Rezidentiat MD

Erată la Ediția I a cărții de grille
Această erată este adresată tuturor celor care au primit cărțile cu materia de la mine!
Pentru fiecare subiect în parte errata va cuprinde două categorii de erori:
A. Grile în plus, al căror răspuns nu se regăsește în materia cuprinsă în tematica pentru

rezidențiat 2018:
B. Grile greșite și îndreptate:
Pentru că numerotarea paginilor lipsește, numerotarea se va face după cum urmează: pentru
fiecare subiect în parte se vor numerota paginile crescător cu numere romane incepănd cu ”I” și
terminand cu ultima pagină a fiecărui subiect, prima pagină considerându-se a fi pagina pe care
începe subiectul. Grilele se numerotează cu cifre arabe de la 1 la 7 pentru fiecare pagină în parte.
Astfel, trimiterea către o grilă din subiectul 1 va arăta astfel:
1. Substanţe anestezice utilizate în anestezia locală

Grile în plus, al căror răspuns nu se regăsește în materia cuprinsă în tematica pentru
rezidențiat 2018:
Trimiterea Grila
III-5 Simptomele iniţiale ale toxicităţii induse de anestezic asupra SNC sunt:
A Parestezii ale limbii
B Parestezii ale buzelor
C Hipotensiune arteriala
D Hipertensiune arteriala
E Ameţeli
R: ABE
Pentru a doua categorie de erori trimiterea si corectura vor arăta ca și în prima erată astfel:
Trim. GREȘIT CORECT
II-5 Despre administrarea in timpul Despre administrarea in timpul
gravidităţii si lactatiei a lidocainei, se poate gravidităţii si lactatiei a lidocainei, se poate
menţiona ca: menţiona ca:
A lidocaina se incadreaza in clasa de
toxicitate C
toxicitate C B penetrează bariera feto-placentara
B penetrează bariera feto-placentara C se elimina numai prin laptele matern
C se elimina numai prin laptele matern D poate produce hipertensiunea de
D produce hipertensiunea de sarcina sarcina
E nu are efect teratogen E nu are efect teratogen
R: B R: BD
1. Substanţe anestezice utilizate în anestezia locală
rezidențiat 2018:
Trimiterea Grila
III - 5 Simptomele iniţiale ale toxicităţii induse de anestezic asupra SNC sunt:
A Parestezii ale limbii
B Parestezii ale buzelor
C Hipotensiune arteriala
D Hipertensiune arteriala
E Ameţeli
R: ABE
III - 6 Manifestările clinice ale alergiei la anestezice locale sunt:

A bradicardie
B prurit
C dispnee cu wheezing
D angioedem
E hipertensiune arteriala
R: BCD
IV - 2 Formele minore de manifestare clinica a accidentelor de supradozare la

anestezicele locale presupun:
A Cefalee
B Nistagmus
C Confuzie
D Logoree
E Convulsii tonico-clonice
R: CD
Grile greșite și îndreptate:

I-6 Articaina este indicata la: (9) Articaina este indicata la: (9)
A pacienţii cunoscuţi cu deficit de A pacienţii cunoscuţi cu deficit de
colinesteraza plasmatica colinesteraza plasmatica
B pacienţii cu tulburări de conducere B pacienţii cu tulburări de conducere
atrio-ventriculara severe atrio-ventriculara severe
C copii peste 4 ani C copii peste 4 ani
D pacienţii epileptici fara tratament D pacienţii epileptici fara tratament
E pacienţii cu bronliospasm in E pacienţii cu bronhospasm in
antecedente antecedente
R: C R: C
II-5 Despre administrarea in timpul Despre administrarea in timpul
gravidităţii si lactatiei a lidocainei, se poate gravidităţii si lactatiei a lidocainei, se poate
menţiona ca: menţiona ca:
toxicitate C
toxicitate C B penetrează bariera feto-placentara
B penetrează bariera feto-placentara C se elimina numai prin laptele matern
C se elimina numai prin laptele matern D poate produce hipertensiunea de
D produce hipertensiunea de sarcina sarcina
E nu are efect teratogen E nu are efect teratogen
R: B R: BD
IV - 1 Dezavantajele noradrenalinei fata de Dezavantajele noradrenalinei fata de

adrenalina sunt: (12) adrenalina sunt: (12)
A Hipertensiune arteriala marcata A Hipotensiune arteriala marcata
B Hipertensiune arteriala marcata B Hipertensiune arteriala marcata
C Vasoconstrictie locala marcata C Vasoconstrictie locala marcata
D Vasoconstrictie locala mult redusa D Vasoconstrictie locala mult redusa
E Tensiunea arteriala ramane E Tensiunea arteriala ramane
nemodificata nemodificata
R: BD R: BD
2. Tehnici folosite în anestezia loco-regională

rezidențiat 2018:
Trimiterea Grila
II - 5 Anestezia loco-regionala este indicata in realizarea tratamentului
supuratiilor oro-maxilo-faciale in următoarele situaţii:
A abcese de spatii fasciale
B in cazul pacienţilor necooperanti inclusiv copii sub varsta de 10 ani
C abcese periosoase fara implicarea spatiilor fasciale secundare
D in supuratii cu evoluţie extensiva si rapida
E pacienţi alergici la antibiotice
R: C
Răspunsul la această întrebare se găsește în subiectul nr. 13: Principii
generale de tratament în supuraţiile oro-maxilo-faciale
III - 5 Hematomul după anestezia locoregionala:

A apare frecvent după anestezia in botla palatina
B zona cu hematom trebuie expusa imediat la căldură
C apare mai frecvent după anestezia la tuberozitate
D se resoarbe in 2-3 zile
E nu se recomanda administrarea de antibiotice
R: C
III - 6 Din plexul cervical superficial se desprind la nivelul marginii
posterioare a muşchiului sternocleidomastoidian următoarele ramuri:
A nervul optic mic
B nervul trohlear
C nervul auricular mare
D nervul transversal gatului
E ramul supraclavicular
R: ACDE
V–1 Următoarele afirmaţii in cadrul accidentelor generale de supradozare

ale anesteziei loco-regionale sunt adevarate:
A Copii, indeosebi pana la 8-10 ani, au o susceptibilitate mai mare pentru
accidente de supradozare
B Pacientul supraponderal tolerează doze mai mari de anestezic
C Pacienţii cu disfunctie hepatica au afectata capacitatea de metabolizare a
anestezicelor locale de tip aminoamida ( va fi prelungit timpul de eliminare)
D Batranii, cu vârste peste 70 de ani, au o susceptibilitate mai mica pentru
accidente de supradozare
E Articaina se elimina renal nemodificata in proporţie de 50 %
R: ABC
V–5 Printre complicaţiile locale ale anesteziei loco regionale se enumera:

A Necroza mucoasei
B Alveolita postextractionala
C Sincopa vaso-vagala
D Trismusul persistent
E Sincopa sinusului carotidian
R: ABD
V-6 In cazul extracţiei premolarilor mandibulari, afirmaţia adevarate este:

A Anestezia va fi tronculara periferica la spina Spix
B Anestezia va fi plexala
C Nu este necesara efectuarea sindesmotomiei
D In luxarea dintelui sunt contraindicate mişcările de basculare vestibulo –
linguale
E In final, dintele este ridicat prin tracţiunea in sens ocluzo-lingual
R: A

III - 3 Avantajele anesteziei intraligamentare Avantajele anesteziei intraligamentare
sunt: (15-16) sunt: (15-16)
A Durata scurta de instalare (25-45 de A Durata scurta de instalare (25-40 de
secunde) secunde)
B Nu necesita seringi speciale B Nu necesita seringi speciale
C Lipsa anesteziei la nivelul partilor moi C Lipsa anesteziei la nivelul partilor moi
D Durerea locala posttraumatica este mai D Durerea locala posttraumatica este mai
scăzută decât in cazul altor procedee anestezice scăzută decât in cazul altor procedee anestezice
E Posibilitatea de a anestezia simultan mai E Posibilitatea de a anestezia simultan mai
mulţi dinţi fara a supradoza anestezicul mulţi dinţi fara a supradoza anestezicul
R: ACE R: ACE
IV - 1 Anestezia intraligamentara prezintă o serie Anestezia intraligamentara prezintă o serie
de avantaje certe, printre care: (15-16) de avantaje certe, printre care: (15-16)
A absenta durerii locale postanestezice A absenta durerii locale postanestezice
B folosirea unei centitati reduse de substanţa B folosirea unei centitati reduse de substanţa
anestezica (0,15-0,20 ml) anestezica (0,15-0,20 ml)
C nu necesita seringi speciale C nu necesita seringi speciale
D lipsa anesteziei la nivelul părtilor moi D lipsa anesteziei la nivelul părtilor moi
E durata scurta de instalare a anesteziei (24- E durata scurta de instalare a anesteziei (25-
40 de secunde) 40 de secunde)
R: BDE R: BDE
IV - 6 Care dintre următoarele afirmaţii legate Care dintre următoarele afirmaţii legate
de anestezia nervului lingual in planseul bucal de anestezia nervului lingual in planseul bucal
sunt adevarate? (24-25) sunt adevarate? (24-25)
A Anestezia separata a nervului lingual se A Anestezia separata a nervului lingual se
practica preponderent in chirurgia oro-maxilo- practica preponderent in chirurgia oro-maxilo-
facială pentru intervenţii chirurgicale asupra facială pentru intervenţii chirurgicale asupra
planseului bucal si limbii planseului bucal si limbii
B Teritoriul in care se obţine enestezia poate B Teritoriul in care se obţine anestezia poate
fi versantul lingual al crestei alveolare de la ultimul fi versantul lingual al crestei alveolare de la ultimul
molar la linia mediana molar la linia mediana
C Teritoriul in care se obţine anestezia poate C Teritoriul in care se obţine anestezia poate
fi mucoasa hemiplanseului bucal fi mucoasa hemiplanseului bucal
D Teritoriul in care se obţine anestezia poate D Teritoriul in care se obţine anestezia poate
fi regiunea bazei limbii fi regiunea bazei limbii
E Punctia anestezica sa realizează in planseul E Punctia anestezica sa realizează in planseul
oral in dreptul primului premolar oral in dreptul primului premolar
R:ABC R:ABC
4. Contraindicaţii în extracţia dentară

II - 1 Contraindicatiile locale ale extracţiei Contraindicatiile locale ale extracţiei
dentare sunt: (30) dentare sunt: (30)
A sinuzita maxilara rinogena A sinuzita maxilara rinogena
B procese supurative locale B procese supurative acute
C leziuni locale ale mucoasei bucale C leziuni locale ale mucoasei bucale
D leucemia acuta D leucemia acuta
E infarctul miocardic E infarctul miocardic
R: ABC R: ABC
6. Accidente şi complicaţii ale extracţiei dentare
rezidențiat 2018:
Trimiterea Grila
III – 4 Factorii de risc locali, ce intervin in vindecarea intarziata a plăgilor,
sunt:
A Sutura plăgii in tensiune
B Plăgi zdrobite
C Radioterapie in antecedente
D Suprainfectarea plăgii
E Chimioterapia in antecedente
R: ABD
III – 5 Factorii de risc pentru vindecarea intarziata a plăgilor sunt, CU
EXCEPŢIA:
A Plăgilor zdrobite
B Folosirii excesive a electrocoagularii
C Radio/chimioterapiei in antecedente
D Suturii plăgii in tensiune
E Suprainfectarii plăgii
R: C
IV - 1 Printre factorii de risc pentru vindecarea intarziata a plăgilor, se
numera:
A Diabetul zaharat
B Sutura plăgii in tensiune
C Infarctul miocardic in antecedente
D Imunosupresia
E Chimioterapia in antecedente
R: ABDE
I-2 Care dintre următoarele afirmaţii legate Care dintre următoarele afirmaţii legate
de hemoragia postextractionala, in cadrul de hemoragia postextractionala, in cadrul
complicaţiilor extracţiei dentare, este falsă? complicaţiilor extracţiei dentare, este falsă?
A Este un factor ce trebuie avut in vedere A Este un factor ce trebuie avut in vedere
B Limitează confortul operator B Limitează confortul operator
C Poate avea consecinţe grave C Poate avea consecinţe grave
D In mod normal, sangerarea plăgii D In mod normal, sangerarea plăgii
postextractionale se opreşte după 1 min, prin postextractionale se opreşte după 1 min, prin
formarea cheagului de sânge formarea cheagului de sânge
E Hemoragia precoce apare la 24 de ore de E Hemoragia precoce apare la 24 de ore de
la extracţie la extracţie
R: D R: DE
II - 4 Fractura postextractionala a corticalei Fractura postextractionala a corticalei
alveolare apare mai frecvent la: (36) alveolare apare mai frecvent la: (36)
A corticala vestibulara de la nivelul A corticala vestibulara de la nivelul
caninului superior caninului superior
B tuberozitatea maxilara B tuberozitatea maxilara
C corticala linguala de la nivelul grupului C corticala vestibulara de la nivelul
frontal inferior grupului frontal inferior
D corticala vestibulara de la nivelul D corticala vestibulara de la nivelul
molarilor inferiori molarilor inferiori
R: ABC E corticala linguală de la nivelul
grupului frontal inferior
R: ABC
III - 3 Medicamentele ce pot intarzia Medicamentele ce pot intarzia
vindecarea plăgii postextractionale sunt: vindecarea plăgii postextractionale sunt:
A Hormonii de creştere A Hormonii de creştere
B Anticoagulantele B Anticoagulantele
C Vitamina A C Vitamina A
D Vitamina E D Vitamina E
E Glucocorticoizii E Glucocorticoizii
R: AE R: BE
7. Tulburări asociate erupţiei şi / sau incluziei molarului de minte inferior

