ridic` \n bra]e


[i urc` scara. Totu[i, o [oapt` \nsp`imântat` \i sc`p` când el
trecu de u[a camerei:
– Jordan...
El s`rut` u[or gura tinerei femei [i zâmbi.
– Sst, Lise. Nici un cuvânt...
O \ntinse blând pe patul imens.
Gura lui Jordan \i atingea u[or gâtul, pieptul, umerii tinerei
femei. |n contact cu buzele fierbin]i, pielea Lisei lua foc.
Apoi, mâinile bronzate [i moi ale lui Jordan o dezbr`car`
rapid pe Lise. Tân`ra femeie r`mase inert` [i goal`, pe
cear[afurile r`coroase din m`tase.
El se \ndrept` pentru a contempla corpul dezbr`cat al
Lisei. Ea ro[i puternic [i \ncerc` s` se acopere cu o bucat` de
cuvertur`.
Jordan zâmbi afectuos. Prinse mâinile Lisei [i-i s`rut`
c`u[ul fiec`rei palme.
– E[ti frumoas`, Lise, atât de frumoas`... am impresia c`
a[tept de mult...
Se \ntrerupse brusc. Mâinile explorau cu blânde]e pielea
m`t`soas` a Lisei, sânii, abdomenul, [oldurile. Apoi puse
st`pânire pe gura tinerei femei, pentru un s`rut lung [i
p`tima[. Lise se sim]i cuprins` de-o dorin]` puteric`. Gemu de
frustrare când Jordan se \ndep`rt` pentru a se dezbr`ca \n
grab`.
Contactul trupului gol al lui Jordan cu pielea sa, \i produse
un [oc tinerei femei. |ngrozit`, [opti:
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 119

– Nu... Nu pot... Eu, niciodat`....


Jordan o domoli cu o mângâiere,
– {tiu. Nu te nelini[ti, dragostea mea. Nu-]i voi face r`u.
– Jordan, te rog...
Lise vru s` se zbat`, dar trupului mare [i musculos al
so]ului s`u nu-i fu greu s` se fac` ascultat. El \i comand` cu o
voce r`gu[it`:
– Atinge-m`, mângâie-m`. Nu m` l`sa s` te iau, Lise.
Ofer`-mi-te.
Lise tremura din cap pân` \n picioare. Vocea lui Jordan
exercita asupra sa o fascina]ie irezistibil`. Ridic` o mân` apoi
pe cealalt` [i, \ntâlni pieptul \n acela[i timp dur [i suplu.
Sim]i sub degetele sale inima lui Jordan b`tând puternic [i
repede, apoi se abandon` pl`cerii de-a urm`ri conturul
mu[chilor, de a-l auzi pe Jordan gemând ca supus unei dureri
delicioase.
Dup` o ve[nicie de mângâieri, de descoperiri, trupul Lisei
se arcui spre Jordan. Nu mai putea suporta aceast` a[teptare,
i se p`rea c` nu tr`ise decât pentru clipa care se apropia, clipa
unirii, perfect`, pasionant`.
|n sfâr[it, Jordan o f`cu a sa. Lise se ag`]` de spatele lat [i
musculos \n care \[i \nfipse unghiile, strigând numele iubirii
sale, \n timp ce el o ducea \ncet, cu r`bdare, pân` la clipa de
negr`it.

***
120 KATE FREIMAN

Lise deschise ochii \n penumbr`. Dezorientat`, se \ntreb`


unde se afla. Apoi sim]i mul]umirea tandr` a trupului s`u [i \[i
aminti.
|ntoarse capul. Jordan plecase; dar dezordinea
cear[afurilor st`tea m`rturie nop]ii lor pasionate.
Se \ntinse cu un zâmbet senzual. Aceast` noapte fusese
pentru ea o experian]` de neuitat. Poate aceste clipe
tumultuoase o vor ajuta s` \n]eleag` mai bine...
Lise se d`du jos din pat. Ce or` putea fi? Cerul scânteia de
mii de stele, dar briza era c`ldu]` \nc`. Tân`ra femeie ie[i pe
teras`, f`r` s` se preocupe de goliciunea sa. Se rezem` de
balustrad` [i se \ntinse. Copacii fo[neau \n \ntuneric [i farurile
unei ma[ini suiau \ncet o colin` \ndep`rtat`.
Z`rindu-[i imaginea pal` a trupului \n geamul ferestrei, Lise
\nchise ochii sub efectul unei ciudate sl`biciuni. Nu uitase
mâinile blânde ale lui Jordan [i gura sa fierbinte... dup` cum
b`nuise, era un amant priceput. Câte femei se abandonaser` oare
\n bra]ele sale, implorându-l ca Lise, mai \nainte cu câteva ore?
Jordan n-o iubea; acceptase deja c` aceast` c`s`torie era o
clauz` \n contractul cu Mason. Cum oare \i putuse ceda Lise,
[tiind asta?
Ochii i se umplur` de lacrimi. Fusese categoric hot`rât` s`-i
reziste. {i fusese de-ajuns s-o ating`, pentru a-[i abandona
trupul [i sufletul... Cu siguran]`, Jordan \[i potolise doar
dorin]a fizic` din el; dar ea, Lise, nu mai era aceea[i. Nu va uita
niciodat` aceast` noapte, \i va apar]ine pentru totdeauna lui
Jordan.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 121

Tân`ra femeie se \ntoarse \n camer` pentru a se \nf`[ura


\ntr-un neglijeu de m`tase. Aprinse o lamp` de pe noptier` [i
cercet` \nc`perea cu privirea, \n c`utarea hainelor sale.
Lise descoperi o baie luxoas` [i deschise o u[` ascuns`,
intrând \ntr-o camer` mic` având pere]ii lambrisa]i, unde erau
ag`]ate sau \mp`turite haine b`rb`te[ti. Tân`ra mângâie cu
triste]e un costum al lui Jordan. Era absolut imposibil, nu
putea r`mâne cu acest b`rbat [i se pr`bu[i pe un scaun pentru
a-[i plânge toate lacrimile ce le sim]ea \n corp.
Mai târziu, când lacrimile \i secar`, Lise se refugie \n baie.
Arunc` ap` rece pe ochi, apoi cobor\ scara descul]`, \n
c`utarea valizelor sau a hainelor sale.
Lumina str`lucea \n salon. Lise intr` [i-l g`si pe Jordan \n
picioare, \n fa]a ferestrei, cu un pahar de whisky \n mân`.
Ea \l cercet` o clip`, fascinat` de frumuse]ea trupului s`u
pe jum`tate gol, \mbr`cat doar cu ni[te blugi decolora]i.
Lise percepu ceva dezolant, de-o infinit` singur`tate \n
aceast` siluet` mut`. Sim]i dorin]a de a alerga spre el [i a-l
\nconjura cu bra]ele. Dar Jordan \[i d`du seama de o prezen]`
\n \nc`pere [i se \ntoarse. |i zâmbi u[or.
– |n sfâr[it te-ai trezit, Lise...
Iluzia sl`biciunii sale disp`ruse, p`rea ca \ntotdeauna
perfect st`pân pe sine. Privirea indiscutabil arogant` [i
m`gulitoare o f`cu s` ro[easc` pe tân`ra femeie, ale c`rei
forme de-abia erau acoperite de m`tasea transparent`.
– M`... m` \ntrebam unde-mi sunt hainele.
– Valizele tale sunt sus. Porter le-a trimis acolo [i ]i-a
aranjat probabil lucrurile \n dulapul pentru haine. Te-ai uitat?
122 KATE FREIMAN

Lise deschise gura pentru a r`spunde, apoi \[i aminti de


existen]a unei a doua u[i pe care neglijase s-o deschid`.
Jordan o privi atent, intrigat.
– Ce-i cu tine?
Lise \[i reveni.
– Nimic. A[ putea s` beau ceva, te rog?
– Desigur. Ce dore[ti?
– Whisky.
Lise nu se atinsese niciodat` de b`uturi tari, dar avea
nevoie neap`rat de ceva remontant pentru a-[i p`stra
controlul asupra nervilor. Jordan nu se ar`t` surprins [i-i
\ntinse un pahar umplut cu generozitate.
Lise \l observ` distrat` pe Jordan care-i \ntoarse spatele.
Deodat`, z`ri ni[te linii ro[ii paralele pe umerii s`i.
– Dumnezeule, [opti ea \ngrozit`.
Jordan se \ntoarse brusc. Urm`ri direc]ia privirii tinerei
femei [i izbucni \n râs. Lise \ntreb` serioas`:
– Eu ]i-am f`cut asta?
Jordan zâmbi ironic.
– Sunt m`gulit.
– |mi pare r`u.
Lise l`s` ochii \n jos [i-[i \nghi]i whiskyul ca pe ap`. Jordan
era foarte aproape de ea. Strânse cu putere paharul \ntre
degete pentru a-[i st`pâni o puternic` dorin]` de-a mângâia
pieptul musculos. |ntreb` pe o voce ferm`:
– Cât este ceasul?
– Nou` [i jum`tate.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 123