I-3 Următoarele afirmaţii asupra Următoarele afirmaţii asupra

pericoronaritei congestive sunt adevarate: pericoronaritei congestive sunt adevarate:
A Survine cu mai mare frecventa intre 18 A Survine cu mai mare frecventa intre 18
si 25 de ani si 25 de ani
B Se remarca distal de molarul de 12 ani, B Se remarca distal de molarul de 12 ani,
in regiunea retromolara, o mucoasa hiperemica, in regiunea retromolara, o mucoasa hiperemica,
congestiva, tumefiata congestiva, tumefiata
C Fenomenele inflamatorii retrocedează C Fenomenele inflamatorii poate retroceda
după cateva zile spontan după cateva zile spontan
D Aceasta faza congestiva poate evolua către o D Aceasta faza congestiva poate evolua către o
forma supurativa, instalandu-se pericoronarita supurată forma supurativa, instalandu-se pericoronarita supurată
E Este exclusa prezenta adentiei E Este exclusa prezenta adentiei
submandibulare submandibulare
R: ABD R: ABCD
II - 4 In pericoronarita supurată: In pericoronarita supurată:
A Bolnavul poate prezenta o stare generala A Bolnavul poate prezenta o stare generala
febrila (38-39 grade Celsius) febrila (38-39,5 grade Celsius)
B Apare jena in deglutitie si trismus B Apare jena in deglutitie si trismus
C La presiune pe capusonul mucos apare o C La presiune pe capusonul mucos apare o
secreţie sero-sangvinolenta secreţie sero-sangvinolenta
D La presiune pe capusonul mucos apare o D La presiune pe capusonul mucos apare o
secreţie purulenta secreţie purulenta
E Poate constitui punctul de plecare al E Poate constitui punctul de plecare al
osteitei sau osteomielitei mandibulare osteitei sau osteomielitei mandibulare
R: ABDE R: ABDE
8. Odontectomia molarului de minte inferior
rezidențiat 2018:
Trimiterea Grila
I–2 Factori care usureaza odontotectomia molarului trei inferior sunt:
A poziţia distoangulara
B rădăcini lungi si subţiri
C spaţiul fata de molarul 2 existent
D poziţia mezioangulara
E rădăcini conice sau fuzionate
R: CDE
II – 3 Odontectomia molarului 3 inferior este ingreunata de :
A poziţia mezio-angulara
B poziţia disto-angulara
C rădăcini conice sau fuzionate
D clasa A după Pell si Gregory
E relaţia la distanta de canalul mandibular
R: B
II – 5 Factorii care ingreuneaza odontectomia M3 inferior sunt următorii,
CU EXCEPŢIA:
A Incluziei osoase complete
B Rădăcinilor conice sau fuzionate
C Osului dens, rigid
D Rădăcinilor lungi si subţiri
E Rădăcinilor curbe si divergente
R: B
II – 6 Indicaţiile extracţiei cu elevatorul Lecluse la molarul de minte
mandibular erupt sunt:
A Rădăcinile molarului de minte inferior sunt recurbate distal
B Prezenta unor rădăcini divergente la molarul de minte inferior
C Mobilitatea crescută a molarului doi
D Integritatea coroanei dentare a molarului trei permite realizarea
pârghiei cu elevatorul Lecluse
E Prezenta molarilor unu si doi integri, cu implantare favorabila
R: ADE
III – 3 In cursul odontectomiei molarului de minte superior se pot produce
următoarele accidente:
A Împingerea dintelui in spaţiul pterigomandibular
B Lezarea nervului lingual
C Fractura tuberozitatii maxilare
D Fractura rădăcinilor molarului de minte
E Luxarea sau fracturarea molarului de 12 ani
R: CDE
III – 6 Următorii factori usureaza odontectomia M3 inferior:
A rădăcini conice sau fuzionate
B spaţiu fata de molarul doi
C rădăcini divergente
D incluzie in tesut moale
E contact cu spaţial
R: ABD
IV – 1 Odontectomia molarului 3 inferior este extrem de dificila, după
Peterson, in situaţia incluziei:
A Verticale
B Orizontale
C Distoangulare
D Mezioangulare
E Submucoase
R: C
I-2 Complicaţiile postoperatorii după Complicaţiile postoperatorii după

odontectomia molarului de minte inferior pot odontectomia molarului de minte inferior pot
fi: fi:
A durerea, edemul si trismusul postoperator A durerea, edemul si trismusul postoperator
B hemoragia postextractionala B hemoragia postextractionala
C complicaţii infectioase C complicaţii infectioase
D fractura rădăcinilor molarului de minte D fractura rădăcinilor molarului de minte
E dehiscenta plăgii, vindecarea intarziata si E dehiscenta plăgii, vindecarea intarziata si
fractura de unghi mandibular fractura de unghi mandibular
R: ABC R: ABCE
12. Extracţia alveoloplastică

rezidențiat 2018:
Trimiterea Grila
II – 2 Menţionaţi in care din următoarele situaţii este indicata extracţia
prin alveolotomie:
A dinţi cu rădăcini scurte
B dinţi cu rădăcini deformate prin procese de hipercementoza
C dinţi cu rădăcini convergente care cuprind un sept interradicular gros
(“dinte barat”)
D molarii de minte cu rădăcini fuzionate si distalizate
E rădăcini situate sub lucrări protetice conjuncte la care se doreşte
conservarea respectivei lucrări protetice
R: BCE
II – 4 Alveolotomia cu rezectie marginala a tablei vestibulare este indicata
in:
A resturi radiculare mici, situate profund
B anchiloze dento-alveolare pe toata lungimea rădăcinii
C rădăcini deformate in regiunea apicala (hipercementoza)
D dinţi cu parodontopatie marginala cronica profunda
E dinţi temporari
R: ABC
II – 5 Extracţia prin alveolotomie este indicata in următoarele situaţii:
A Rădăcini deformate prin procese de hipercimentoza
B Dinţi cu parodontopatie merginala cronica profunda
C Dinţi cu rădăcini convergente, care cuprind un sept interradicular gros
(dinte”barat”)
D Dinţi temporari
E Resturi radiculare profunde, ramase mult timp intrasos
R: ACE
II – 6 Alveoloplastia trebuie sa respecte următoarele principii:
A Decolarea lamboului mucoperiostal sa fie minima
B Inciziile se realizează pe coama crestei alveolare
C Inciziile se realizează pe versantul vestibular sau oral al crestei
alveolare
D Daca inciziile de descărcare nu pot fi evitate, baza lamboului trebuie
sa fie mai mica decât celelalte laturi
E Cunoaşterea exacta a anatomiei (vascularizatie, inervatie)
R: ABE
III – 1 Alveolotomia cu rezectie marginala parţiala sau totala a tablei
osoase vestibulare este indicata in caz de:
A resturi radiculare mici situate profund
B rădăcini deformate in regiunea apicala
C anchiloze dento-alveolare pe toata lungimea rădăcinii
D dinţi extruzati, egresati sau inclinati
E dinţi cu parodontopatie marginala cronica profunda si mobilitate de
gradul II
R: ABC
III - 2 In remodelarea procesului alveolar orice tip de alveoloplastie
trebuie sa respecte următoarele principii:
A Decolarea lamboului mucoperiostal sa fie maxima
B Inciziile se realizează pe coama crestei, fara incizii de descărcare
C Daca inciziile de descărcare nu pot si evitate, baza lamboului trebuie
sa fie mai mica decât celelalte lanţuri
D Decolarea lamboului mucoperiostal sa fie minima
E Cunoaşterea exacta a anatomiei zonei (vascularizatie si inervatie )
R: BDE
III – 3 In cadrul tratamentului chirurgical preprotetic al substratului osos,
orice tip de alveoloplastie trebuie sa respecte următoarele principii:
A Decolarea lamboului mucoperiostal sa fie larga
B Inciziile se realizează pe coama crestei, cu incizii de descărcare
C Inciziile se realizează pe coama crestei, fara incizii de descărcare
D Cunoaşterea exacta a anatomiei zonei (vascularizatie si inervatie)
E Decolarea lamboului mucoperiostal sa fie minima
R: CDE
III – 5 Orice tip de alveoloplastie trebuie sa respecte următoarele principii:
A decolarea larga a lamboului muco-periostal pentru vizualizarea buna a
osului subiacent
B realizarea inciziilor pe coama crestei, fara incizii de descărcare
C cunoaşterea exacta a anatomiei zonei (vascularizatie si inervatie)
D realizarea inciziilor la 1 mm distanta si paralel cu coama crestei
E decolarea lamboului muco-periostal sa fie minima
R: BCE
I-2 Extracţia aveoloplastica: Extracţia aveoloplastica intraseptală:

A permite derentivizarea corticalei A permite derentivizarea corticalei
vestibulare in aceeaşi etapa cu extracţia vestibulare in aceeaşi etapa cu extracţia
B nu modifica inaltimea crestei alveolare B nu modifica inaltimea crestei alveolare
C nu conserva periostul C nu conserva periostul
D nu conserva vascularizatia locala D nu conserva vascularizatia locala
E reduce atrofia postextractionala E reduce atrofia postextractionala
R: ABE R: ABE
IV– 4 Ce afirmaţii sunt ADEVARATE in cazul Ce afirmaţii sunt ADEVARATE in cazul

extracţiei alveoloplastice ? extracţiei alveoloplastice?
A Se creeaza un lambou plic A Se creeaza un lambou plic
B Se creeaza un lambou tip Ochsenbein- B Se creeaza un lambou tip Ochsenbein-
Luebke Luebke
C Sutura cu fir continuu C Sutura cu fir continuu
D Sutura cu fire separate D Sutura cu fire separate
E Nu se indeparteaza papilele interdentare E Nu se indeparteaza papilele interdentare
R: ACD R: CD
De la subiectul nr. 14 Infecţii periosoase până la subiectul nr. 25 Ranula,

numerotarea subiectelor s-a decalat cu un număr. Pentru a nu se crea confuzii, la
întocmirea eratei vom respecta numerotarea din ediția actuală a cărții, urmând a fi
îndreptată în ediția a doua!
15. Infecţii periosoase
rezidențiat 2018:
Trimiterea Grila
I–2 In sfera OMF, infecţiile nespecifice secundare pot afecta
următoarele spatii fasciale:
A parotidian
B prevertebral
C sublingual
D pterigomandibular
E infratemporal
R: ABD
16. Supurații difuze

rezidențiat 2018:
Trimiterea Grila
I–3 Sindromul toxico-septic asociat flegmonului se istaleaza atunci când
la infecţie se asociaza unul sau mai multe dintre următoarele semne:
A Generale
B Inflamatorii
C Hemodinamice
D Disfunctii de organ
E Creşterea perfuziei tisulare
R: ABCD
II – 3 Sindromul toxico-septic in flegmoanele fetei se instalează atunci
când la infecţie se asociaza următoarele semne ale disfunctiilor de organ:
A insuficienta cardiaca
B hipoxie arteriala
C trombocite mai puţin de 100.000/mm cub
D oligurie (sub 0.5 ml/kg corp/h
E creatinina mai mare de 2 mg/dl
R: BCDE
II – 4 Sindromul toxicoseptic din flegmon se instalează când la infecţie se
asociaza:
A Hipoglicemie
B Temperatura peste 38 de grade C
C Hipertensiune arteriala
D Temperatura sub 36 de grade C
E Tahipnee
R: BDE
18. Comunicarea oro-sinuzală
II - 4 Tehnica Wassmundt este: (79) Tehnica Wassmundt este: (79)

A o alveolotomie cu creşterea unei ferestre A o alveolotomie cu creşterea unei ferestre
ososase medii ososase medii
B alveolotomia cu rezectie marginala B alveolotomia cu rezectie marginala
limitata a tăbliei osoase vestibulare limitata a tăbliei osoase vestibulare
C o alveolotomie cu rezectie a tablei osoase C o alveolotomie cu rezectie a tablei osoase
D indicata dinţilor temporari D indicata dinţilor temporari
E extracţia pe cale alveolara înaltă pentru E extracţia pe cale alveolara lărgită pentru
resturile radiculare impinse sub mucoasa sinusala resturile radiculare impinse sub mucoasa sinusala
R: E R: E
19. Semne clinice comune fracturilor de mandibulă

rezidențiat 2018:
Trimiterea Grila
I–6 Clinic, fracturile verticale ale ramului mandibular prezintă:
A ocluzie modificata
B trismus discret
C manevra Lebourg pozitiva
D dureri la presiune
E dureri post-traumatice regional
R: BDE
I-1 Prezenta focarelor de fractura la nivelul Prezenta focarelor de fractura la nivelul

corpului mandibular se evidenţiază, prin corpului mandibular se evidenţiază, prin
palpare, pe baza următoarelor elemente clinice palpare, pe baza următoarelor elemente clinice
a. Discontinuitate osoasă f. Discontinuitate osoasă
b. Proeminente osoase g. Proeminente osoase
c. Puncte dureroase h. Puncte dureroase
d. Modificări ale rapoartelor ocluzale i. Modificări ale rapoartelor ocluzale
e. Echimoze j. Echimoze
R: ABC R: AC
20. Atitudinea faţă de dinţii din focarul de fractură
II - 4 Pentru a stabili conduita terapeutica fata Pentru a stabili conduita terapeutica fata
de dinţii din focarul de fractura trebuie sa se de dinţii din focarul de fractura trebuie sa se
evalueze: evalueze:
a. Rolul dintelui in contentia fracturii f. Rolul dintelui in contentia fracturii
b. Mobilitatea acestuia in focarul de g. Stabilitatea acestuia in focarul de
fractura fractura
c. Integritatea dinţilor adiacenţi focarului h. Integritatea dinţilor adiacenţi focarului
d. Rolul sau fizionomic si funcţional i. Rolul sau fizionomic si funcţional
e. Gradul de deplasare a fragmentelor j. Gradul de deplasare a fragmentelor
osoase osoase
R: ABCD R: ABCD
22. Semne clinice comune fracturilor de maxilar

rezidențiat 2018:
Trimiterea Grila
I-1 In cazul fracturii de maxilar Le Fort I, semnul Guerin presupune:
A Echimoze vestibulare in funcdul de sac “in potcoava”
B Palpare dureroasa in vestibulul superior in dreptul liniei de fractura
C Palpare dureroasa retrotuberozitara, in deptul apofizei pterigoide
D Tulburări de ocluzie
E Epistaxis uni- sau bilateral
2. Răspunsul la această întrebare se găsește în subiectul nr. 21: Fracturi
orizontale ale maxilarului
I-3 Linia de fractura ce trece prin oasele nazale, osul lacrimal, apofiza
ascendenta a maxilarului, rebordul orbital, peretele anterolateral al
sinusului maxilar, 1/3 mijlocie a apofizelor pterigoide, peretele lateral al
fosei nazale, vomerul si septul nazal cartilaginos este specifica in: (83)
A Fractura Le Fort I
B Fractura Le Fort II
C Fractura Le Fort III
D Disjunctia intermaxilara
E Fractura Huet (inima de carte de joc)
3. Răspunsul la această întrebare se găsește în subiectul nr. 21: Fracturi
orizontale ale maxilarului
23. Diagnosticul fracturilor complexului zigomatic
rezidențiat 2018:
Trimiterea Grila
I–3 Indicaţi elementele anatomice traversate de linia de fractura in
fractura-disjunctie de malar:
A etmoidul
B rebordul orbital inferior si podeaua orbitei
C peretele anterior al sinusului maxilar
D sutura zigomatico-frontala la nivelul peretelui lateral al orbitei
E sutura zigomatico-temporala
R: BCDE
25. Chistul branhial

rezidențiat 2018:
Trimiterea Grila
I–2 Diagnosticul diferenţial al chistului canalului tireoglos se face cu:
A lipomul
B adenopatii metastatice submentoniere
C osteomielita arcului mentonier
D chistul dermoid
E chisturi radiculare ale dinţilor frontali inferiori, fiistulizate tegumentar
R: ABD
I-1 Chistul branhial trebuie diferenţiat de: Chistul branhial trebuie diferenţiat de:
a. Lipomul laterocervical a. Lipomul laterocervical
b. Tumorile glomerusului carotidian b. Tumorile glomusului carotidian
c. Submaxilita litiazica c. Submaxilita litiazica
d. Abcesul de loja submandibulara d. Abcesul de loja submandibulara
e. Tumori de glanda submandibulara e. Tumori de glanda submandibulara
R: AB R: AB
26. Ranula
rezidențiat 2018:
Trimiterea Grila
I–4 Din chisturile salivare (ale partilor moi orale) face parte:
A Chistul canalului tireoglos
B Chistul sebaceu
C Chistul brahial
D Ranula
E Chistul cu incluzii epidermale
R: D
27. Granulomul periferic cu celule gigante

I-3 Diagnosticul diferenţial al granulomului Diagnosticul diferenţial al granulomului

periferic cu celule gigante se face cu: (96) periferic cu celule gigante se face cu: (96)
A granulom piogen gingival A granulom piogen gingival
B tumori maligne ale crestei alveolare B tumori maligne ale crestei alveolare
C ranula C ranula
D forme de debut ale tumorilor maligne D forme de debut ale tumorilor maligne
E chistul dermoid E chistul dermoid
R: ABE R: AB
I-4 Următoarele afirmaţii cu privire la Următoarele afirmaţii cu privire la
granulomul periferic cu celule gigante sunt granulomul periferic cu celule gigante sunt
adevarate: (96) adevarate: (96)
A Are consistenta moale A Are consistenta moale
B Are culoare rosie-violacee B Are culoare rosie-violacee
C Are consistenta ferm-elastica C Are consistenta ferm-elastica
D Este o leziune senila, mai rar D Este o leziune sesila, mai rar
periculoasă pediculată
E Se prezintă ca o leziune nodulara frecvent E Se prezintă ca o leziune nodulara frecvent
cu dimensiuni de 5-7 cm cu dimensiuni de 5-7 cm
R: BCD R: BCD
29. Keratochistul odontogen
rezidențiat 2018:
Trimiterea Grila
II - 4 Chistul dentiger:
A Apare cel mai frecvent la nivelul unghiului mandibulei in legătură cu
un molar inclus
B Este practic asimptomatic când are dimensiuni mici
C Aspectul radiologic tipic este de radioopacitate inconjurata de un
halou radiotransparent
D Afecteaza cel mai frecvent pacienţii de sex feminin
E Poate deplasa semnificativ dintele de la nivelul caruia deriva
R: ABE
Răspunsul la această întrebare se găsește în subiectul nr. 30: Chistul folicular
33. Tumorile maligne ale buzelor: particularităţi clinice, diagnostic

diferenţial, evoluţie
I-1 La nivelul buzei, debutul cancerului La nivelul buzei, debutul cancerului

poate fi: poate fi:
A Ulceraţie A Ulceraţie
B Nodul B Nodul
C Forma terebranta C Forma terebranta
D Forma schiroasa D Forma schiroasa
E Forma vegetanta E Forma vegetanta
R: AE R: AB
35. Tumorile maligne ale mucoasei gingivale

rezidențiat 2018:
Trimiterea Grila
I-2 Dintre tumorile maligne ale gingiei fac parte:
A carcinomul sau epiteliomul
B sarcomul
C granulomul periferic cu celule gigante
D papilomul gingival
E granulomul eozinofil
R: AB
37. Tumorile maligne ale maxilarului: forme anatomo-clinice
rezidențiat 2018:
Trimiterea Grila
I–2 Semnele indirecte in tumorile maligne ale maxilarului superior sunt:
A epistaxis unilateral
B hipoestezia sau anestezia in teritoriul de inervatie al nervului alveolar
inferior
C modificarea acuitatii vizuale, diplopie, exoftalmie
D sensatie de “obraz de carton”
E trismus
R: ACDE
I-4 Pentru tumorile maligne ale maxilarului, alte semne asociate sunt:
A semnul Vincente d’Alger
B senzaţie de “obraz de carton”
C modificarea acuitatii vizuale
D trismus
E epistaxis unilateral
R: BCDE
I-1 Stadiul T2 al carcinomului de mezostructura Stadiul T2 al carcinomului de mezostructura

presupune: (132) presupune: (132)
A. Erodarea peretelui median al sinusului F. Erodarea peretelui median al sinusului
maxilar maxilar
B. Erodarea peretelui posterior al sinusului G. Erodarea peretelui posterior al sinusului
maxilar maxilar
C. Erodarea podelei sinusului maxilar H. Erodarea podelei sinusului maxilar
D. Limitarea tumorii doar la mucoasa I. Limitarea tumorii doar la mucoasa
sinusala sinusala
E. Tumora invadeaza tesutul subcutan si J. Tumora invadeaza tesutul subcutan si
obrazul obrazul
R: AD R: AC
39. Anchiloza temporo-mandibulară
rezidențiat 2018:
Trimiterea Grila
I–3 Anchiloza, in cazul reincluziei dentare, ar putea avea următoarele
cauze posibile:
A Anodontia dintelui subiacent
B Chist folicular al dintelui subiacent
C O soluţie de continuitate genetica sau congenitala la nivelul
membranei parodontale
D Presiunea masticatorie excesiva sau trauma ocluzala
E Dinte temporar nanic
R: CD
Răspunsul la această întrebare se găsește în subiectul nr. 50: Reincluzia
dentară
II - 2 Ce forma de artrita temporomandibulara specifica NU determina
niciodată anchiloza temporomandibulara:
A Actinomicotica
B TBC
C Luetica
D Traumatica
E Reumatoida
R: C
40. Litiaza glandei submandibulare

rezidențiat 2018:
Trimiterea Grila
II – 1 Sialolitiaza (litiaza salivara) are cateva dintre următoarele
caracteristici epidemiologice:
A apare cel mai frecvent in canalul Stenon
B apara cel mai frecvent in canalul Warthon sau glanda submandibulara
C are caracter unilateral
D este exclusiv unilaterala
E exista cazuri cu afectare bilaterala
R: BCE
II - 3 Sialolitiaza:
A apare mai frecvent in canalul Stenon si glanda parotida
B are caracter unilateral
C apare la persoane vârstnice
D de cele mai multe ori evoluează latent, o mare parte din calculii
salivari fiind expulzaţi spontan
E poate fi descoperita intamplator in urma unui examen radiologic pe
care se evidenţiază calculul radioopac
R: BDE
III - 1 Referitor la litiaza glandei submandibulare, următoarele afirmaţii

sunt adevarate:
A este mai frecventa decât litiaza parotidiana
B este mai rar intalnita comparativ cu litiaza parotidiana
C este favorizata de traiectul canalului Stenon
D este favorizata de prezenta unei secreţii salivare
E calculii care se pot palpa in planseul bucal, situati pe canal sau in
bazinet, trebuie inlaturati chirurgical
R: ADE
41. Tumori benigne ale glandelor salivare

rezidențiat 2018:
Trimiterea Grila
I–3 Tratamentul in cazul tumorii Warthin consta in: (149)
A Parotidectomie superficiala
B Parotidectomia lobului profund
C Simpla enucleere a acesteia
D Parotidectomie cu sacrificarea nervului facial
E Parotidectomie fara sacrificarea nervului facial
R:C
Răspunsul la această întrebare se găsește în subiectul nr. 42: Tratamentul

tumorilor benigne parotidiene
II - 1 Care din următoarele aspecte legate de tumora maligna primara

constituie factori de prognostic a acesteia?
A ruptura capsulara ganglionara si invadarea partilor moi
B implicarea ganglionilor contralaterali sau bilaterali
C localizarea si dimensiunile tumorii
D profunzimea invaziei tumorale
E forma anatomo-clinica si cea histopatologica a tumorii
R: CDE
II - 5 Care dintre următoarele tumori ale glandelor salivare au o
malignitate crescută:
A Carcinomul cu celule acinoase
B Carcinomul oncocitic
C Chistadenocarcinomul
D Carcinomul mioepitelial
E Adenocarcinomul sebaceu
R: BD
III - 2 Tumorile benigne ale glandelor salivare pot fi reprezentate de:
A adenomul pleomorf
B carcinomul mucoepidermoid
C adenomul cu celule bazale
D carcinomul adenoid chistic
E adenocarcinomul polimorf bine diferenţiat
R: AC
42. Tratamentul tumorilor benigne parotidiene

rezidențiat 2018:
Trimiterea Grila
II – 1 După parotidectomia cu conservarea nervului facial se pot semnala
următoarele situaţii:
A defect volumetric submandibular
B hipoacuzie de partea operata
C sindromul Frey
D pareza tranzitorie in teritoriul nervului facial
E hipoestezia labio-mentoniera
R: CD
III - 3 Hipoestezia postoperatorie a lobului urechii după parotidectomie

este o complicaţie posibila a lezării nervului:
A Auriculotemporal
B Auricular mare
C Coarda timpanului
D Facial
E Plexul cervical superficial
R: B
44. Clasificarea despicăturilor de buză
rezidențiat 2018:
Trimiterea Grila
I–4 Despicatura unilaterala simpla:
A interesează părţile moi ale buzei pe o treime din întinderea ai sau pana
la santul nazo-labial
B podeua nazala este intotdeauna afectata
C podeua nazala este intotdeauna integra
D punerea in tensiune a fibrelor musculare (ras, plâns) accentuează
malformaţia
E muşchiul aflat in repaus bombează porţiunea aflata extern de
despicatura
R: ACDE
II - 2 Despicatura unilaterala simpla:
A interesează părţile moi ale buzei pe o treime din întinderea acesteia
sau pana la santul nazo- labial
B interesează in totalitate părţile mai labiale, planseul nazal si procesul
alveolar
C podeaua nazala este intotdeauna integra
D podeua nazala este intotdeauna afectata
E punerea in tensiune a fibrelor musculare (ras, planseu) accentuează
malformaţia
R: ACE
III - 3 In despicatura unilaterala totala larga, tratamentul ortopedic
prechirurgical utilizează plăcută palatinala pentru avantaje precum:
A împiedica interpozitionarea limbii in despicatura
B Uşurarea respiraţiei
C Stimularea creşterii bonturilor osoase
D Eliminarea utilizării biberonului si stimularea alimentaţiei cu linguriţa
E Repozitionarea segmentelor maxilare
R: A
III - 6 După tratamentul despicaturilor labio-maxilo-palatine pot aparea o
serie de sechele post-operatorii
A comunicări oro-nazale
B fistule ale planseului oral
C columela subdimensionata
D subdimensionarea rosului de buza
E insuficienta velopalatina
R: ACE
46. Rolul factorilor funcţionali în formarea aparatului dento-maxilar
rezidențiat 2018:
Trimiterea Grila
I–4 După Boboc, referitor la acţiunea muşchilor asupra sistemului
dentomaxilar prin intermediul inserţiilor, următoarele afirmaţii sunt
ADEVARATE:
A Sub influenta dominanta a fasciculului posterior al temporalului se
produce hipertrofia părții anterioare a ramurii ascendente
B Acţiunea muşchilor prin intermediul inserţiilor este mult mai evidenta
la maxilarul superior in zonele laterale
C Activitatea accentuata a muşchiului pterigoidian intern determina
dezvoltarea puternica a regiunii unghiului mandibular
D Fasciculele posterior si mediu ale muşchilor temporali determina
flectarea ramului mandibular vertical la nivel subcondilian
E Activitatea accentuata a muşchiului maseter determina o dezvoltare
puternica a regiunii unghiului mandibular
R: ACE
VIII-4 La trecerea coloanei de aer prin pavilionul faringobucal au loc