Jordan nu se mi[c`. Erau doar la câ]iva centimetri unul de


altul [i Lise nu g`sea puterea s` se \ndep`rteze.
– A[ vrea s` telefonez la spital.
Jordan replic` imediat.
– Am sunat eu deja.
– Cum se simte?
– Se odihne[te. Este \nc` foarte sl`bit, dar se crede c` \[i va
reveni.
Aceast` veste aduse o imens` u[urare tinerei femei. |[i
a[ez` paharul [i reu[i s` se \ndep`rteze de Jordan. Dar nu f`cu
decât câ]iva pa[i când o mân` i se strânse pe \ncheietur`.
– Trebuie s` vorbim.
Lise \ncerc` s` se elibereze, dar Jordan \[i spori
strânsoarea. Ea replic` enervat`:
– N-aveam nimic s` ne spunem. Nu voi r`mâne cu tine!
N-a[ suporta aceast` c`s`torie lamentabil`. O c`s`torie f`r`
dragoste n-are nici o valoare [i... [i nu voi r`mâne, m` auzi?
Degetele lui Jordan strânser` nervos \ncheietura pl`pând`.
El \[i \ncle[t` maxilarul.
– Vei r`mâne. Ai acceptat aceast` c`s`torie [i i-ai f`cut o
promisiune lui Mason. Aveai o [ans` s` te eschivezi, dar n-ai
prins-o. {i dac` te las s` pleci, unde te vei duce?
– Nu te prive[te!
Lise se sim]ea prins` \n capcan`. Nu se putea duce nic`ieri.
Poate, numai \n Anglia... Aceast` idee o lini[ti o clip`; apoi
trebui s` admit` c` nu s-ar fi putut \ntoarce acolo \nainte de
a-l [ti pe Mason complet restabilit.
Jordan \i ar`t` \nc` o dat` oribilul adev`r.
124 KATE FREIMAN

– E[ti so]ia mea. |n consecin]`, m` prive[te, nu crezi?


Ea privi cu aten]ie chipul neted [i \ntunecat al so]ului s`u
[i sim]i o lovitur` \n plin piept.
Era con[tient` de for]a iubirii pentru el. Va putea s`
g`seasc` m`car curajul de a-l p`r`si?
Cu tr`s`turile \n`sprite de efortil de a-[i ascunde
sentimentele, Lise spuse t`ios:
– Foarte bine. |n acest caz, ce propui?
Jordan zâmbi \ncordat.
– Ce calm suveran...
– {i de ce nu? Sunt sigur` c` nu ne va fi greu s` g`sim un...
aranjament.
Lise \ncerc` s` adopte o voce dispre]uitoare [i plictisit`.
Jordan murmur` \ncet:
– Este prea târziu, Lise.
– Nu \n]eleg...
– Te-ai abandonat absolut \ncânt`tor \n bra]ele mele. Nu
mai po]i face pe indiferenta.
{ocat`, Lise deschise mari ochii verzi. Replic` pe un ton
sarcastic:
– N-a fost decât dorin]`, f`r` nici un pic de dragoste. {i asta
nu m` intereseaz`...
– Este un \nceput.
Jordan zâmbi [i \ndep`tr` u[or ]es`tura din m`tase \n care
se \nf`[urase Lise. Se aplec` pentru a-[i plimba buzele pe gâtul
[i pieptul tinerei femei [i a-i atinge sânii cu o mân` senzual`.
Lise se \nfior`. Dorin]a \i n`v`li \n vine [i respira]ia i se precipit`.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 125

– Nu...
Lise se \ndep`rt` dintr-o s`ritur`. {tia c` Jordan o f`cea f`r`
dragoste. Voia numai s`-[i etaleze puterea dominatoare
asupra corpului ei prea ascult`tor. La acest gând, Lise putu
g`si for]a de-a respinge mâna lui Jordan...
El o l`s` s` ia distan]`. Lise rearanj` cutele ve[mântului
u[or de noapte [i \[i \ncruci[` bra]ele cu un aer hot`rât.
Jordan o observ` f`r` s` spun` un cuvânt.
Dup` câteva clipe de t`cere, \n care Lise nu reu[i s`-[i
\ntoarc` privirile, Jordan murmur`:
– Vezi bine, Lise. Armonia noastr` trupeasc` este perfect`.
Aceast` c`s`torie are toate [ansele s` reu[easc`.
Lise l`s` trist` capul \n jos.
– {i dragostea?
Jordan r`spunse cu un cinism ne\ndur`tor:
– Care dragoste? Crezi oare c` totul va merge mai bine
dac` \]i spun c` te iubesc? S` [tii c` ]i-o pot spune. Nu m`
deranjeaz`.
Lise \nchise ochii cu durere.
– Nu, nu! Bine\n]eles c` nu.
N-o va l`sa s` plece. Voia „Holbrook International“ [i va
pl`ti pre]ul necesar.
– Atunci, unde este problema?
Furioas`, Lise replic` f`r` s` se gândeasc` la vorbele ei.
– Problema este c` te dispre]uiesc!
– |ncerci s` semeni cu un disc stricat, Lise.
|ntinse bra]ul [i o aduse pe tân`ra femeie lâng` el, ca pe o
p`pu[` din cârpe. S`rutul s`u strivi buzele Lisei.
126 KATE FREIMAN

Ea se zb`tu furioas`, dar nu reu[i decât s` se r`suceasc` pe


pieptul puternic, f`r` s` poat` desface strânsoarea. Brusc,
totul se cl`tin` [i Lise r`spunse cu totul chem`rii acelui s`rut.
Mângâie cu tandre]e umerii contuziona]i de pasiunea sa.
Jordan gemu \ncet lâng` gura Lisei. |[i afund` degetele \n
p`rul s`u negru pentru a o face pe tân`ra femeie s` dea
capul spre spate, apoi acoperi cu s`rut`ri avide gâtul fragil al
Lisei.
Cu un gest precis [i rapid, Jordan f`cu s` cad` m`tasea de
pe umerii Lisei. Mâinile mari, b`rb`te[ti, parc` descopereau
pentru prima dat` pielea m`t`soas` [i se umpleau de
admira]ie cu o infinit` \ncetineal`.
R`sun` soneria telefonului. Zgomotul s`u insuportabil \n
aceast` \nc`pere t`cut` \i f`cu pe amândoi s` tresar`. Lise
reveni la realitate [i vru s` se \ndep`rteze de Jordan.
El refuz` s-o lase s` plece. |n`l]` capul pentru a-i cere cu o
voce \n`bu[it`:
– Las`-l s` sune.
– Nu!
Printr-o mi[care de panic`, Lise reu[i s` se elibereze [i
alerg` la telefon. R`spunse \nainte ca Jordan s` aib` timp s-o
opreasc`.
– Lise?
Lise recunoscu pe loc vocea grav` a interlocutorului s`u.
P`li [i strânse convulsiv receptorul \n mân`. Era Paul Lianos.
– Cum ai ob]inut acest num`r? \ntreb` ea cu r`ceal`.
Paul Lianos p`rea c` se amuz` bine. Replic`:
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 127

– De la Meredith. Vino mâine s` iei prânzul cu mine.


Lise tremura din toate \ncheieturile. Ce tupeu! Nu-i venea
s` cread`. Paul Lianos era perfect sigur de el. Câteva secunde
dispre]ul o sufoc` pe Lise [i o \mpiedic` s` vorbeasc`. Apoi
replic` t`ios:
– Nu.
Se \ntoarse, sim]indu-l pe Jordan mi[cându-se \n spatele ei.
O observ` cu aten]ie pe tân`ra femeie, tr`s`turile crispate,
maxilarele strânse. Paul Lianos continu` pe un ton
conving`tor:
– Haide, accept`, Lise. Nu-mi credeam ochilor când te-am
v`zut ast`zi. Erai frumoas` la optsprezece ani, asta este sigur,
dar acum e[ti irezistibil`!
Lise asculta intona]ia admirativ` a lui Paul Lianos [i sim]i c`
i se face grea]`. |ncerc` cu greu s` respire adânc [i tres`ri când
Joardan \i smulse receptorul din mâna tremur`toare.
Jordan \nchise cu brutalitate, f`r` m`car s` duc`
receptorul la ureche. O r`ceal` ascuns` o cople[i pe Lise. Se
aplec` s`-[i adune neglijeul [i-l strânse zgribulit` \n jurul s`u.
apoi \ndr`zni s` arunce o privire pe furi[ spre fa]a deformat`
de furie a lui Jordan.
Cu perspicacitatea sa obi[nuit`, Jordan \ntreb`:
– Era b`rbatul de la restaurant?
Lise d`du afirmativ din cap. Jordan continu`:
– Din cauza lui ai p`r`sit San Francisco?
– Da.
– Cine este?
128 KATE FREIMAN