următoarele fenomene (după Boboc):
A Sunetele sunt intarite
B Se produce o reducere relativ marcata a intensităţii sunetului
C Sincinezia lui Galii si De Quiros
D Se produc absorbţii de naturi multiple asupra “valurilor acustice”
E Pereţii elastici sunt antrenaţi in vibraţie, pe care o amplifica
R: BD
IX - 5 Terapia educaţionala si comportamentala este esenţiala indeosebi in
disfunctiile miogene, avand ca obiectiv:
A Relaxarea sistemului masticator prin limitarea voluntara a mişcărilor
mandibulei, constând in muscarea unor obiecte, strângerea si scrasnirea
dinţilor
B Program fizioterapeutic la domiciliu constând in evitarea masticaţiei
dificile, exerciţii de deschidere larga a gurii
C Conştientizarea obiceiurilor vicioase constând in posturi vicioase in
timpul somnului, cantatul la unele instrumente, strângerea si scrasnirea
dinţilor, muscarea unor obiecte
D Program fizioterapeutic la domiciliu constând in căldură umeda,
gheata, masajul grupelor musculare
E Monitorizarea- rememorare vizuala adaptata la activităţile zilnice ale
pacientului, ca o forma simpla de feed-back
R: CDE
X-2 Palatul secundar se va forma (Bucur si colaboratorii, 2009) in:
A Saptamana a 10-a
B Saptamana a 2-a
C Saptamana a 7-a
D Luna a 4-a
E Luna a 3-a
R: C
X-3 In primele doua luni de viata i.u. creşterea diferenţiata a celor doua
maxilare determina:
A Retrognatie maxilara
B Prognatie mandibulara
C Retrognatie mandibulara
D Biprognatism
E Prognatism al nou născutului
R: C
XI - 2 In primele doua luni de viata intrauterina creşterea diferenţiata a
celor doua maxilare determina:
A retrognatia mandibulara
B ocluzie deschisa
C prognatia mandibulara embrionara
D ocluzia adanca
E retrognatia maxilara
R: C
XII - 2 In primele doua luni de viata intrauterina, creşterea diferenţiata a

celor doua maxilare determina:
A prognatie mandibulara embrionara
B retrognatie mandibulara
C retrognatie maxilara
D formarea boltii palatine
E separarea cavitatii bucale de cea nazala
R: B
XII - 4 Factorii locali implicaţi in anomaliile dento-maxilare sunt:

A traumatismele dinţilor temporari
B anodontia
C trisomia 21
D deficiente nutriţionale
E anomaliile dentare de formă
R:ABE
XIV - 2 Factorii implicati in etiopatologia anomaliilor dento-maxilare sunt:
A Deglutitia atipica
B Sugerea limbii
C Caria dinţilor temporari si consecinţele ei
D Traumatismele dinţilor temporari
E Alimentaţia
R: CD
XV - 2 Dezvoltarea sistemului dentomaxilar si muscular poate fi deviata prin

următoarele cauza comune (Boboc):
A Extracţiile precoce
B Ereditatea
C Sindromul Down
D Obiceiuri vicioase
E Distalizarea sistemului dentar, indusa terapeutic
R: ABD
XIV-1 Cleall, facând inregistrari Cleall, facând inregistrari

radiocinematografice la subiecţi cu deglutitii radiocinematografice la subiecţi cu deglutitii
anormale trage următoarele concluzii: anormale trage următoarele concluzii:
A Limba face contact cu bolta palatina in A Limba face contact cu bolta palatina in ½
½ anterioara anterioara
B Succesiunea fazelor din primul timp al B Succesiunea fazelor din primul timp al
deglutitiei este neregulata, sacadata deglutitiei este neregulata, sacadata
C La 16 % vârful limbii, in repaus, C La 16 % vârful limbii, in repaus,
depăşeşte incisivii inferiori depăşeşte incisivii inferiori
D Mandibula si vârful limbii in repaus D Mandibula si vârful limbii in repaus
ocupa in general o poziţie mai posterioara ocupa in general o poziţie mai posterioara
E Corelaţia dintre mişcările către inainte a E Corelaţia dintre mişcările către inainte a
limbii si a mandibulei a fost găsită viciata limbii si a mandibulei a fost găsită viciata
R: BCDE R: BCE
47. Anodonţia
rezidențiat 2018:
Trimiterea Grila
II – 5 Dezechilibrările, consecinţa a anodontiei, depind de:
A întinderea anodontiei
B Pierderea prematura a dinţilor temporari corespunzători
C Simetria anodontiei ( maxilar, mandibular, dreapta, stanga)
D Structura osoasa
E Activitatea partilor moi
R: ACDE
III - 2 În cadrul anodontiilor, închiderea spatilor este indicata mai ales in:
A anodontia de molar de minte
B anodontiile frontale reduse
C anodontia întinsa
D doar in cazul in care pacientul a depăşit 24 de ani
E anodontia totala
R: B
III - 3 In anodontiile intinse aparatele ortodontice:
A Trebuie sa realizeze stimularea dezvoltării maxilare
B Trebuie sa realizeze stabilirea unor rapoarte normale intre cele doua
maxilare
C Trebuie sa realizeze dirijarea erupţiei dentare
D Trebuie sa sigure paralelismul dinţilor existenţi
E Nu sunt indicate, protezele totale fiind mult mai eficiente
R: ABCD
IV - 5 Următoarele afirmaţii sunt adevarate pentru anodontia de premolar
secund:
A Este cea mai frecventa forma de anodontie
B Predecesorul temporar se poate menţine pe arcada pana la 30-40 ani
C Predecesorul temporar se poate menţine pe arcada pana la 40-50 anii
D Rezolvarea protetica ulterioara se face cu dificultate
E Rezolvarea protetica ulterioara se face fara dificultate
R: CE
V-6 Decizia terapeutică în cadrul anodontiilor se ia in funcţie de:
A sexul pacientului
B momentul depistării anomaliei
C localizarea anomaliei
D varsta pacientului
E starea dinţilor temporari
R: BCDE
VI - 3 Protezarea in cazul anodontiei totale la copii tine cont de:
A obţinerea unei eficiente masticatorii
B schimbarea (înlocuirea) protezelor la 1 an si jumătate
C schimbarea (înlocuirea) protezelor la flecare 6 luni
D schimbarea (inlocuirea) protezelor la 2 ani
E obţinerea unei dimensiuni verticale a etajului inferior care sa
imbunatateasca aspectul fizionomic
R: ABE
VIII - 2 In cadrul anodontiilor, autotransplantul dentar:
A vizeaza in special incisivii inferiori
B vizeaza in special dinţii laterali (molarii si premolarii)
C are prognostic mai bun când dintele transplantat are apexul deschis
D are prognostic mai bun când dintele transplantat are 2/3 din rădăcină
formata
E are prognostic mai bun când dintele transplantat are apexul inchis
R: BCD
VIII - 4 In anodontiile intinse trebuie sa se realizeze următoarele obiective:
A stimularea dezvoltării si erupţiei dinţilor in sectoarele in care nu exista
muguri
B stimularea dezvoltării maxilarelor
C stabilirea unor rapoarte normale intre cele doua maxilare
D asigurarea funcţiilor esenţiale ale aparatului dentomaxilar
E dirijarea erupţiei dentare si asigurarea paralelismului dinţilor existenţi
R: BCDE
VIII - 5 Obiectivele protezarii in anodontiile totale la copii sunt:
A aplicarea unor proteze fixe in jurul partilor libere ale maxilarelor
copilului
B stimularea dezvoltării osoase
C schimbarea periodica a protezelor, la 4-5 ani
D obţinerea unei dimensiuni verticale optime a etajului inferior
E obţinerea unui profil care sa imbunatateasca aspectul fizionomic
R: BDE
IX - 1 Factorii etiologici ai diastemei primare sunt:
A Anodontia uni- sau bilaterala a incisivului central superior
B Fren hiperdezvoltat al buzei superioare
C Sept fibros interincisiv
D Microdontia absoluta
E Boli parodontale
R: BC
Răspunsul la această întrebare se găsește în subiectul nr. 52 Diastema
48. Dinţii supranumerari
rezidențiat 2018:
Trimiterea Grila
I–3 Erupţia pe arcada a dinţilor supranumerari poate determina
următoarele tipuri de modificări:
A Fizionomice ( meziodensul)
B Dezechilibrarea relaţiilor dento-alveolare
C Angularea ramului orizontal al mandibulei
D Dinamica mandibulara
E Marirea gradului de supraacoperire frontala
R: ABD
I-4 Dinţii supranumerari nu se extrag in următoarele situaţii:
A când se asociaza cu macrodontia dinţilor din seria normala
B când se asociaza cu microdontia dinţilor din seria normala
C când un dinte din seria normala este compromis si nu poate fi pastrat
pe arcada
D in dizarmonia dento-alveolara cu inghesuire
E in cazul dinţilor anastrofici
R: BC
Cele mai frecvente anodontii sunt localizate la:
A Incisivul lateral suerior
B Molarii de minte inferiori si superiori
C Caninul temporal
D Premolarul doi inferior
E Incisivul central temporal
R: ABD
Răspunsul la această întrebare se găsește în subiectul nr. 47 Anodonția
49. Dinţii supranumerari

rezidențiat 2018:
Trimiterea Grila
I–6 Redresarea chirurgicala ortodontica a caninului superior inclus este
indicata:
A La pacienţi vârstnici
B In incluzia profunda
C La pacienţi tineri
D Când dintele nu prezintă anomalii de forma sau volum
E Când nu exista spaţiu suficient pe arcada sau când acesta nu poate fi
creat prin metode ortodontice
R: CD
III - 3 In funcţie de criteriul topografic incluziile pot fi (după Bucur si
Navaro):
A dinţi incluşi cu angulatie corono-radiculara
B incluzii dentare intraosoase
C incluzie dentara de cauza locala
D incluzii dentare submucoase
E incluzii dentare simetrice sau asimetrice
R: BDE
IV - 1 Tractionarea si alinierea unui dinte inclus pe arcadă
A incepe la 3 zile de la intervenţia chirurgicala
B incepe la 8-15 zile de la intervenţia chirurgicala
C se realizează cu forte moderete
D se realizează cu forte mai puternice
E incepe imediat după terminarea intervenţiei chirurgicale
R: BC
V-5 După criteriul morfologic, se descriu următoarele forme anatomo-
patologice ale incluziei dentare:
A Incluzii dentare intraosoase
B Incluzii ale dinţilor permanenţi, temporari sau supranumerari
C Incluzii dentare simetrice sau asimetrice
D Anchiloze dentare ale dinţilor neerupti
E Incluzii dentare submucoase
R: BD
VI - 4 Tulburările asociate erupţie si/sau incluziei molarului de minte
superior cuprind complicaţii septice uşoare precum:
A Infecţii ale spatiilor fasciale primare
B Sinuzite maxilare odontogene
C Osteita si osteomielita maxilarului
D Pericoronarita
E Sepsisul
R: D
VII - 4 Complicaţiile septice la distanta asociate incluziei molarului 3
inferior sunt:
A Infecţii ale spatiilor fasciale secundare
B Septicemii
C Pulmonare
D Adenite acute
E Osteomielite
R:BC
Răspunsul la această întrebare se găsește în subiectul nr. 7 Tulburări asociate
erupţiei şi / sau incluziei molarului de minte inferior
VIII - 1 Incluziile dentare sunt clasificate după criteriul topografic astfel