– Paul Lianos.
Lise trebui s` fac` un efort fa]` de ea \ns`[i pentru a
articula numele detestat. Jordan d`du la rândul s`u din cap,
ca [i cum acest nume \i era familiar.
– {i ce reprezint` el pentru tine?
– Nimic.
Lise se \ntoarse. Niciodat` nu-i va putea povesti lui Jordan
acel episod atât de umilitor.
El o prinse pe tân`ra femeie de umeri [i o f`cu s` se
\ntoarc` \n fa]a sa.
– Nu min]i! Paul... Am mai auzit acest nume. |l murmurai
cu atâta ardoare, \n acea zi când te-am s`rutat!
Lise continua s` refuze s` r`spund`. Jordan o oblig` s`
ridice capul [i o \ntreb` ne\nduplecat.
– E[ti \ndr`gostit` de el?
Ea nu putu suporta mai mult.
– Las`-m` \n pace!
Se eliber` din mâna care-i ]inea b`rbia [i ie[i alergând din
\nc`pere.
Capitolul 9

Lise era \ntins` pe marginea piscinei. Se sc`lda \n fiecare zi,


\notând lungime dup` lungime, pân` când o cuprindea o
epuizare pl`cut`. Apoi ie[ea din ap` [i lenevea la soare \nainte
de prânz.
Ar fi apreciat aceas` mic` rutin` de trând`veal`, \n cazul \n
care ar fi fost mai pu]in nefericit`. Tân`ra femeie se rostogoli
pe spate [i deschise ochii. Se \mplinea o s`pt`mân` de când
sosise \n aceast` cas` [i rela]iile sale cu Jorddan nu ar`tau nici
o ameliorare. Telefonul lui Paul Lianos nu f`cuse decât s`
\nr`ut`]easc` lucrurile.
Lise \nchise iar ochii. Soarele \i ardea pl`cut pielea.
P`s`relele ciripeau vesel, insectele bâzâiau \ncet trecând din
floare \n floare... Locul acesta era atât de lini[tit...
Din nefericire, Lise nu mai auzise vorbindu-se despre Paul
Lianos dup` acel telefon nefast... [i spera s` nu mai aib`
vreodat` ve[ti de la el.
130 KATE FREIMAN

Un rând de sequoia imen[i umbreau o parte a piscinei,


\n spatele casei. Solul era pavat cu c`r`mid` ro[ie
hexagonal`; \n jurul apei limpezi erau o mul]ime de
[ezlonguri. O pergol` \mbr`cat` \n plante ag`]`toare
ornamentale ad`postea o mas` [i ni[te scaune pentru a se
mânca \n exterior. Pu]in mai departe, ascuns` \ntr-un tufi[
\nflorit, se \n`l]a o construc]ie mic` ce \nchidea o saun`. Da,
dac` dragostea s-ar fi putut na[te \n aceast` locuin]`, acesta
ar fi fost paradisul...
Atmosfera \n acela[i timp rustic` [i luxoas`, o lini[tea pe
Lise. Trebuia s` recunoasc`, aceast` cas` [i gr`dina sa
luxuriant` o cucerise \n \ntregime.
Tân`ra femeie se \ntoarse u[or când soarele \ncepu s`-i
ard` umerii. Gândurile \i revenir` la Jordan.
Chiar \n acea diminea]`, Lise se trezise \n lumina cenu[ie a
zorilor. Inima lui Jordan b`tea regulat lâng` obrazul ei
Adormise ]inând-o \n bra]e. Lise se cuib`ri lâng` trupul \nalt [i
suplu, alunecând un bra] \n jurul taliei lui Jordan. Inspir`
profund parfumul proasp`t [i b`rb`tesc al pielii sale. |n acea
clip`, Lise se sim]i \n sfâr[it \n siguran]`, pentru prima dat`
dup` ani de zile.
F`r` \ndoial`, Jordan n-o iubea, dar nu se lipsi de prezen]a
sa reconfortant`, de nop]ile lor de extaz senzual. Lise \[i uitase
toat` mândria: va lua tot ceea ce Jordan catadicsea s`-i dea.
El se trezise. Lise zâmbise, \nc` pe jum`tate adormit`. El \[i
aplecase capul brunet [i-i d`du tinerei femei un s`rut blând [i
afectuos.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 131

Ro[i, amintindu-[i acel s`rut. De o s`pt`mân`, Jordan nu-i


oferise decât \mbr`]i[`ri pasionate, \nver[unate [i \n aceast`
diminea]` \i d`dea \n sfâr[it pu]in din acea afec]iune care-i
lipsea atât de mult.

***

Zilele treceau rapid. Jordan muncea \n ora[ toat` ziua. Nu


se \ntorcea decât la ora cinei. Lise se ar`ta rece [i rezervat` \n
conversa]iile lor, deoarece \i era team` s` nu-[i dezv`luie
secretul. Totu[i, Jordan f`cea eforturi evidente pentru
\nfrânge timiditatea tinerei sale so]ii. Uneori, dup` cin`,
ascultau muzic` [i Lise se pierdea \n gândurile sale, f`r` s`
observe privirea p`trunz`toare pe care Jordan o a]intea asupra
ei. Uneori, jucau [ah. Jordan câ[tiga \ntotdeauna; juca
inteligent, cu o precizie calm`. Târziu \n noapte, o ducea pe
tân`ra femeie pân` \n camer` [i f`cea dragoste \n penumbra
r`coroas`.
Lise nu [tia ce se va \ntâmpla cu ea. Viitorul o umplea de
nelini[te [i refuza s`-l priveasc` \n fa]`. Uneori \[i spunea c` ar
trebui s` se \ntoarc` \n Anglia, dup` vindecarea lui Mason...
Dar mai mult sau mai pu]in con[tient, nutrea speran]a nebun`
c`, \ntr-o zi, Jordan se va \ndr`gosti de ea.
Era stupid [i Lise [tia asta. Atitudinea rece [i indiferent` a
lui Jordan nu l`sa nici o \ndoial` asupra sentimentelor sale. O
dorea pe Lise, atâta tot.
Concentrat` asupra dilemelor sale familiare, nu auzi pa[ii
unei femei \nalte, brunete, care se apropiau.
132 KATE FREIMAN

– Bun` ziua. Sper c` apari]ia mea s` nu te scandalizeze


prea tare... Am sunat, dar n-a r`spuns nimeni.
Lise \n`l]` capul [i-[i protej` ochii de soare. Descoperi
stupefiat` chipul delicat al Dianei de Brandebourg.
St`pânindu-[i mânia [i gelozia, Lise se auzi r`spunzând cu
calm:
– Doamna Porter face cump`r`turile s`pt`mânale.
Privirea Dianei de Brandebourg m`sur` cu curiozitate
corpul aproape gol al Lisei. Apoi \ntreb` pe un ton indiferent.
– Jordan nu este aici?
– Este \n ora[, replic` Lise.
Ca \ntotdeauna, Diana era \ntruchiparea \ns`[i a elegan]ei
[i frumuse]ii. Ast`zi, p`rul lung [i negru \i c`dea liber pe
umeri. Purta un costum de culoare deschis` format din
pantaloni [i o vest` impecabil`, machiajul era perfect,
bijuteriile discrete [i de valoare. Lise se sim]i copil`roas` [i
[tears` al`turi de vizitatoarea sa.
– Nici o problem`. De fapt, am venit s` te v`d, Lise.
Diana zâmbea cu amabilitate. Lise \mbr`c` rapid o rochie
scurt` de plaj` peste costumul de baie. |ndr`zneala acestei
femei era uluitoare. Pentru ce venise aici? Venise oare s`-l
caute pe Jordan, sau s` profereze amenin]`ri? O clip`, Lise se
\ntreb` dac` Jordan o mai v`zuse de la c`s`toria lor... Ar fi,
pentru ea, lovitura de gra]ie.
Lise se ridic` [i \ncerc`, \n pofida emo]iei, s` fie demn`.
|ncepu:
– Doamn` de Brandebourg...
Vizitatoarea izbucni \n râs.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 133

– Oh, spune-mi Diana, te rog. Detest bunele maniere.


Lise consider` aceast` \ntrerupere absurd`. Intr` direct \n
subiect.
– Pentru ce voiai s` m` vezi?
Diana ridic` sprâncenele, deoarece sesizase nota de
ostilitate a acestei \ntreb`ri.
– Ei bine, credeam c` ar trebui s` \ncerc`m s` ne
cunoa[tem pu]in mai bine. La urma urmei, \l iubesc pe Jordan
din toat` inima. C`s`toria a avut loc \ntr-o reuniune atât de
restrâns`, \ncât n-am putut asista la ea... evident, dac` e[ti
ocupat`, pot...
Lise a]inti asupra Dianei o privire uluit`. Nu putu decât s`
repete slab:
– |l iube[ti? {i el...
Diana aplec` \ntr-o parte capul [i o observ` pe Lise
amuzat`.
– Bine\n]eles, m` iube[te. Nu ]i-a vorbit despre mine? Este
de neiertat. Afl`...
L`s` s` treac` o clip` cumplit` \n cursul c`reia Lise crezu c`
le[in`.
– Afl` c` sunt sora sa.
Lise se \mbujor` [i se sim]i absolut ridicol`, sub privirea
ironic` a Dianei. |n acela[i timp, sim]i c` i se ia de pe inim` o
greutate dureroas`, ap`s`toare. |nc` pu]in [i ar fi luat-o pe
Diana \n bra]e.
– Oh, sora sa!... Dumnezeule! |mi pare r`u... te-am primit
atât de r`u! Vrei s` bei o cafea \n`untru?
134 KATE FREIMAN

Lise se puse \n mi[care, cu un zâmbet involuntar pe buze


[i inima u[oar`. Nu se gândise niciodat` c` Diana [i Jordan ar
putea fi rude [i tr`sese concluziile cele mai ru[inoase. De
acum, se sim]ea atât de u[urat`!...
Lise o a[ez` pe Diana \n salonul r`coros cu starurile l`sate.
– Voi face o cafea.
– Vrei pu]in ajutor?
– Nu, mul]umesc, nu-mi va lua decât un minut. |n timp ce
se f`cea cafeaua, Lise se n`pusti la etaj pentru a-[i peria p`rul
[i a \mbr`ca o pereche de pantaloni [i o bluz` u[oar`.
Lise aduse tava cu cafea \n salon. Umplu ce[tile [i-i oferi
Dianei pr`jiturile doamnei Porter.
– Nu te deranjeaz` dac` fumez? o \ntreb` Diana.
– Nu, desigur. |mi place mult mirosul ]ig`rilor fran]uze[ti.
Diana r`spunse zâmbetului Lisei.
– Sper c` nu te jignesc dac` te \ntreb ce vârst` ai?
– Nu, am dou`zeci [i unu de ani.
Diana remarc` amabil`:
– Nu m` mir` c` Jordan este atât de protector cu tine.
– Crezi c` sunt prea tân`r` pentru el?
– |l iube[ti?
– Da.
Lise r`spunse f`r` cea mai mic` ezitare [i chipul Dianei se
\mblânzi.
– Atunci, nu cred c` e[ti prea tân`r`. Rodolphe are cu
cincisprezece ani mai mult ca mine. Dar asta n-a avut nici o
importan]` pentru noi.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 135

Diana vorbise despre so]ul s`u cu tandre]e; Lise \n]elese c`


formau un cuplu armonios [i fericit. Diana \i pl`cea din ce \n
ce mai mult. Era deschis`, str`lucitoare [i ar`ta interes pentru
tân`ra sa cumnat`.
– Jordan mi-a spus c` locuie[ti la New York. So]ul t`u este
aici, cu tine?
– Nu, este la Los Angeles pentru mai multe s`pt`mâni, \n
cadrul unui ciclu de conferin]e \ngrozitor de plictisitoare; a[a
c` am venit \n San Francisco s`-mi vizitez prietenii [i evident,
s`-l v`d pe Jordan. Iart`-m` c` nu te-am anun]at...
– Oh, nu este nici o problem`, te asigur. Mi-ar pl`cea s`
devenim prietene.
– {i mie... [i cu siguran]` a[a se va \ntâmpla. Jordan a
a[teptat mult timp \nainte de a g`si femeia vie]ii sale. {tiam c`
va fi o persoan` excep]ional`.
Lise ro[i [i nu g`si un r`spuns. Evident, Diana nu [tia
motivul josnic, comercial al c`s`toriei lor. Ea continu`:
– De fapt, am avut o intui]ie de prima dat` când te-am
\ntâlnit – \]i aminte[ti, \n acel club de noapte... Jordan a
insistat s` vad` piesa [i când v-am v`zut \mpreun`... Oh, nu
[tiu de ce m-am gândit... ceva \n comporarea lui Jordan, \n
felul de a te privi...
Lise \[i propuse s` se gândeasc` la aceste cuvinte
surprinz`toare când va r`mâne singur`. Remarc`:
– Probabil sunte]i foarte apropia]i unul de cel`lalt.
Diana ridic` din umeri.
136 KATE FREIMAN

– Oh, se \n]elege... Când eram mic`, aveam pentru el o


adev`rat` adora]ie. Dar este foarte rezervat, foarte puternic;
nu este u[or s` te apropii de personalit`]ile puternice.
Lise consim]i [i probabil ceva se citi \n privirea sa, deoarece
Diana o \ntreb`:
– E[ti fericit`, nu-i a[a?
– Da.
Lise zâmbi cu curaj, pentru c` nu voia s-o nelini[teasc` pe
sora lui Jordan, nici s` i se dest`inuiasc` f`r` s-o cunoasc`
bine. Diana o crezu [i exclam` cu sinceritate:
– Sunt mul]umit`... pentru amândoi. Jordan avea de mult
timp nevoie de cineva ca tine.
|n fa]a aerului surprins al Lisei, preciz`:
– Oh, [tiu bine c` femeile i se arunc` de gât. |ntotdeauna
au f`cut-o [i o vor face mereu. Dar eu sunt sora lui, nu l-am
decât pe el, ultimul membru al familiei mele [i sunt mul]umit`
s`-l v`d \n sfâr[it fericit.
Lise servi a doua cea[c` de cafea. Bucuria naiv` a Dianei o
stânjenea din ce \n ce mai mult. Dar nu mai putea da \napoi,
trebuia s`-i men]in` cumnatei sale iluziile.
– Jordan mi-a spus c` p`rin]ii vo[tri au murit.
Imediat dup` ce vorbise, Lise \n]elese cât de lipsit` de tact
fusese fraza ei. Diana râse u[or pentru a o face s` se simt` mai
bine.
– Nu te scuza... Eram amândoi foarte tineri când au murit.
De fapt, Jordan este cel care m-a crescut. Presupun c` nu ]i-a
vorbit despre asta?
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 137

– Nu.
Lise se aplec` \nainte, interesat`. Jordan \i dezv`luise foarte
pu]ine despre el \nsu[i, [i ardea de ner`bdare s` afle mai
multe.
Diana \ncepu pe un ton indiferent.
– Eu aveam cinci ani când a murit mama. Jordan avea
[aptesprezece. Tata b`use [i jucase. Tr`iam \ntr-un cartier
mizerabil din New York [i la moartea mamei n-aveam un ban.
A murit de epuizare, vrând s` pl`teasc` datoriile l`sate de tata.
Dar... spune-mi dac` te plictisesc, nu este chiar o poveste
frumoas`.
– Nu, continu`. Nu [tiu aproape nimic din via]a lui Jordan.
Ei bine... Jordan a muncit \ntr-o uzin` pentru a ne pl`ti
studiile [i a ne \ntre]ine. Era o munc` grea, se \ntorcea
complet epuizat, pentru a-[i preg`ti examenele. Aceasta a fost
o perioad` grea pentru el. Ea l-a format, l-a \nt`rit [i l-a o]elit.
L-am v`zut schimbându-se sub ochii mei. N-a \ncetat niciodat`
s` se lupte [i acum a devenit unul dintre cei mai puternici
b`rba]i din Statele Unite. Frumos parcurs, nu-i a[a? Ai \n]eles
cu siguran]`: sunt mândr` de el.
– |l iube[ti mult...
– Da, admise Diana f`r` rezerve.
– Ai cunoscut-o pe so]ia lui?
– Nathalie? }i-a vorbit despre ea?
– Mi-a spus doar c` a murit aducând un copil pe lume.
Nathalie... Lise \[i imagin` o fat` \nalt`, brunet`, excesiv de
frumoas` [i sensibil`. Diana p`rea surprins`.
138 KATE FREIMAN

– Este ciudat, el nu este genul care s` vorbeasc` despre


trecut... Jordan s-a c`s`torit cu Nathalie la dou`zeci de ani, cu
pasiunea tinere]ii. De fapt, era una din prietenele sale...
– M` \ntreb dac` are vreo fotografie de-a ei...
– Sincer, nu cred. Jordan nu se \ntoarce niciodat` asupra
trecutului. Nu este un sentimental, cu toate c`... ani de zile
l-au chinuit remu[c`rile; credea c` ar fi putut s-o salveze dac`
era mai bogat... Era gre[it, desigur. Medicii au fost categorici:
nu se putuse face absolut nimic. De[i asta nu-l putea consola,
\n acea perioad` eu m` gândeam deja c` mai devreme sau mai
târziu se vor desp`r]i, dac` Nathalie ar fi tr`it. Se schimbaser`
atât de mult amândoi... Se c`s`toriser` prea tineri...
Diana fuma calm` o ]igar` [i ad`ug`:
– Jordan m` va ucide dac` va afla c` ]i-am povestit toate
astea.
– Oh, este foarte dr`gu] din partea ta...
– Eu sunt gata s` povestesc lumii \ntregi ce a f`cut Jordan
pentru mine... {tiu foarte bine c` el nu-[i va aduce niciodat`
laude! Dumnezeule, este \ntr-adev`r atât de târziu? Sunt ore
\ntregi de când flec`resc. Iart`-m`, dar am o \ntâlnire pentru
prânz.
Diana \[i arunc` bricheta [i tabachera \n po[eta mic` de
mân`, continuând:
– Mi s-a spus c` bunicul t`u a avut o recidiv`?
– Da. |[i va reveni f`r` \ndoial` [i de data aceasta, f`r`
probleme. Am fost s`-l v`d ieri; arat` mult mai bine.
Diana se ridic`.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 139

– Sunt ve[ti excelente. Sunt mul]umit` c` am putut sta de


vorb` cu tine. Trebuie neap`rat s` vii cu Jordan la noi când se
va \ntoarce Rodolphe din Los Angeles.