(după Bucur):
A incluzii dentare intraosoase
B incluzii dentare submucoase
C incluzii dentare simetrice sau asimetrice
D incluzii ale dinţilor temporari
E incluzii ale dinţilor permanenţi
R: ABC
VIII - 4 După criteriul morfologic, clasificarea incluziei dentare cuprinde
(după Bucur):
A dinţi incluşi cu anomalii de forma ale coroanei si rădăcinii
B dinţi incluşi cu angulatie corono-radiculara
C incluzii dentare de cauza locala
D incluzii dentare submucoase
E incluzii ale dinţilor permanenţi, temporari sau supranumerari
R: ABE
VIII - 5 Clasificarea incluziei dentare din punct de vedere chirurgical, după
criteriul morfologic cuprinde:
A dinţi cu afectare parodontala
B incluzii dentare intraosoase
C incluzii dentare submucoase
D anchiloze dentare ale dinţilor neerupti
E dinţi incluşi cu anomalii de forma ale coroanei si rădăcinii
R: DE
IX - 1 In cadrul tratamentului ortodontic al dinţilor incluşi, tractionarea si
alinierea dintelui pe arcada incepe la:
A 5-7 zile de la intervenţia chirurgicala
B 30 de zile de la intervenţia chirurgicala
C 3-4 zile de la intervenţia chirurgicala
D 8-15 zile de la intervenţia chirurgicala
E Imediat după finalizarea intervenţiei chirurgicale
R: D
IX - 2 In clasificarea incluziei molarului de minte sunt folosite următoarele
repere:
A morfologia corono-radiculara
B relaţia cu molarul de 12 ani
C relaţia cu ramul mandibular
D angularea
E densitatea ţesutului acoperitor
R: BCD
IX - 4 Tratamentul ortodontic al dinţilor incluşi presupune:
A obţinerea de spaţiu necesar evoluţiei dintelui inclus
B descoperirea chirurgicala si ancorarea dintelui inclus
C tracţiunea dintelui inclus la 1-2 zile de la intervenţia chirurgicala
D tracţiunea imediata a dintelui inclus, cu forte foarte slabe
E tracţiunea dintelui inclus, cu forte modereate la 8-15 zile postoperator,
care sa stimuleze erupţia dentara
R: ABE
XI - 3 Indicaţiile redresării chirurgical ortodontice a caninului inclus sunt:
A incluzia este profunda
B la pacienţii tineri
C când exista spaţiu suficient pe arcada sau poate fi creat prin metode
ortodontice
D dintele se gaseste in dreptul spaţiului sau normal de erupţie si nu
prezintă anomalii de forma sau volum
E incluzia nu este profunda
R: BCDE
II - 1 In cazul descoperirii chirurgicale a dinţilor incluşi:
A ancorarea dintelui se face intrapulpar
B ancorarea dintelui poate fi peritisular
C ancorarea dintelui poale fi transtisulara
D ancorarea dintelui poate fi realizata prin colarea unor accesorii
E intervenţia trebuie sa se realizeze cu un sacrificiu osos cat mai redus
R: BCDE
XIV-1 Incluzia de canin este mai frecventa: Incluzia de canin este mai frecventa:
A la sexul masculin A la sexul masculin
B apare la ambele maxilare B apare la ambele maxilare
C poate sa ramana inclus C poate sa ramana inclus
D intotdeauna erupe pe arcada D intotdeauna erupe pe arcada
E coroana are de obicei forma conica E coroana are de obicei forma conica
R: BD R: B
50. Reincluzia dentară

rezidențiat 2018:
Trimiterea Grila
II – 4 Biedermann, prin prisma anchilozei dento-alveolare, pe care o
considera prezenta in orice reincluzie, prezintă patru modalitati de
tratament:
A Expectativa
B Extracţia sau replantarea dintelui anchilotic cat mai tardiv
C Reconstituirea contactelor aproximale si ocluzale ale dintelui in cauza
D Extracţia sau replantarea dintelui anchilotic cat mai precoce
E Reconstituirea contactelor aproximale si vestibulare ale dintelui in
cauza
R: ACD
VII - 6 Următoarele afirmaţii referitoare la tratamentul reincluziei sunt adevarate:

A in reincluzia molarului II temporar care are succesional, regula este
expectativa
B in reincluzia molarului II temporar care are succesional este indicata
ancorarea dintelui definitiv
C in reincluzia tardiva si fara potenţial de evoluţie marcat, cu anodontia
succesionalului, regula generala este extracţia
D in reincluzia molarului II temporar care are succesional, regula
generala este extracţia imediata
E in reincluzia molarului II temporar care are succesional, tratamentul se
instituie doar după 18 ani
R: D
51. Ectopia dentară
rezidențiat 2018:
Trimiterea Grila
I–2 Obiectivul terapeutic al ectopiei dentare in cazul in care exista
spaţiu pe arcada, dar persista obstacolul, este:
A expansiunea transversala a arcadei dentare
B expansiunea sagitala a arcadei dentare
C combinarea expansiunii transversale cu cea sagitala a arcadei dentare
D indepartarea obstacolului si alinierea dintelui ectopic
E corectarea abraziei patologice
R: D
50. Diastema
rezidențiat 2018:
Trimiterea Grila
II – 2 Un element fundamental in tratamentul diastemei este reprezentat
de deplasarea corporeala a dinţilor, acest lucru puatand fi realizat:
A Fie aplicând forţa activa cat mai departe de colet sau pe o suprafaţa
cat mai mica a dintelui
B Fie asigurând o deplasare in 3 timpi
C Fie asigurând o deplasare in 4 timpi
D Fie aplicând forţa activa cat mai aproape de colet sau pe o suprafaţa
cat mai mare a dintelui
E Fie asigurând o deplasare de in 2 timpi
R: CD
III - 5 Referitor la terapia distemei interincisive, următoarele afirmaţii

sunt adevarate:
A anomalia se trateaza cat mai precoce
B terapia trebuie inceputa atunci când 2/3 din rădăcinile incisivului
centrali sunt formate
C terapia trebuie inceputa inainte ca cele 2/3 din rădăcinile incisivilor
centrali sunt formate
D tratamentul tardiv este imposibil avand in vedere densitatea osoasa
E tratamentul tardiv este dificil, dar posibil
R: ABE
IV - 1 Tratamentul diastemei vera (după E Ionescu) are următoarele
particularitati:
A Poziţia finala a dinţilor este disto-inclinata pentru asigurarea
hipercorectiei si a unei contenţii naturale
B La adult este suficient un interval de 6-8 saptamani de stabilizare
C Necesita deplasarea coroporala a dinţilor
D Deplasarea se realizează in doi timpi (in primul timp se realizează
deplasarea meziala a coroanei si in al 2-lea timp deplasarea meziala a
rădăcinii)
E La copii se aplica o contentie artificiala permanenta pana la incheierea
fenomenelor de creştere, pentru a evita recidiva
R: CD
IV - 2 Frenul labial inferior anormal inserat poate fi responsabil de:

A Hiperplazia gingivomucoasa
B Trauma locala
C Diasteme
D Afectare parodontala
E Tulburari de fonatie
R: BCD
I-4 Referitor la diastema dintre incisivii Referitor la diastema dintre incisivii

centrali superiori, Kalvelis considera ca centrali superiori, Kalvelis considera ca exista
exista următoarele forme: următoarele forme:
A Treme intre grupul dinţilor frontali si A Treme intre grupul dinţilor frontali si
laterali laterali
B Diastema patologica B Diastema patologica
C Diastema secundara sau falsa C Diastema secundara sau falsa
D Diastema laterala D Diastema laterala
R: BD R: C
53. Transpoziţia dentară

I-1 Transpoziţia presupune: Transpoziţia completă presupune:

A Erupţia unui dinte la distanta fata de locul sau A Erupţia unui dinte la distanta fata de
normal locul sau normal
B Prezenta a doi dinti situați unul in dreptul B Prezenta a doi dinti situați unul in dreptul
celuilalt, linia arcadei trecând printre ei celuilalt, linia arcadei trecând printre ei
C Inversarea coroanelor a doi dinti vecini C Inversarea coroanelor a doi dinti vecini
D Inversarea rădăcinilor a doi dinti vecini D Inversarea rădăcinilor a doi dinti vecini
E Inversarea totala a doi dinti vecini si alinierea E Inversarea totala a doi dinti vecini si
acestora in curbura nermala a arcadei alinierea acestora in curbura nermala a
R: E arcadei
R: E
50. Tratamentul cariei dentare
rezidențiat 2018:
Trimiterea Grila
II – 5 Enameloplastia
A Reprezintă o tehnica de lucru neinvaziva
B Reprezinta o tehnica de lucru invaziva
C Se recomanda in cazul suprafeţelor ocluzale cu şanţuri adanci
D Se poate face cu freza cilindrico-conica fina diamantata- freza
Sorensen
E Practic se realizează fara indepartarea de structura dura dentara
R: BCD
IV - 6 Dezavantajele cimenturilor glassionomer autopolimerizabile folosite

in sigilare sunt:
A aplicare greoaie
B timp de priza scurt
C timp de priza lung
D rezistenta scăzută in zonele supuse solicitărilor masticatorii
E finisare slaba datorita rugozităţii superficiale
R: ACDE
V-2 Numita si rasina Bowen, rasina bis-GMA folosita ca sigilant este:

A un monomer metacrilic
B un monomer uretanic
C o molecula hibrid mare, care seamana cu o rasina epoxidica
D un material fluid
E un lichid vâscos
R: ACE
V-3 Anameloplastia oferă următoarele avantaje:

A creste rezistenta la uzura a materialului, deoarece ii permite aplicarea
intr-un strat mai subţire
B asigura o adaptare mai buna la smalţ
C permite pătrunderea mai profunda a materialului
D creste rezistenta la uzura a materialului, deoarece ii permite aplicarea
intr-un strat mai gros
E efect carioprotector sporit
R: BCDE
V-4 Cimentul policarboxilat de zinc are următoarele proprietăţi:
A Rezistenta mecanica la compresia masticatorie (57-99MPa) este mai
mica decât a cimentului fosfat de zinc
B Tensiunea la încovoiere este cu 40% mai mica decât la cimentul fosfat
de zinc
C pH-ul inainte de priza este ceva mai scăzut decât al cimentului fosfat
de zinc
D prezintă adeziune chimica la smalţ si dentina
E este de trei ori mai puţin elastic decât cimentul fosfat de zinc
R: ACD
V-5 Cimentul fosfat de zinc are următoarele proprietăţi:

A Este cel mai elastic dintre toate bazele propriu-zise
B Acţiunea de stimulare a odontoblastilor este de durata
C Are cea mai mare rezistenta mecanica dintre toate bazele propriu-zise
D Are pH acid (pH 2-4,2) la aplicarea pe plaga dentinare
E Are contracţia de priza 0,3%
R: CDE
VI - 2 Cimentul policarboxilat de zinc:

A are contracţie de priza redusa (inferioara cimentului fosfat de zinc)
B este insolubil sub acţiunea lichidelor de infiltraţie marginala
C biocompatibilitatea sa pulpara este inferioara altor cimenturi acide
D are acţiune antibacteriana importanta
E asigura o buna protecţie chimica, datorita porozitatii reduse
R: A
VI - 4 In cazul folosirii materialelor pe baza de rasina bis-GMA,

enameloplastia oferă următoarele avantaje:
A Asigura o adaptare mai buna la smalţ
B Nu necesita utilizarea de instrumentar rotativ
C Permite pătrunderea mai profunda a materialului indiferent daca este
granular sau negranular
D Creste rezistenta la uzura a materialului
E Este recomandata in cariile dentinare
R: ACD
VII - 1 Cimentul de eugenolat de zinc are următoarele contraindicaţii:

A Obturariile cu compozite
B Obturatiile cu amalgam
C Obturatiile cu CIS fotopolimerizabile
D Obturatiile cu răşini acrilice
E Cavitati mici, neexpuse solicitărilor masticatorii
R: ACD
VII - 6 Dezavantajele utilizării lacurilor dentare (varnish-urilor) sunt:
A Aderenta de natura fizica la ţesuturile dure dentare
B Aderenta de natura chimica la ţesuturile dure dentare
C Rezistenta mecanica crescută la solicitările masticatorii din cauza
grosimii reduse
D Izolarea termica corespunzătoare
E Facilitează umectarea corespunzătoare a dentinei de către răşini,
unghiul de contact al lacului lichid cu plaga dentinara fiind de 53-106
grade
R: A
VIII - 1 Dintre următoarele substanţe, care este agentul degresant cel mai
eficient si care nu generează efecte nedorite asupra ţesuturilor dentare sau
a ţesuturilor moi?
A Goroformul
B Acetona
C Benzonele
D Alcoolii
E Ţiţeiul distilat (neofilina)
R: E
VIII - 2 Intre dezavantajele cimenturilor glass ionomere convenţionale, cu

reacţie de priza chimica, se pot enumera:
A Sensibilitatea in mediul umed
B Finisarea slaba datorita rugozităţii superficiale
C Rezistenta scăzută in zonele supuse direct solicitărilor masticatorii
D Timp de priza redus
E Vascozitatea materialului creste pe măsură ce pătrunde in porii
smalţului demineralizat
R: ABC
VIII - 5 După Gafar,Iliescu, produsele cu hidroxid de calciu sunt

INDICATE endodontic in:
A Gangrena pulpara simpla - aplicaţie unica pentru 1 -2 saptamani
B Parodontitele apicale cronice - ca medicatie - antiseptica endodontica
de lunga durata
C Resorbţie radiculara interna cu sau fara perforare radiculara
D Cai false radiculare
E Obturatie coronara provizorie
R: ABCD
Răspunsul la această întrebare se găsește în subiectul nr. 59.
TRATAMENTUL NECROZEI Şl GANGRENEI PULPARE
IX - 2 Rezistenta mecanica la compresiune a cimentului fosfat de zinc
poate fi compromisa prin:
A Raportul scăzut pulbere/lichid
B Agitarea celor doua flacoane
C Spatularea incorecta
D Contactul prematur cu lichidele bucale
E Utilizarea unei spatule din otel inoxidabil
R: ACD
X-2 Rezistenta mecanica cea mai mare se constata la următoarele

materiale de obturatie de baza propriu-zise:
A cimentul fosfat de zinc
B cimentul fosfat de zinc
C cimentul policarboxilat de zinc
D cimentul vanilat de zinc
E cimentul fosfat de cupru
R: B
X-3 Lacurile dentare prezintă următoarele indicaţii de aplicare:

A sub coafajele indirecte
B sub bazele cu CIS
C sub linerii sau bazele cu efect terapeutic pulpodetinar
D pentru sigilarea canaliculelor dentinare înaintea obturatiilor cu
amalgam
E sub obturatiile din răşini acrilice
R: D
X-5 Tratamentul profilactic in caria dentara simpla se referea la:

A modificarea dietei
B terapia protetica
C folosirea fluorurilor
D sigilarea fisurilor, şanţurilor si fosetelor
E tratamentul cariilor secundara marginale
R: ACD
XI - 1 Care dintre următoarele baze propriu-zise este cea mai puţin

elastica (după Iliescu si Gafar):
A Cimentul eugenolat de zinc
B Cimentul policarboxilat de zinc
C Cimentul fosfat de zinc
D Cimentul cu ionomeri de sticla
E Cimentul non-eugenolat de zinc
R: C
XI - 3 Care din următoarele afirmaţii despre cimentul eugonolat se zinc
este adevarata?
A Este un sistem bicomponent tipic
B Are o rezistenta la compresiune mai crescută decât a cimenturilor cu
hidroxid de calciu
C Are o valoare mare a modului de elasticitate
D Se obţine prin spatularea a trei paste de baza nemodificate
E Priza are loc prin reacţia de chelare intre trei molecule de eugenol si
un ion de zinc
R: A
XI - 4 Obturatiile preventive cu glassionomeri presupun următorii timp

operatori:
A Periaj profersional cu pasta care conţine fluor
B Pregătirea conservatoare a cavitatii
C îndepărtarea resturilor dentinare tasate pe pereţii cavitatii prin
aplicarea de acid poliacrilic timp de 10 secunde
D Aplicarea glassionomerului de preferat de tip III (pentru “linting”)
E Aplicarea glassionomerului de preferat tip II (pentru “linting”)
R: BCD
XI - 5 Care din următoarele proceduri NU se indica in planul de tratament

al cariei dentare simple (după Iliescu și Gafar)
A Tratamentul profilactic
B înlocuirea restaurărilor existente
C Tratamentul abraziilor
D Restaurarea leziunilor incipiente
E Tratamentul cariilor radiculare fara cavitatie
R: E
XII – 3 Care dintre următoarele afirmaţii NU vizeaza tratamentul

profilactic al cariei dentare ( după Iliescu, Gafar)?
A Remineralizarea leziunilor incipiente
B Sigilarea fisurilor
C Folosirea fluorurilor
D Restaurarea leziunilor incipiente
E Tratemtnul abraziilor, eroziunilor
R: DE
XII - 4 Care sunt proprietăţile cimentului eugenolat de zinc folosit in

obturatiile de baza?
A Efect sedativ pulpar
B Acţiune de stimulare a odontoblastilor
C Solubilitate scăzută
D pH neutru
E rezistenta la compresiune minim acceptabila
R: ABDE
VI-5 In cazul preparării cavităţilor de pe In cazul preparării cavităţilor de pe

suprafeţele proximale ale dinţilor laterali suprafeţele proximale ale dinţilor laterali
conturul marginal trebuie sa respecte conturul marginal trebuie sa respecte
următoarele reguli: (251) următoarele reguli: (251)
A plasarea marginilor cavităţilor se va A plasarea marginilor cavităţilor se va face
face in tesut sănătos in tesut sănătos
B marginile cavitatii se vor amplasa B marginile cavitatii se vor amplasa
intotdeauna pe vârful pantelor cuspidiene intotdeauna pe vârful pantelor cuspidiene
C punctul de contact cu dintele adiacent C punctul de contact cu dintele adiacent va
va fi menţinut intotdeuna fi menţinut intotdeuna
D delimitarea sa trebuie astfel realizata D extinderea marginilor trebuie astfel
incat sa permită accesul suficient in cavitate realizata incat sa permită accesul suficient in
pentru etapele ulterioare de tratament cavitate pentru etapele ulterioare de tratament
E marginile gingivale ale cavitatii se vor E marginile gingivale ale cavitatii se vor
extinde apical de punctul de contact pentru extinde apical de punctul de contact pentru
curăţirea optima a cavitatii curăţirea optima a cavitatii
R: ADE R: ADE
54. Etiopatogenia cariei dentare

rezidențiat 2018:
Trimiterea Grila
I–2 Care din următoarele enunţuri referitoare la rolul lichidului bucal
in etiopatogenia cariei dentare sunt adevarate?
A creşterea volumului lichidului bucal favorizează apariţia cariei dentare
B secreţia salivara se intensifica in timpul masticaţiei
C o saliva vascoasa protejează, împiedicând apariţia cariei dentare
D cel mai puternic sistem tampon salivar este sistemul acid
carbonic/bicarbonat
E capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de valoarea
iniţiala a pH-ului bucal
R: BDE
II - 3 Prevalenta si incidenţa crescută a cariei ocluzale se datoresc
interacţiunii mai multor factori:
A concentraţiei mai mici a fluorului in smalţul ocluzal decât in cel
proximal
B lipsei punctelor de contact interdentare la dinţii tineri, in erupţie
C prezentei suprafeţelor de contact interdentar la dinţii temporari lipsiţi
de retentivitati anatomice
D capacitatii de retentie a microorganismelor si alimentelor in fosete si
şanţurile adanci ca intr-o nisa retentiva
E dimensiunii mai mici a prismelor de smalţ pe suprafaţa ocluzala
R: AD
III - 1 Rolul cariopreventiv al lichidului bucal se manifesta prin:

A Creşterea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile
B Tamponarea alcalinitatii bucale prin sistemele tampon salivare si
substanţe alcaline
C Inhibarea metabolismului bacterian uneori chiar prin efect bactericid
D Crestera adeziunii microbiene
E Saturarea plăcii bacteriene cu substanţe demineralizante
R: A
III - 3 Care dintre următoarele valori sunt normale in cazul sialometriei (

după Iliescu, Gafar)?
A 1-3 ml/minut pentru secreţia salivara stimulata
B 0,01-0,1 ml/minut pentru secreţia salivara de repaus
C 0,25-0,35 ml/minut pentru secreţia salivara de repaus
D 0,5-0,7 ml/minut pentru secreţia salivara stimulata
E 3-5 ml/minut pentru secreţia salivara stimulata
R: AC
III - 6 După Iliescu si Gafar, vascozitatea relativa a salivei sublinguale este
de :
A5
B4
C4
D5
E3
R: B
IV - 1 Unul din următoarele oligoelemente favorizează apariția cariilor în

perioada de formare a dinților:
A bor
B seleniu
C fluor
D molibden
E mangan
R: B
IV - 2 Placa bacteriana conţine, printre altele:
A agregate bacteriene
B fibroblasti
C celule fagocitare
D componente organice cum sunt sărurile de calciu si fosfor
E mici cantitati de magneziu, potasiu si sodium
R: ACD
IV – 3 Care dintre următoarele afirmaţii privind rolul oligoelementelor in

perturbarea matricei organice a smalţului sunt ADEVARATE (după
Iliescu si Gafar):
A Cantitati exagerate de strontiu măresc frecventa cariilor dentare
B Aportul mărit de seleniu este carioprotector
C Cantitati exagerate de molibden si bor scad frecventa cariilor
D Borul si fluorul pot induce lărgirea şanţurilor ocluzale
E Molibdenul modifica morfologia coronara prin rotunjirea vârfurilor
cuspizilor
R: ABDE
IV – 4 Scurtarea timpului de clearance al glucidelor este favorizate de

(după Iliescu si Gafar):
A Utilizarea unor alimente detergente
B Ritmul scăzut al secreţiei salivare
D Folosirea gumei de mestecat după consumul de dulciuri
C Periajul imediat după mese
E Factori retentivi bucali
R: ACD
IV - 5 Care dintre următoarele afirmaţii privind lizozimul sunt

ADEVĂRATE (după Iliescu si Gafar):
A Scindează peptidoglicanii din constituţia peretelui celular al
microorganismelor
B Inhiba aderenta bacteriilor la hidroxilapatita
C Inhiba autolizinele bacteriene
D Concentraţie constanta de-a lungul vieţii, atat in saliva cat si in
transudatul santului gingival
E Acţionează in vitro asupra Streptococului mutans
R: ABDE
V-1 Concentraţia fosfatilor salivari, caracterizata prin mari variaţii,

depinde de:
A ritmul secreţiei salivare
B pH-ul salivar
C ritmul circadian
D prezenta plăcii bacteriene
E sursa salivara
R: ABC
56. Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dinţilor permanenţi
I–2 Modificările morfologice in hiperemia Modificările morfologice in hiperemia

preinflamatorie, sunt caracterizate de. preinflamatorie, sunt caracterizate de.
A Vasoconstrictie si celule odontoblastice A Vasoconstrictie si celule odontoblastice
cu volum micşorat cu volum micşorat
B Celulele odontoblastice si in parte B Celulele odontoblastice si in parte
fibroblastii cu volum mărit fibroblastii cu volum mărit
C Invazie microbiana in pulpa dentara C Invazie microbiana in pulpa dentara
D Indivizi microbieni care pot reflecta o D Indivizi microbieni care pot reflecta o
activitate metabolica redusa activitate metabolica redusa
E Modificări celulare care reflecta o E Modificări celulare care reflecta o
activitate metabolica redusa activitate metabolica redusa
R: BD R: B
III - 3 In pulpita cronica hiperplazica sau In pulpita cronica hiperplazica sau

granulomul intern Palazzi: granulomul intern Palazzi:
A Leziunile sunt in general nedureroase, A Leziunile sunt in general nedureroase,
pacientul putând acuza o vaga jena la pacientul putând acuza o vaga jena la
dintele respectiv dintele respectiv
B Examenul clinic oferă in general foarte B Examenul clinic oferă in general foarte
puţine elemente de diagnostic puţine elemente de diagnostic
C Examenul clinic ofera in general foarte C Examenul clinic ofera in general foarte
multe elemente de diagnostic multe elemente de diagnostic
D Pulpa dintelui este hipersensibila la D Pulpa dintelui este hipersensibila la
testele de vitalitate testele de vitalitate
E Testele de vitalitate releva sensibilitatea E Testele de vitalitate releva sensibilitatea
scăzută a pulpei scăzută a pulpei
R: ABC R: ABE
VIII–5 In pulpita acuta seroasa parţiala ( In pulpita acuta seroasa parţiala (

coronara) examenul microscopic pune in coronara) examenul microscopic pune in
evidenta: evidenta:
A Vasodilatatie pe un teritoriu pulpar A Vasodilatatie pe un teritoriu pulpar intins
intim B Pereţi vasculari îngroşaţi
B Pereţi vasculari îngroşaţi C Marginatie leucocitara intensa
C Marginatie leucocitara interna D Semne de hipofunctie odontoblastica la
D Semne de hipofunctie odontoblastica la periferia procesului inflamator
periferia procesului inflamator E Semne de hiperfunctie a fibroblastilor
E Semne de hiperfunctie a fibroblastilor alfati in plin focar inflamator
alfati in plin focar inflamator R: AC
R: AC
IX - 6 La examenul obiectiv al unui dinte care La examenul obiectiv al unui dinte care
prezintă o hiperemie pulpara se constata: prezintă o hiperemie pulpara se constata:
A existenta unui proces carios care a A existenta unui proces carios care a
deschis camera pulpara deschis camera pulpara
B prezenta unui dinte şlefuit B prezenta unui dinte şlefuit
C prezenta unei obturaţii metalice C prezenta unei obturaţii metalice realizate
realizate recent recent
D probe de vitalitate negative D probe de vitalitate negative
E palparea cu sonda a fundului cavitatii E palparea cu sonda a fundului cavitatii
evidenţiază prezenta hipersensibilităţii evidenţiază prezenta hipersensibilităţii
R: BCE R: CE
X-5 Diagnosticul pozitiv in cazul pulpitei Diagnosticul pozitiv in cazul pulpitei

acute seroase totale se pune pe baza acute seroase totale se pune pe baza
următoarei simptomatologii subiective: următoarei simptomatologii subiective:
A durere spontana A durere spontana
B durere de intensitate mare B durere de intensitate mare
C durere continua C durere continua
D durere localizata D durere localizata
E durere care apare mai ales la cald E durere care apare mai ales la cald
R: ABC R: BC
57. Necroza şi gangrena pulpară

rezidențiat 2018:
Trimiterea Grila
V–1 Necrozele pulpare pot fi o complicaţie a bolii parodontale prin
următoarele mecanisme:
A Fracturi in treimea apicala a rădăcinilor dinţilor parodontotici cu
mobilitate patologica
B Rupturi ale pachetului vasculo-nervos apical la dinţii parodontotici, cu
mobilitate patologica
C Leziuni indirecte asupra dinţilor parodontotici vitali in cursul
extracţiei unui dinte vecin
D Leziuni directe in cursul intervenţiilor chirurgicale parodntale in pungi
adanci, fara devitalizare prealabila a dinților
E La cele retrograde, in pungile adanci, insotite de resorbţii osoase
parcelare
R: BD
Răspunsul la această întrebare se găsește în subiectul nr. 66. Evoluție,
prognostic și complicații ale parodontopatiilor
VI - 1 Diagnosticul de Gangrenă Simplă totală a dinţilor temporari se
pune pe următoarele semne:
a. camera pulpară deschisă
b. durere moderată
c. percuţie în ax negativă
d. sângerare la palpare
e. semne radiologice
R: AC
Răspunsul la această întrebare se găsește în subiectul nr. 77 – Caria la
dinții temporari...
IV – 3 In necroza pulpara, diagnosticul In necroza pulpara, diagnosticul

diferenţial se face cu : diferenţial se face cu :
A Parodontita apicala hiperemica A Parodontita apicala hiperemica
B Gangrena pulpara simpla
B Gangrena pulpara simpla
C Parodontita apicala cronica
C Parodontita apicala cronica D Pulpita cronica inchisa propriu-zisa
D Pulpita cronica inchisa propriu-zisa E Hiperemia preinflamatorie pulpara
E Hiperemia preinflamatorie pulpara R: BCD
R: CDE
58.Parodontite apicale acute şi cornice

rezidențiat 2018:
Trimiterea Grila
V–6 Factorii ce predispun la infecţie sau împiedica sterilizarea canalelor
radiculare si procesele de vindecare periapicala sunt:
A Resturile tisulare necrozate
B Secreţia din canale
C Microtraumatismele ocluzale
D Corpii străini din canale
E Medicatia endodontica
R: ABCD
X-1 In parodontita marginala cronica superficiala, in epiteliu se descriu
următoarele aspecte histopatologice, cu EXCEPŢIA:
A Proliferare intensa a celulelor din stratul bazal
B Alterări distrofice citoplasmatice
C Vasodilatatie pasiva
D Endarterita
E Hiperkeratoza in stratul cornos
R: CD
Răspunsul la această întrebare se găsește în subiectul nr. 65 – FORME
CLINICE ȘI SIMPTOMATOLOGIE ÎN GINGIVITE ȘI PARODONTITE
MARGINALE
X-4 În parodontita acută arsenicală - forma gravă - se procedează la :