***

La \ntoarcerea lui Jordan, Lise, pe teras`, admira noaptea


care se l`sase. El \[i turn` un pahar cu whisky [i veni al`turi de
so]ia sa. P`rea epuizat, \ncordat [i Lise ar fi vrut s`-l ia \n bra]e
pentru a-l \ncuraja. |ntâlnind privirea lui Jordan, l`s` ochii \n
jos [i rupse t`cerea:
– Ai avut o zi bun`?
– Da. {i tu?
– Sora ta a venit s` m` vad`.
Jordan zâmbi.
– {tiam c` voia s-o fac` de mult timp.
– Ne-am simpatizat. |mi place foarte mult.
– Bine.
– Jordan...
– Da?
– Noi de-abia ne cunoa[tem, [opti Lise.
– Este oare vina mea?
– Nu [tiu.
– Dar ce vrei de la mine?
– Nu [tiu. Poate gentile]e...
– Nu m` consideri gentil? o ironiz` el. Eu credeam c` ne
cunoa[tem pân` \n cele mai mici am`nunte.
Lise ro[i.
140 KATE FREIMAN

– Dorin]a nu este totul.


Jordan replic` rece:
– Este tot ceea ce \mi oferi. De la c`s`toria noastr`, te-ai
ascuns \n spatele unui perete de ghea]`.
– Dar dore[ti \ntr-adev`r s`-]i ofer mai mult? \ntreb` Lise
\ncercând s`-[i st`pâneasc` mânia.
– Vreau o so]ie.
– {i eu nu sunt?
– Nu chiar. M` \nvinuie[ti c` \]i d`ruiesc pl`cere. Nu este
totu[i atât de r`u...
Lise se ridic` dintr-o s`ritur` [i strig` exasperat`:
– Nu-i decât asta. Tu nu [tii decât s` iei, nu [tii s`
d`ruie[ti!
Drept r`spuns, Jordan se ridic` la rândul s`u pentru a o lua
pe tân`ra femeie \n bra]e. O s`rut` cu o senzualitate pu]in
brutal`, apoi se eliber` \ncet. Lise [opti \ntr-o suflare:
– Ai f`cut dragste cu altcineva de când ne-am c`s`torit?
– Nu, r`spunse Jordan cu o sinceritate fireasc`.
Lise nu-[i putu rre]ine un mic zâmbet de u[urare. Jordan
o biciui cu o voce plin` de ironie:
– Asta \]i face pl`cere?
– Am \ntrebat din pur` curiozitate, replic` rece tân`ra
femeie.
Jordan râse, dar Lise \i sesiz` perfect exasperarea. El o
ridic` pe tân`ra femeie \n bra]e [i o duse \n camer`. Lise \l l`s`
s-o fac`; o rezisten]` din partea sa n-ar fi f`cut decât s`-l
amuze pe Jordan.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 141

O a[ez` \ncet pe patul imens. |[i puse mâinile de fiecare


parte a capului tinerei femei [i se aplec` spre ea, cu greutate
corpului a[ezat` pe bra]ele \ncordate.
Lise a[tept`, f`r` s` spun` o vorb`. Deasupra ei, chipul lui
Jordan p`rea sculptat \n piatr`, dur [i nemilos.
|ncet, Jordan l`s` capul \n jos [i-[i puse gura pe a Lisei, cu
o abilitate calculat`. |n cele din urm`, ea avu un frison de
ner`bdare. |[i afund` mâinile \n p`rul negru pentru a-l atrage
pe Jordan cu totul lâng` ea.
– Lise, m` dore[ti? murmur` el. Lise m`rturisi imediat,
inacapabil` s` mint`.
– Da.
Jordan zâmbi cu o urm` de triste]e.
– Vorbe[te-mi despre Paul Lianos.
Lise \ncremeni. |ncerc` s`-[i \ntoarc` fa]a, dar Jordan o
imobilizase cu o mân` ferm`.
– Poveste[te-mi, insist` el.
Lise murmur` confuz:
– Jordan, nu m` chinui... S`rut`-m`...
Tân`ra femeie se ridic` [i \[i lipi buzele de cele ale so]ului
s`u. Jordan nu f`cu nici o mi[care; refuza ofranda Lisei.
Ea \[i ascunse lacrimile sub pleoapele l`sate. Avea nevoie s`
simt` mâinile lui Jordan, s`-i simt` pasiunea... El o \nv`]ase
senzualitatea de-a lungul acestei s`pt`mâni; n-avea pentru ea
decât dorin]` fizic`, dar n-avea importan]`. Avea nevoie de el
pentru a fi o fiin]` \ntreag`.
Lise \[i [terse pe furi[, \n \ntuneric, lacrimile [i \ntreb`
[optit:
142 KATE FREIMAN

– De ce m-ai luat de so]ie?


– O [tii.
– Da. „Holbrook International“.
Jordan se l`s` s` alunece \ntr-o parte, lâng` tân`ra femeie.
Apoi se culc` pe spate [i privi fix \n tavan.
– Ce ]i-a f`cut, Lise?
– Nu vreau s` vorbesc despre Paul Lianos...
Jordan replic` tenace, ne\nduplecat.
– Eu, da. Vreau s` [tiu ce importan]` are pentru tine.
Lise oft` [i \nchise ochii. Nu-i putea spune nimic. Era peste
puterile sale.
El \ntinse un bra] pentru a aprinde lumina. V`zu lacrimile
lucind slab pe obrajii palizi ai Lisei, fa]a ei tras` [i trist`. |i
ordon` blând:
– Lise, spune-mi...
– Jordan, te rog...
– Deschide ochii! Prive[te-m`!
Mânia nea[teptat` a lui Jordan vibr` \n \nc`pere. Lise se
\ntoarse pe o parte, f`r` s` vrea s` asculte. Dac` deschidea
ochii, Jordan ar fi citit acolo ca \ntr-o carte deschis`.
Câteva clipe de t`cere trecur` \ncet, apoi Lise \l auzi pe
Jordan \njurând cu voce joas`. Sim]i salteaua l`sându-se.
Jordan se ridicase.
Lise deschise ochii \n clipa când el ajunse la u[`.
– Jordan, unde te duci?
– S` lucrez.
Apoi u[a se trânti cu putere. Plecase.
Capitolul 10

Trei zile mai târziu, Lise se duse \n vizit` la bunicul s`u la


spital. Nancy veni s-o ia pe tân`ra femeie [i plecar` \mpreun`.
Piesa promis` de Victor Jamal sosise cu coresponden]a de
diminea]`, dar Lise n-avusese dispozi]ia de a arunca o privire
peste ea. Voia s` ob]in` acest rol, \[i dorea cu disperare s`
\nceap` iar s` munceasc`, dar era cuprins` de un fel de
plictiseal`, de descurajare.
Jordan n-o mai atinsese din seara \n care ie[ise trântind
u[a. |n fiecare nopate, frustrarea [i suferin]a o chinuiau pe
Lise, \ntins` singur` \n pat. Jordan lipsea din ce \n ce mai
des. Pentru a lucra sau... pentru a se vedea cu o alt`
femeie?
P`stra \ntotdeauna fa]` de ea o polite]e glacial`, ca [i când
nu era decât o invitat` necunoscut`. Ea [tia motivul acestei
atitudini; Jordan b`nuia c`-l iube[te pe Paul Lianos [i mândria
Lisei f`cea imposibil` orice explica]ie.
144 KATE FREIMAN

|n diminea]a aceea, Jordan plecase deja când Lise


coborâse, cu ochii \ncerc`na]i [i umfla]i de \nc` o noapte de
insomnie. Singurele urme ale trecerii so]ului s`u prin
sufragerie erau un ziar desp`turit [i o cea[c` goal` ce z`cea pe
mas`. Lise izbucnise \n plâns. Apoi \[i [terse \n grab` lacrimile,
deoarece doamna Porter sosea cu sucul de fructe [i cafea
proasp`t`.
Limuzina lui Mason demar` silen]ios [i Nancy remarc`:
– Pari obosit`, Lise.
Aceasta se mul]umi s` r`spund`:
– N-am dormit foarte bine \n noaptea aceasta.
Apoi tân`ra femeie prefer` s` devieze conversa]ia spre
planurile sale \n teatru.
Mason p`rea \n putere [i vioi când ajunser` la spital. |i
arunc` nepoatei sale o privire p`trunz`toare, \nainte de-a
\ntreba direct:
– E[ti fericit` cu Jordan Hayes?
Lise \ncerc` s` zâmbeasc`.
– Da.
– Ai o min` \ngrozitoare, micu]o. Sper c` nu te trateaz` r`u?
Lise r`spunse cu demnitate:
– Bine\n]eles c` nu, bunicule.
Lise \l observa pe Mason pe furi[. La fiecare \ntrevedere cu
bunicul s`u, o obseda o \ntrebare: cum putuse ac]iona astfel,
cu un atât de fenomenal egoism? Evident, crezuse c` face
bine, dar Lise sim]ea c` va avea nevoie de timp pentru a-l ierta.
– Bine, bine. Este perfect. |n sfâr[it, am reu[it s` te pun \n
siguran]`.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 145

Lise sim]i dorin]a de a râde. Nu tr`ise niciodat` o situa]ie


atât de incert`... Prefer` s` schimbe subiectul:
– Pari \n plin` form`.
– Voi ie[i de aici, imediat ce va fi posibil.
– {i ce vei face dup` aceea?
– |ntreab-o pe Nancy! Ea este cea care a tras toate sforile.
Lise replic`, pref`cându-se serioas`:
– Este timpul s` te ]in` cineva \n mân`. De prea mult timp
nu faci decât dup` mintea ta.
Când cele dou` femei se preg`teau s` ias` din camer`,
Mason le opri cu un gest. |[i privi nepoata drept \n ochi.
– {tii, Lise, \ntr-adev`r am crezut c` n-o s`-mi mai revin, de
data asta.
Era prima dat` când o fraz` a ne\nduplecatului b`trân
sem`na cu o scuz` sau cu o explica]ie. Lise d`du din cap.
– {tiu, bunicule.
Lise mânc` de prânz cu Nancy \ntr-un restaurant fran]uzesc pe
Ghirardelli Square. Profit` de aceast` ocazie pentru a se informa:
– Spune-mi, Nancy, ce planuri ai cu Mason? Dac` ar fi s`-l
cred, tu ai preg`tit totul.
Nancy izbucni \n râs.
– {i el nu poate suporta aceast` idee!
– Cu siguran]`. A[adar, ce inten]ionezi?
– Retragerea la soare, \n Hawaii.
– Retragerea? Mason?
– {i de ce nu? Acum a pierdut compania, nimic nu-l mai
re]ine \n San Francisco. Dac` \l las s` r`mân` aici, \[i va face
revenirea \n afaceri \n [ase luni.
Lise aprob` din cap [i Nancy continu`:
146 KATE FREIMAN

– L-am l`sat destul de mult timp s`-[i sape mormântul cu


mâinile lui. Acum, s-a terminat! Am \nchiriat o cas` la Molokai.
Vom pleca imediat ce Louis \i va da lui Mason permisiunea s`
c`l`toreasc`.
– Asta este minunat, Nancy!
– Sper... Mason a pretins \ntotdeauna c` ador` s`
pescuiasc`. Se va putea antrena [i s` se consacre altui lucru
decât munca. La urma urmei, a trebuit s` a[tept mai mult de
treizeci de ani \nainte s`-mi cear` mâna...
Furculi]a Lisei se opri la jum`tatea drumului \ntre gura sa
[i farfurie.
– {tiam eu bine c`-l iubeai... Oh, Nancy, \]i doresc noroc.
Meri]i s` fii fericit`...
Ochii b`trânei doamne str`lucir` de lacrimi st`pânite.
– Mul]umesc, draga mea. Sper s`-i faci ur`ri la fel de
sincere bunicului t`u... Nu este un om r`u, Lise... Nu [tie s`-[i
exprime sentimentele, atâta tot.
Oare de câte ori o auzise Lise pe Nancy ap`rându-l pe
Mason? Tân`ra femeie r`spunse pe un ton pu]in trist.
– {tiu, dar am fost serios r`nit` \n amorul propriu, [i nu
este u[or s` uit.
Nancy p`ru sincer intrigat`:
– Despre ce vorbe[ti?
– Nu te osteni... Meredith mi-a povestit cu dr`g`l`[enie
combina]iile bunicului. Jordan a fost obligat s` m` ia, pentru
a ob]ine „Holbrook International“.
Nancy scutur` furioas` din cap.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 147

– Fata asta este r`utatea \ntruchipat`! |i voi spune cum v`d


eu lucrurile, data viitoare...
– Nu merit` osteneala, Nancy. Tot ce conteaz` este c`
mi-a spus adev`rul.
– Spune-mi, draga mea, asta a creat probleme \ntre Jordan
[i tine?
Lise oft`.
– La drept vorbind, n-a f`cut lucrurile mai u[oare. De câte ori
\l privesc, m` gândesc la faptul c` a fost obligat s` m` ia de so]ie...
– Ce?
– Spuneam c`, de fiecare dat`...
– Dar ce ]i-a spus Meredith, exact?
Lise se \ncrunt`.
– C` Jordan [i-a dorit „Holbrook International“ de mul]i
ani [i c` bunicul i-a impus c`s`toria drept condi]ie a vânz`rii.
Nancy zâmbi cu mil`. D`du din cap cu tandre]e.
– Acum, draga mea, ai s` m` ascul]i.
– Nancy, chiar nu doresc s` vorbim...
– Ascult`-m`! Meredith min]ea cu neru[inare, pentru
motivul c` Jordan nu s-a interesat niciodat` de ea [i c` ciuda
o sufoc`.
– Dar credea... Mi-a spus...
– |mi pot imagina ce ]i-a spus! Tu nu [tii s` recuno[ti
gelozia? Tu e[ti cea pe care a vrut-o Jordan, numai tu!
– Nu... [tiu...
– Ei bine, eu [tiu. Am urm`rit negocierile de vânzare \nc`
de la \nceput [i, crede-m`, Jordan se afla pe pozi]ie de for]`.
Mason a trebuit s`-i accepte toate preten]iile.
148 KATE FREIMAN

– Vrei s` spui...?
– Meredith a inventat aceast` poveste ridicol`. Este absolut
invers: Jordan amenin]a c`-[i retrage propunerea dac` nu se
f`cea c`s`toria.
Chipul Lisei se lumin` brusc.
– Nu-mi vine s` cred!
– Oh, este adev`rat. I-am f`cut o mul]ime de scene lui
Mason pe acest subiect. Aceast` idee p`rea atât de... pu]in
civilizat`! Eram furioas`... pân` când am descoperit c`-l iubeai
pe Jordan. Mason era de acord cu aceast` idee \nc` de la
\nceput. Era \ncântat s` te vad` la ad`post de nevoi, pentru c`
el pierduse totul.
Cât mai dur` masa, gândurile Lisei se \nv`lm`[eau; nu
reu[ea s` accepte \n \ntregime aceast` lovitur` de teatru, dar
sim]ea nevoia s` izbucneasc` \n râs la orice cuvânt.
Cel pu]in un lucru \i p`rea sigur: Jordan o iubea...
Nancy o p`r`si pe Lise dup` nenum`rate \mbr`]i[`ri [i
recomand`ri. Tân`ra femeie chem` un taxi [i-i d`du adresa
birourilor lui Jordan, \n cartierul financiar al ora[ului.
Inima Lisei tres`ri când taxiul se opri \n fa]a impozantei
cl`diri din o]el [i sticl`. Când se aplec` \n fa]` pentru a-i pl`ti
[oferului, tân`ra femeie \ncremeni, cu fa]a \ntoars` spre
exterior.
U[a dubl` batant` a imobilului tocmai se deschisese
automat pentru a-i l`sa s` treac` pe Meredith [i pe Jordan. Se
\ndreptar` spre limuzina din apropiere. Meredith zâmbea, cu
mâna pe bra]ul lui Jordan. Ochii m`ri]i ai Lisei alunecar` peste
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 149

tân`ra [i provocatoarea femeie, pentru a se a]inti pe chipul


\nso]itorului s`u. Jordan avea o expresie indiferent`, care-i era
cunoscut`. Se aplec` pentru a deschide politicos portiera
limuzinei, [i o l`s` pe Meredith s` se instaleze. Motorul
demar` [i Jordan se \ntoarse disp`rând \n cl`dire.
{oferul de taxi o privea atent pe Lise, ca [i când o credea
nebun`. Tân`ra femeie bâigui ni[te scuze [i-l rug` s-o conduc`
acas`. El ridic` din umeri [i porni motorul.
– V` sim]i]i bine, doamn`?
– Da, foarte bine.
Lise strânse din din]i. Faptele vorbiser`; ele singure
ar`taser` adev`rul: Nancy gre[ise [i Meredith avea dreptate.
{i Jordan... Un suspin o gâtui pe Lise. Jordan min]ise. Nu
\ncetase niciodat` s-o vad` pe Meredith.
|ntorcându-se acas`, Lise se refugie imediat \n camera ei,
unde \ncepu s` se plimbe ca un leu \n cu[c`.
Gândurile \i fur` \ntrerupte de soneria de la intrare. Câteva
clipe mai târziu, doamna Porter cioc`nea discret.
– Un domn dore[te s` v` vad`, doamn`. Domnul Paul
Lianos.
Lise nu \ncerc` nici o surpriz`; apari]ia acestui b`rbat se
potrivea cu situa]ia dificil` \n care se afla.
– A spus ce vrea?
– Ei bine... nu. Dar pare foarte dornic s` v` vad`.
– Spune]i-i... Oh, n-are importan]`. Cobor.
– Scuza]i-m` c` pun aceast` \ntrebare, doamn`, dar... v`
sim]i]i bine?
150 KATE FREIMAN

– Da, mul]umesc mult... Sunt pu]in obosit`, atâta tot.


Lise intr` [i examin` cu un dezgust glacial silueta \nalt`
a[ezat` \n fa]a ferestrei. Spuse t`ios:
– Ce vrei?
Paul Lianos o studie pe Lise din cap pân` \n picioare
\nainte de-a r`spunde cu un zâmbet obraznic:
– Mi se pare evident, Lise. Am venit s` te invit la cin`
disear`.
– Nu, replic` Lise dispre]uitoare. Sunt o femeie c`s`torit`,
\n caz c` nu [tiai. Mi-ar face pl`cere s` pleci.
Paul Lianos \i arunc` un zâmbet fermec`tor, acela[i
zâmbet de care tân`ra femeie se l`sase \n[elat` cu trei ani \n
urm`.
– Nu m` alunga, Lise. Mi-ar pl`cea s` reiau leg`tura cu tine.
{tii, am \ncercat s` te g`sesc, dar ai disp`rut complet!
Lise strânse pumnii.
– Ie[i!
– Nu vrei s` m` g`seasc` so]ul t`u aici? Nu te nelini[ti, [tiu
s` fiu discret.
El \naint` spre Lise. Ca [i prima dat`, acest b`rbat vanitos
[i \ngust la minte nu putea admite s` fie respins.
Paul Lianos \[i puse mâinile pe umerii Lisei, paralizat` de
aceast` atingere dezgust`toare. Reu[i s` murmure cu o voce
nesigur`:
– Las`-m`! Ie[i!
– A]i auzit ce a spus doamna Hayes. V` sugerez s-o
asculta]i.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 151

Vocea lui Jordan r`sun` \n \nc`pere. Lise \ntoarse capul


[i \ntâlni privirea ochilor de culoare cenu[ie pe care-i iubea
atât de mult. De data aceasta, Paul Lianos nu-i putea face
r`u.
Paul Lianos se \ndep`rt` de Lise cu un zâmbet arogant, dar
sesiz` teama din ochii s`i. |ntr-adev`r, Jordan p`rea gata s`-l
ucid`.
– Ie[i]i de aici.
– De acord, de acord, plec...
Paul Lianos \ncerc` s` ia o expresie de amuzament ironic
pentru a avea o ie[ire reu[it`, dar b`tu \n retragere pu]in prea
repede. O portier` de ma[in` se trânti, un motor porni.
Privirea lui Jordan ardea de furie. Lise bâigui cu stâng`cie:
– Te-ai... \ntors devreme ast`zi.
– Iart`-m` c` te-am deranjat.
– Oh, nu-i asta. Mul]umesc Jordan, pentru ceea ce ai f`cut.
– {i ce am f`cut?
– {tii foarte bine. |nchipuie[te-]i, nu eu l-am invitat.
O umbr` de zâmbet trecu pe buzele lui Jordan.
– Accept s-o cred. Tremuri ca o frunz`.
Lise \[i strânse bra]ele \n jurul corpului.
– M` dezgust`...
Jordan se apropie [i cercet` cu privirea chipul [i trupul
Lisei.
– }i-a f`cut vreun r`u?
– Oh, nu, n-ar fi putut...
– Dar a f`cut-o \n trecut, nu-i a[a?
Lise \ntoarse ochii pentru a privi pe fereastr`.
152 KATE FREIMAN

– Da, \n trecut.
– Cum s-a \ntâmplat?
Mândria Lisei se revolta \nc` o dat` \n fa]a acestei \ntreb`ri.
– De ce m` \ntrebi? Eu nu-]i pun \ntreb`ri despre trecutul
t`u.
Jordan replic` lini[tit.
– Trecutul meu nu vine s` se \ntâlneasc` iar cu mine.
Lise se \nchise \ntr-o t`cere \nc`p`]ânat`. |n cele din urm`,
Jordan \i ceru pe un ton aproape rug`tor:
– Spune-mi, Lise. Cred c` ]i-am ghicit povestea, dar mi-ar
face pl`cere s-o aud din gura ta.
Lise se hot`r\ brusc:
– Foarte bine. Iat`... Aveam optsprezece ani. De-abia
ie[isem din liceu [i Mason voia s` m` c`s`toreasc` \n mod cât
mai avantajos posibil. {i-a oprit alegerea asupra lui Paul
Lianos, a organizat o \ntâlnire ca s` ne cunoa[tem mai bine.
Am b`ut mult` [ampanie. Paul Lianos m-a atras de-o parte
[i... [i...
Jordan complet` cu o voce dur`:
– Te-a violat?
– Nu. Am reu[it s` scap.
Lise \ncerc` s` râd`, dar e[u` lamentabil. |ncheie:
– Asta este tot... nu este chiar crima secolului!
Lise pândi \n ochii lui Jordan inevitabila privire de mil`
arogant`. Dar ei reflectau numai furie de o violen]`
\nsp`imânt`toare.
– |l voi omor\, murmur` printre din]ii strân[i.
F`cu o mi[care spre u[` [i Lise i se ag`]` de bra].
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 153

– Nu! Jordan, nu face asta! nu merit` osteneala. Nu se va


mai \ntoarce niciodat`, \i este prea team` de tine.
– De ce vrei s`-l aperi?
Lise \i r`spunse cu \nfl`c`rare:
– Nu, pe tine vreau s` te ap`r!
– |ntr-o zi, \l voi face s` pl`teasc` pentru ce ]i-a f`cut.
Lise oft` u[urat`. Reu[ise s`-l opreasc` pentru moment.
Jordan se aplec` asupra tinerei femei [i relu`:
– Oh, Lise, de ce nu mi-ai povestit asta mai curând? N-ar fi
trebuit s` ]ii acest secret \n tine.
– Mi-era team`.
– De ce? \ntreb` Jordan, mângâind p`rul brun, lâng`
pieptul s`u.
– Mi-era team`...
– C` asta \mi va schimba sentimentele? Este ridicol,
dragostea mea. Pentru mine, asta nu schimb` absolut nimic...
A[ da mult s` [terg acest episod din memoria ta.
Lise se l`s` ame]it` de aceast` voce tandr`. Apoi, \[i aminti
imaginea din acea zi: Jordan [i Meredith, \mpreun`.
|nnebunit` de deziluzie, tân`ra femeie se \ndep`rt`. Jordan o
urm`ri din ochi cu aten]ie.
– Ce ai?
Lise l`s` capul \n jos. Nu vor putea tr`i niciodat` \n
\n]elegere [i armonie, prea multe minciuni se ridicau \ntre ei.
Dac` Lise renun]a s` plece, Jordan o va distruge... sau mai
degrab` se va distruge ea \ns`[i.
– Vreau s` plec din acest loc. Vreau s` divor]ez.
Jordan r`mase indiferent.
154 KATE FREIMAN

– Nu. N-am nici o inten]ie s` te las s` pleci. Nici acum, nici


alt` dat`.
– De ce, nu? strig` Lise. Tu n-ai nevoie de mine!
Jordan p`ru c`-[i st`pâne[te cu mare greutate mânia.
– Adev`rat? Lise, cum po]i fi atât de oarb`?
|n mai pu]in de o secund`, Jordan p`r`sise \nc`perea. U[a
se trânti cu zgomot, f`când s` vibreze casa \ntreag`.
Lisei i se \nmuiar` picioarele. |n]elesese oare bine ultimele
cuvinte ale lui Jordan? Spusese oare c` avea nevoie de ea?
Hot`rârea tinerei femei sl`bi. De ce s` nu acorde o ultim`
[ans` fericirii?
|[i rec`p`t` r`suflarea [i urc` \n mare grab` scara. Jordan
nu era \n camer`, dar tân`ra femeie auzi zgomotul apei
curgând la du[. F`r` s` stea pe gânduri, Lise \mpinse u[a
b`ii.
Vaporii de ap` aburiser` panourile din sticl` ce \ncadrau
du[ul. Jordan era cu spatele la u[`. Cu bra]ele sprijinite de
perete, l`sa apa s`-i curg` de-a lungul trupului.
Inima Lisei se strânse; pozi]ia lui Jordan, \ncordarea
spatelui [i a umerilor s`i, exprimau o imens` triste]e. Din
câteva mi[c`ri, \[i dezbr`c` hainele [i intr` sub du[.
El se \ntoarse brusc. Lise ro[i puternic, dar sus]inu privirea
lui Jordan [i mângâie p`rul negru [i scurt, lipit de ceafa
puternic`.
– Te iubesc, [opti ea simplu.
Jordan replic` pe un ton \n`bu[it.
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 155

– Mai spune o dat`.


Lise atinse pieptul lui Jordan [i sim]i mu[chii \ncordându-se
sub pielea ud`. Tân`ra femeie se apropie [i se strecur` [i ea
sub c`derea de ap` cald`.
Atingând u[or cu gura urechea lui Jordan, murmur`:
– Te iubesc.
|l s`rut` [i-l \nconjur` cu bra]ele.
– Am a[teptat aceste cuvinte toat` via]a, [opti el \n fa]a
gurii sale. Dumnezeule, cât te iubesc, Lise! M-am \ndr`gostit
de tine din prima zi \n care te-am v`zut.
S`rutul lor deveni mai profund, mai \nfl`c`rat de
senzualitate. Pasiunea \i cuprindea, \i contopea, \nnebuni]i de
dorin]`. Jordan o ridic` u[or pe Lise f`r` nici un efort [i ea \i
strig` numele când o posed`.
P`tima[i, ame]i]i de voluptate, se mai s`rutar` \nc` mult timp.
Apoi, Jordan [terse corpul ud al Lisei cu ajutorul unui prosop
alb. O lu` pe tân`ra femeie de mân` [i o conduse \n camer`.
Capul Lisei i se culc` pe piept. Sim]ea bra]ele musculoase
\mbr`]i[ându-i trupul.
Dup` o clip` de repaus lini[tit, Lise rupse t`cerea:
– Te-am v`zut ast`zi cu Meredith, \n fa]a cl`dirii biroului s`u.
Jordan \ntreb` cu gura ascuns` \n p`rul brun al tinerei
femei:
– Ce c`utai acolo?
– Veneam s` te v`d. Ea ce f`cea acolo?
– A venit s`-mi cear` de lucru. I-am dat de \n]eles s`-[i fac`
un rost. }i-o fi ea veri[oar`, dragostea mea, dar n-o suport.
Lise zâmbi.
156 KATE FREIMAN

– |n ziua c`s`toriei noastre, m-a l`sat s` \n]eleg c` a]i fost


iubi]i.
Jordan \n`l]` capul pentru a o privi pe Lise \n ochi.
– N-am atins-o niciodat`, n-am sim]it niciodat` dorin]a
asta. M` crezi?
– Da. |ncerca s` m` r`neasc`... s` ne r`neasc`. Acum o
[tiu.
Jordan s`rut` cu tandre]e pleoapele so]iei sale. Dar Lise
nu-[i putu re]ine \ntreb`rile.
– A fost oare o coinciden]` c` ai venit la ultima
reprezenta]ie a piesei?
– Nu, admise el, f`r` jen`. Eram intrigat de tân`ra care
renun]ase la averea familiei Holbrook. |n clipa \n care am pus
ochii pe tine, am \n]eles c` te a[teptam de mult timp. Ca [i
când te-a[ fi reg`sit dup` un lung somn...
Ea râse dr`g`stos.
– {i mie, care-mi era team` de tine! Mi-ai p`rut atât de put-
ernic, atât de sigur de tine. Nu v`zusem niciodat` pe cineva ca
tine.
Jordan izbucni \n râs la rândul s`u.
– |ntr-adev`r? N-ai prea ar`tat asta. Aveai un aer complet
indiferent, \n afar` de când te s`rutam. Acele rare clipe mi-au
permis s` p`strez o speran]`. M` gândeam c` am tot timpul s`
te cuceresc; voiam s` m` str`duiesc s` nu gr`besc nimic, dar
eram ner`bd`tor [i atât de gelos...
– Gelos?
– Da, gelos. Eram gelos pe Ashley, pe Shaun Barnett, pe
Paul Lianos... pe to]i b`rba]ii care \ndr`zneau s` te
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 157

priveasc`. Era \n tine o puritate care fascina to]i b`rba]ii.


Dar tu nu-mi acordai nici o aten]ie [i mi-a fost team` c` te
pierd.
– Timp de trei ani nu m-am uitat niciodat` la un b`rbat...
cu excep]ia ta. M-am \ndr`gostit de tine atât de rapid, atât de
total. N-aveai nici o [ans` s` m` pierzi. M` crezi?
Jordan se \ntunec`.
– Neap`rat. Altfel a[ \nnebuni.
– Mason n-ar fi putut niciodat` s` m` oblige s` iau \n
c`s`torie un b`rbat pe care nu-l iubeam, chiar pe patul lui de
moarte.
Lise se juca \ncântat` cu p`rul brun de pe pieptul bronzat
al lui Jordan. El se \nfior` [i \mbr`]i[` mai strâns corpul suplu
al tinerei femei.
– Te iubesc, Lise. {i te doresc, acum.
Ea \i oferi buzele, ar`tându-[i cu indecen]` senzual` propria
dorin]`. Jordan zâmbi \ntâlnind privirea tulburat` a Lisei.
– Am fost ne\ndemânatic fa]` de tine, \mi pare r`u. N-am
decât o scuz`: eram disperat. I-am spus lui Mason c` te voiam
de so]ie, i-am for]at mâna. M-a crezut probabil nebun! Când
ne-am \ntâlnit la restaurant cu Paul Lianos, m-am gândit c`
timpul m` preseaz`; te credeam \ndr`gostit` de el. {i, imediat
dup` ziua c`s`toriei, vorbeai f`r` \ncetare despre divor]. N-am
fost destul de r`bd`tor.
Lise, la rândul ei, dorea s`-i dezv`luie \ndoielile [i chinurile
pe care le tr`ise. Cât erau de departe, acum!
– Oh, Jordan, te iubeam deja \nc` \nainte de a p`r`si
Londra... Dar Meredith mi-a povestit... Ei bine, [tii c` mi-a
158 KATE FREIMAN

spus... c` Mason m-a obligat la aceast` c`s`torie [i nu invers.


De aceea te-am l`sat s` crezi \ntr-o leg`tur` \ntre Lianos [i
mine... din r`zbunare.
Maxilarele lui Jordan se \ncordar`.
– Aceast` Meredith! Nu reu[esc s` cred c` [i-a dat atâta
osteneal` s` ne despart`!
Lise \[i plimb` degetul pe obrazul s`u [i se opri pe nasul lui
Jordan.
– N-are importan]`. Nancy mi-a explicat totul. Poate
Meredith este \ndr`gostit` de tine?
Jordan râse aspru.
– Meredith? |ndr`gostit` de banii mei, cu siguran]`, nu de
mine! Oricum, am f`cut-o s` \n]eleag` \nc` de la \nceput c` nu
m` intereseaz`.
Lise reu[i \n sfâr[it s` simt` mil` pentru veri[oara sa. Prin
demersurile sale pe lâng` Jordan pentru a-i cere o slujb`,
dovedea c` nu se d`duse \nc` b`tut`, dar Lise nu-[i mai f`cea
griji. Afundându-se \n adâncimea ochilor de culoare cenu[ie ai
so]ului s`u, vedea acolo o dragoste atât de curat` [i cald` ca o
raz` de soare, o dragoste total` [i solid`, care o va \nconjura
cu o siguran]` indestructibil` atâta timp cât vor tr`i amândoi.
Cu un zâmbet [treng`resc, Lise declar`:
– Ar fi trebuit s`-mi spui c` m` iubeai!
Jordan acoperi chipul tinerei femei cu s`rut`ri p`tima[e.
– Credeam c` m-am tr`dat de nenum`rate ori. Nu-i po]i
repro[a unui b`rbat pu]in amor propriu, nu-i a[a? Te credeam
la curent cu adev`ratele \mprejur`ri ale c`s`toriei noastre [i
p`reai c` m` ur`[ti. Am \ncercat s` m` desprind de tine cât
SAN FRANCISCO DUP~ FURTUN~ 159

mai mult posibil, cu scopul de-a g`si puterea de a-]i oferi


libertatea. Hot`râsem s` nu mai facem dragoste \nainte s`
mi-o ceri sincer.
– Oh, Jordan, credeam c` nu te mai interesam, c` nu m`
mai voiai...
Jordan fu mi[cat de suspinul ce vibra \n vocea Lisei.
– Niciodat`... niciodat` nu m` voi plictisi de tine. Te
iubesc, Lise, te voi iubi \ntotdeauna.
Jordan \ncepu s` s`rute sânii goi ai tinerei femei [i ea gemu
de pl`cere.
– {i eu te iubesc, Jordan.
El zâmbi mali]ios.
Mai târziu, vor vorbi \ndelung, \[i vor pune \ntreb`rile care-i
obsedau de s`pt`mâni. Acum era timpul t`cerii [i al
mângâierilor. Ele erau mai elocvente decât toate jur`mintele
din lume.
Soarele cobora \ncet printre copaci [i culori str`lucitoare
acoperir` cerul. O lumin` aurie intr` \n camera [i \n sufletul
Lisei, care se strânse mai puternic lâng` unica sa dragoste.

Sfâr[it