A. extracţia dintelui
B. chiuretarea alveolei până în țesut osos sănătos
C. aplicare în alveolă de conuri cu AB
D. protejare alveolei cu o meșă burată cu pulpere de iodoform, aplicată
profund
E. iradieri locale cu iradiaţii infraroșii 3-4 zile
R: ABC
Răspunsul la această întrebare se găsește în subiectul nr. 61 –
TRATAMENTUL PARODONTITELOR APICALE ACUTE
XI - 2 In parodontita apicala acuta exudativa purulenta, faza

subperiostala, se procedează la:
A. Drenaj endodontic
B. Incizie mucoperiostala si lama de dren pentru 24 ore
C. Administrare de analgetice
D. Drenaj transosos aosciat cu tratament energic cu antibiotice
E. Extracţia dintelui si drena alveolar
R: ABC
XIII - 2 Parodontita apicala acuta hiperemica consecutiva inflamatiei

pulpare necesita:
A extirpare pulpara
B pansament cu antiseptice sau pasta cu antibiotice
C pulpotomie vitala
D obturatie de canal in aceeaşi şedinţa
E drenaj alveolar prin extracţia dintelui
R: AB
VI – 5 In parodontita apicala acuta purulenta In parodontita apicala acuta purulenta

(circumscrisa): (circumscrisa):
A Testele de vitalitate ale dintelui cauzal A Testele de vitalitate ale dintelui cauzal
sunt negative sunt negative
B Diagnosticul pozitiv se pune pe B Diagnosticul pozitiv se pune pe
fistulizarea cu eliminarea de puroi fistulizarea cu eliminarea de puroi
C Examenul radiologic in primele faze nu C Examenul radiologic in primele faze nu
indica modificări importante indica modificări importante
D Examenul radiologic in primele faze D Examenul radiologic in primele faze
indica modificări importante indica modificări importante
E Diagnosticul diferenţial se face cu E Diagnosticul diferenţial se face cu
foliculita dinţilor incluși foliculita dinţilor incluși
R: ACD R: ABC
XII - 2 La examenul clinic in parodontitele La examenul clinic in parodontitele

apicale cronice, prezenta durerii de mica apicale cronice, prezenta durerii de mica
intensitate, estompata, ce apare cu intensitate, estompata, ce apare cu
intermitente, poate imbraca următoarele intermitente, poate imbraca următoarele
aspecte: aspecte:
A Durere iradiata A Durere iradiata
B Durere pulsatila B Durere pulsatila
C Durere lancinanta C Durere lancinanta
D Durere asemanatoare cu cea din D Durere asemanatoare cu cea din
sindromul de bont sindromul de bont
E Durere cu senzaţie de oboseala după E Durere cu senzaţie de oboseala după
masticaţie masticaţie
R: CE R: E
XIV- 6 Care dintre următoarele situaţii clinice Care dintre următoarele situaţii clinice
pot reprezenta complicaţii ale parodontitei pot reprezenta complicaţii ale parodontitei
apicale acute seroase? apicale acute seroase?
A Fistulizare si vindecare temporala A Fistulizare si vindecare temporala
B Pierderea dinţilor invecinati procesului B Pierderea dinţilor invecinati procesului
inflamator inflamator
C Adenopatie loco-regionala C Adenopatie loco-regionala
D Supuratia spatiilor si lojilor cervico- D Supuratia spatiilor si lojilor cervico-
faciale faciale
E Sinuzita maxilara E Sinuzita maxilara
R: NICIUNUL R: CDE
59. Tratamentul necrozei şi gangrenei pulpare
rezidențiat 2018:
Trimiterea Grila
I–4 Care este substanţa antiseptica cea mai folosita in spălăturile
endodontice?
A apa oxigenata
B clorhexidina
C hipocloritul de sodiu
D cloramina
E soluţia Walkhoff
R: C
III - 3 Care din următoarele enunţuri caracterizează hipocloritul de sodiu

utilizat in irigarea endodontica?
A concentraţia sa trebuie sa fie de 0,5 %
B concentraţia sa trebuie sa fie de 2,5 %
C utilizat in asociere cu ultrasunetele se obţine un efect antiseptic
considerabil
D utilizat in asociere cu ultrasunetele se diminuează efectul antiseptic al
hipocloritului
E este substanţa antiseptica cea mai utilizata in irigarea endodontica
R: BCE
VII - 2 In tratamentul endodontic, examenul radiologic iniţial ne da relaţii

cu privire la:
A. existenta unor fracturi radiculare
B. existenta unor cai false
C. implantarea dintelui si valoarea lui protetica
D. direcţia in care trebuie sa se insiste cu instrumentele si asupra
profunzimii la care au ajuns acestea
E. numărul, dimensiunea si prezenta angulatiilor canalelor radiculare
R: ABCE
Răspunsul la această întrebare se găsește în subiectul nr. 58. PARODONTITE APICALE ACUTE
ȘI CRONICE
VI – 4 Orificiile canalelor radiculare obstruate Orificiile canalelor radiculare obstruate

consecutiv depunerilor de dentina de reacţie consecutiv depunerilor de dentina de reacţie se
se pot permeabiliza prin aplicarea în camera pot permeabiliza prin aplicarea în camera
pulpară cu ajutorul unei pipete capilare de: pulpară cu ajutorul unei pipete capilare de:
A. soluţie 10% EDTA F. soluţie 10% EDTA
B. hipoclorit de sodiu 5% G. hipoclorit de sodiu 5%
C. acid clorhidric concentrat H. acid clorhidric concentrat
D. cloramina I. cloramina
E. acid sulfuric 20-30 % J. acid sulfuric 20-30 %
R: ABE R: ACE
60. Obturarea canalelor radiculare

rezidențiat 2018:
Trimiterea Grila
III – 5 In opinia lui Grossman, medicatia folosita in sterilizarea canalelor
radiculare infectate ar trebui sa intruneasca următoarele cerinţe ideale:
A Acţiune antibacteriana de scurta durata
B Tensiune superficiala mare
C Sa prevină sau sa aboleasca durerea periapicala
D Sa coloreze ţesuturile dure dentare
E Sa-si modifice activitatea in contact cu sângele, plasma, secreţiile
purulente sau detritusurile organice
R: C
V-6 Succesul obturatiei radiculare cu conuri metalice este condiţionat

de:
A tratamentul biomecanic minuţios
B aplicarea doar in cazul canalelor ovale
C realizarea sigilării corespunzătoare a canalului radicular
D efectuarea tratamentului antimicrobian riguros
R: AC
VI - 5 In tehnica obturatiei radiculare cu conuri calibrate nedeformabile,
utilizarea conurilor de argint convenţionale prezintă următoarele
dezavantaje:
A Reducerea simţului tactil la propulsarea in canale din cauza
manevrării cu pensa port-con
B Deformarea conului in introducerea in canalele drepte
C Forţa aplicata cu pensa port-con nu se exercita in axul conului, ci
paralel cu acesta
D Rigiditatea superioara comparativ cu cea aconurilor din titan
E Presiunea dezvoltata de vârful conului este foarte mare
R: AC
VII - 3 Tehnica obturatiei segmentare de canal este indicata in:

A Obturatia radiculara a canalelor cu curbura exagerata
B Obturatia radiculara a canalelor foarte largi
C Temporizarea reconstituirilor coronoradiculare
D Reconstituirile coronoradiculare efectuate imediat după obturatia de
canal
E Obturatia canalelor radiculare impermeabile in treimea apicala
R: D
VIII - 4 DEZAVANTAJELE utilizării conurilor de titan la obturarea

canalelor radiculare sunt:
A Rigiditatea superioara comparativ cu cele din argint
B Sunt nedeformabile
C Lipsa coroziunii (de 176 de ori mai lenta decât a argintului)
D Biocompatibilitate (potenţial inflamator minim)
E închiderea canalului posibila numai prin asocierea cu un ciment de
sigilare
R: BE
IX – 5 Se instituie obligatoriu tratament medicamentos inainte de

obturarea canalului in următoarele situaţii:
A Pulpite acute seroase parţiale
B Pulpite acute purulente parţiale si totale
C Pulpite cronice
D Când, in timpul tratamentului, câmpul operator a fost inundat cu
saliva
E Când nu putem opri hemoragia
R: BCDE
Răspunsul la această întrebare se găsește în subiectul nr. 59 -
Tratamentul necrozei şi gangrenei pulpare
IX - 6 Care dintre următoarele afirmaţii reprezintă AVANTAJE ale
folosirii conurilor de titan la obturarea canalelor radiculare?
A Rigiditatea superioara conurilor de argint
B Lipsa corziunii
C Nedeformabile
D Închiderea canalului posibila doar cu asocierea unui ciment de sigilare
E Biocompatibilitate ( potenţial inflamator minim)
R: ABE
VI – 4 Precauţiile ce trebuie luate in obturarea Precauţiile ce trebuie luate in obturarea

canalelor radiculare cu Biocalex sunt: canalelor radiculare cu Biocalex sunt:
A Evitarea eugenatului de zinc, deoarece, A Evitarea eugenatului de zinc, deoarece,
prin chelare rezulta eugenatul de calciu, ce prin chelare rezulta eugenatul de calciu, ce
blochează expansiunea Biocalex-ului blochează expansiunea Biocalex-ului
B Evitarea lărgirii canalului pana la acul B Evitarea lărgirii canalului pana la acul
Kerr numărul 80 Kerr numărul 80
C Evitarea contactelor premature printr-o C Evitarea contactelor premature printr-o
obturatie coronara provizorie incorecta, ce obturatie coronara provizorie incorecta, ce
poate declanşa o parodontita apicala acuta poate declanşa o parodontita apicala acuta
severa severa
D Rezolvarea puseurilor acute declanşate D Rezolvarea puseurilor acute declanşate
prin indepartarea Biocalex-ului din canal prin indepartarea Biocalex-ului din canal si
si aplicarea unor paste cu antibiotice si aplicarea unor paste cu antibiotice si
corticoizi corticoizi
E Rezolvarea puseurilor acute declanşate E Rezolvarea puseurilor acute declanşate
prin indepartarea Bicalex-ului din canal si prin indepartarea Bicalex-ului din canal si
aplicarea unor paste cu antihistaminice aplicarea unor paste cu antihistaminice
R:ACD R:AD
61. Tratamentul parodontitelor apicale acute şi cronice

rezidențiat 2018:
Trimiterea Grila
I–3 In tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale, complicaţia
postoperatorie imediata este:
A ramanerea de material de obturatie in câmpul operator
B suprainfectarea
C secţionarea incompleta a apexului
D necroza osului prin frezaj intempestiv
E leziuni ale apexului dinţilor vecini
R: B
II - 2 Următorii factori predispun la infecţie sau împiedica sterilizarea
canalelor si procesul de vindecare periapicala:
A resturi tisulare necrozate
B pungi prodontale medii. Mobilitate gradul I
C spatii vide din canale
D secreţia din canale
E corpi străini din canale
R: ACDE
62. Morfologia parodonţiului marginal

rezidențiat 2018:
III - 1 Ce concentraţie de clorhexidina se foloseşte in irigaţia

supragingivala pentru a produce o inhibare totala a formarii plăcii
supragingivale (după Dumitriu)?
A 0,2%
B 0,02%
C 20%
D 0,5%
Răspunsul la această întrebare se găsește în subiectul nr. 67.
Tratamentul gingivitelor...
III - 5 Stratul spinos al epitelulului gingival oral:

A Este mai redus ca grosime fata de stratul granulos
B Are drept caracteristica principala prezenta granulelor de keratohialina
C Conţine tonofilamente mai numeroase decât cele din stratul bazal
D Se mai numeşte si germinativ sau cu celule germinative
E Este format din celule cuboidale dispuse in palisada
R: C
III - 6 După Dimitriu, adancimea santului gingival, masurata clinic cu o

sonda parodontala, variaza in mod normal intre:
A 1-5 mm
B 2,5-4,5 mm
C 0,5-1,5 mm
D 1-3 mm
E 2-4 mm
R: D
IV - 4 După Dimitriu, adancimea santului gingival, masurata clinic cu o

sonda parodontala, variaza in mod normal intre:
A 1-5 mm
B 2,5-4,5 mm
C 0,5-1,5 mm
D 1-3 mm
E 2-4 mm
R: D
63. Etiopatogenia parodontopatiilor marginale cronice
II – 3 Referitor la etiopatologia Referitor la etiopatologia

parodontopatiilor marginale cronice, trauma parodontopatiilor marginale cronice, trauma
ocluzala cronica este urmata in multe cazuri ocluzala cronica este urmata in multe cazuri
de fenomene adaptative: de fenomene adaptative:
A Subtierea ligamentului parodontal A Subtierea ligamentului parodontal
B Ingrosarea pe alocuri a laminei dura B Ingrosarea pe alocuri a laminei dura
C Condensarea structurii osului C Condensarea structurii osului trabecular,
trabecular, spongios spongios
D Subtierea marginii osului alveolar D Subtierea marginii osului alveolar
E Apariţia unor proeminete bulbare, E Apariţia unor proeminete bulbare,
punctiforme pe versantul vestibular si uneori punctiforme pe versantul vestibular si uneori oral
oral al osului alveolar al osului alveolar
R: BCE R: B
64. Diagnosticul îmbolnăvirilor gingivo-parodontale

rezidențiat 2018:
III - 1 In parodontita marginala cronica superficiala, examenele de

histochimie si histoenzimologie, evidenţiază:
A Creşterea fosfatazei alcaline, ceea ce indica activarea metabolismului
glucidic
B Scăderea succindehidrogenazei in zonele epiteliale cu ulceraţii, ceea ce
indica dificultăţile de epitelizare
C Tendinţa de aglomerare a ribozomilor inceputa in stratul bazal cu
prezentarea lor sub forma de grunji în straturile superficiale
D Alterări ale mitocondriilor, care apar mărite de volum, vacuolizate
E Sangerari frecvente ale gingiei la atingeri uşoare si la suctiunea gingiei
R: AB
Răspunsul la această întrebare se găsește în subiectul nr. 65. FORME
CLINICE ȘI SIMPTOMATOLOGIE...
VII - 3 Semne obiective patognomonice in gingivostomatita ulcero-necrotica

sunt (după Dumitriu):
A Culoarea roşie a gingiei neulcerate
B Papile interdentare cu aspect decapitat
C Ulceraţii acoperite de depozite pseudomembranoase
D Aspect crateriform, crenelat al papilelor si a marginii gingivale libere
E Gingivoragii precoce
R: BCD
Răspunsul la această întrebare se găsește în subiectul nr. 65. FORME
CLINICE ȘI SIMPTOMATOLOGIE...
VI – 5 Diagnosticul de parodontita agresiva se Diagnosticul de parodontita agresiva se

face pe următoarele criterii: face pe următoarele criterii:
A. Disjunctia gingivo-dentara si distructia F. Disjunctia gingivo-dentara si distructia
osoasa se realizează lent osoasa se realizează lent
B. Apare mai frecvent la persoane tinere G. Apare mai frecvent la persoane tinere cu
cu stare buna de sanatate stare buna de sanatate
C. Cantitate redusa de placa bacteriana H. Cantitate redusa de placa bacteriana
D. Prezenta speciilor bacteriene I. Prezenta speciilor bacteriene
Aggregatibacter Actinomycetemcomitans şi Aggregatibacter Actinomycetemcomitans şi
Porphyromonas Gingivalis Porphyromonas Gingivalis
E. Este mai rara in comparative cu J. Este mai rara in comparative cu
parodontita cronica parodontita cronica
R: BE R: BCD
65. Forme clinice şi simptomatologie în gingivite şi parodontite

marginale
rezidențiat 2018:
IV - 4 Gingivostomatita ulcero-necrotica este: (57)

A o complicaţie a parodontitelor marginale
B o forma distrofica de gingivita
C produsa de streptococii viridans
D o entitate clinica
E o complicaţie generala a abcesului parodontal
R: D
EVOLUȚIE, PROGNOSTIC...
IX - 3 Gingivita alergica se insoteste de:

A Culoare roşie intensa a gingiei
B Consistenta redusa a gingiei
C Sangerari la atingere si masticaţie
D Dureri la contactul cu alimente condimentate si inhalare de aer
E Atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive
R: ABC
IX - 6 Semnele subiective descrise in abcesul parodontal marginal sunt:
A Jena dureroasa la masticaţie
B Mai rar, dureri violente ce iradiaza in zone invecinate
C Tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara
D Consistenta moale in cazul abcesului localizat vestibular si lingual
E Consistenta moale in cazul abcesului localizat palatinal
R: AB
X-3 Sunt ADEVARATE următoarele afirmaţii legate de abcesul

parodontal marginal (după Dumitriu):
A Subiectiv, mai rar, pacienţii acuza dureri intense, violente, ce iradiaza
in zonele invecinate
B Testele de vitalitate a dinţilor limitrofi sunt pozitive la intensităţi mai
mari ale stimulilor folosiţi
C Se produce prin exacerbarea virulentei germenilor care populează
conţinutul pungilor parodontale
D Poate fi serpiginos când exudatul purulent migrează de pe o fata a
rădăcinii si devine aparent pe alta
E Percuţia transversala a dinţilor limitrofi abcesului este mai puţin
dureroasa decât cea verticala
R: ABCD
X–5 Sub ce denumiri mai este cunoscuta gingivita hiperplazica ereditara

(după Dumitriu)?
A Elefantiazis gingival
B Fibrom gingival difuz
C Gingivita cu plasmocite
D Fibromatoza idiopatica
E Fibromatoza familiala congenitala
R: ABDE
X–6 Care dintre următoarele afirmaţii privind gingivita alergica sunt

ADEVARATE?
A Cuprinde papilele interdentare, marginea gingivala si dispare brusc la
nivelul gingiei fixe
B Consistenta gingiei este crescută
C Gingia are o culoare roşie intensa
D Se mai numeşte si gingivita “cu plasmocite”
E Gingia sangereaza cu uşurinţa la atingere si masticaţie
R: CDE
XI - 1 In clasificarea Catedrei de Parodontologie din Bucureşti, in
categoria gingivitelor induse de placa bacteriana specifica, frecvent
hiperplazice, din cursul unor boli sistemice se regăsesc:
A Gingivita din diabet
B Gingivita din carenţa vitaminei C
C Gingivite descuamative
D Gingivita din boli imunodeficitare
E Gingivita din trombocitopenii
R: ABDE
XI - 3 Trauma ocluzala NU produce următoarele modificări adaptative la
nivelul parodontiului marginal: (12)
A Creşterea mobilităţii dentare
B Lărgirea spaţiului dento-alveolar
C Subtierea laminei dura
D Îngustarea spaţiului dento-alveolar
E Ingrosarea laminei dura
R: CD
Etiopatogenia parodontopatiilor...
XI - 6 Complexul bacterian cu virulenta accentuata din parodontitele

marginale este reprezentata de:
A Porphyromonas gingivalis
B Tannerella forsithensia
C Treponema denticola
D Bacteroides forsythus
E Capnocytophaga
R: ABCD
XII - 3 Semnele obiective ale abcesului parodontal marginal sunt:

A. tumefacție circumscrisă de diametru de la 1-2 mm la 1.5 cm
B. mucoasa aperitoare întinsă, lucioasă, roşie
C. jenă dureroasă la masticaţie, uneori spontană, localizată.
D. dureri intense, violente, iradiante
E. dureri simulând otita, artrita temporo-mandibulara
R: AB
XII - 6 Gingivo-stomatita ulcero-necrotica este:

A. O entitate clinica
B. Favorizata de pericoronarite
C. O complicaţie a abcesului parodontal marginal
D. O compicatie a necrozelor pulpare
E. O complicaţie a pulpitelor acute
R: AB
XIII - 2 Complicaţiile la distanta si generale ale parodontitelor sunt:
A sinuzita maxilara
B septicemie
C tromboflebita sinusului cavernos
D colecistita prin piofagie
E osteite si osteomielite ale oaselor maxilare
R: BD
XIII - 5 Semnele obiective ale abcesului parodontal marginal sunt:

A Dinţi limitanti îndemni de carie
B Jena dureroasa localizata, de intensitate medie
C Tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara
D Consistenta moale a abcesului situat vestibular si lingual
E Mucoasa acoperitoare intinsa, lucioasa, roşie
R: ACDE
XIV - 2 Dintre formele de gingivite descrise de Fermin Carranza Jr. in 1996,

enumerăm:
A gingivita marginala cronica
B gingivita acuta ulcero-necrotica si leziunile gingivale care apar in
SIDA
C gingivite alergice
D gingivostomatita cronica herpetica si alte afecţiuni gingivale de
origine virotica, bacteriam sau micotica
E gingivite asociate cu dermatoze
R: ABCE
67. Tratamentul gingivitelor şi parodontopatiilor marginale

rezidențiat 2018:
I-1 În tratamentul gingivitelor în timpul sarcinei se recomandă:

A. şedinţe scurte
B. evitarea tratamentului in trimestrul al 3-lea de sarcina
C. evitarea tratamentului in trimestrul 2
D. efectuarea tratamentelor chirurgicale
E. şedinţe lungi pentru evitarea deplasărilor numeroase
R: AB
Tratamentul gingivitelor şi parodontopatiilor marginale
V-4 Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizării dinţilor
parodontotici este indicata in următoarele situaţii:
A La dinţii cu volum coronar mare
B La dinţii cu procese carioase mari
C La dinţii care au suferit traumatisme accidentale sau chirurgicale
D La dinţii cu modificări discrete de culoare, chiar daca răspund la
testele de vitalitate
E La dinţii cu volum coronar mic
R:BCE
V-6 Tratamentul afectării gingivo-osoase de gradul I a bifurcațiilor si

trifurcațiilor dinţilor laterali constă în:
A. debridare gingivală, detartaj
B. chiuretaj subgingival
C. operaţii cu lambou
D. tehnici de regenerare tisulară ghidată
E. premolarizare
R: AB
Tratamentul gingivitelor şi parodontopatiilor marginale,
IX - 2 Tratamentul gingivitelor si gingivostomatitelor micotice in formele

cronice se realizează prin administrarea de:
A Nistain sau Stamicin
B Clotrimazol
C Pimafucin
D Amfotericina B
E Haloprogin
R: D
Tratamentul gingivitelor şi parodontopatiilor marginale,
IX - 5 Care dintre următoarele afirmaţii, ca principiu de imobilizare a

dinţilor parodontotici, NU se refera la principiul extinderii maxime (după
Dumitriu):
A Angrenarea dinţilor se realizează cat mai departe de axul de rotatie al
dinţilor
B Imobilizarea se realizează cat mai aproape de marginea incizala a
dinţilor
C Angrenarea in sistemul de imobilizare sa cuprindă un număr cat mai
mare de dinţi, incluzând si dinţi cu mobilitate normala
D Imobilizarea sa cuprindă cel puţin trei grupe (direcţii) de dinţi
E Imobilizarea sa respecte ambrazura gingivala
R: ABDE
X-2 Aparatul -şina de imobilizare MAMLOCK prezintă (după
Dumitriu):
A Rezistenta
B Durabilitate scăzută
C Risc crescut de decimentare
D Aspect fizionomie
E Integrare biologica rapida
R: ADE
II – 2 Indicaţiile utilizării chiuretelor Gracey Indicaţiile utilizării chiuretelor Gracey

sunt: sunt:
A Detartrajul subgingival din pungile A Detartrajul subgingival din pungile
parodontale parodontale
B Chiuretajul radicular B Chiuretajul radicular
C Detartrajul depozitelor mari C Detartrajul depozitelor mari
D Chiuretajul cementului necrotic de pe D Chiuretajul cementului necrotic de pe
peretele moale al pungilor parodontale peretele moale al pungilor parodontale
E Detartrajul santului gingival E Detartrajul santului gingival
R: ABC R: ABE
IX - 1 Utilizarea prelungita a clorhexidinei Utilizarea prelungita a clorhexidinei

poate fi urmata de unele efecte secundare poate fi urmata de unele efecte secundare cum
cum ar fi: ar fi:
A coloraţiile galben-maronii ale dinţilor, A coloraţiile galben-maronii ale dinţilor,
obturatiilor fizionomice si ale suprafeţei obturatiilor fizionomice si ale suprafeţei
dorsale a limbii dorsale a limbii
B depunerea crescută de tartru subgingival B depunerea crescută de tartru subgingival
C modificări permanente ale senzaţiei C modificări permanente ale senzaţiei
gustative gustative
D reacţii alergice D reacţii alergice
E iritaţii minime si descuamari E iritaţii minime si descuamari superficiale
superficiale ale mucoasei bucale, in ale mucoasei bucale, in special la copii
special la copii R: AD
R: ACD
68. Orientări terapeutice principale şi scheme de tratament în
gingivite şi parodontite
V–2 Tratamentul local in gingivitele Tratamentul local in gingivitele

hiperplazice medicamentoase consta in hiperplazice medicamentoase consta in
reducerea fenomenelor acute sau subacute reducerea fenomenelor acute sau subacute
prin spălaturi cu: prin spălaturi cu:
A Cloramina 3 la mie A Cloramina 3 la mie
B Apa oxigenata B Apa oxigenata
C Permanganat de potasiu C Permanganat de potasiu
D Clorhexidina D Clorhexidina
E Antihistaminice E Antihistaminice
R: BD R: ABD
V-4 Tratamentul curativ al Tratamentul curativ al pericoronaritelor

pericoronaritelor consta in: consta in:
A Chimioterapie A Chimioterapie
B Spălaturi antiseptice abundente si dense B Spălaturi antiseptice abundente si dense
C Instilatii de colutorii cu antibiotice C Instilatii de colutorii cu antibiotice
D Administrarea pe cale generala de D Administrarea pe cale generala de
antibiotice in stările febrile si subfebrile antibiotice in stările febrile si subfebrile
E Vitaminoterapie E Vitaminoterapie
R: BCDE R: BCD
69. Ocluzia dentară

rezidențiat 2018:
I-3 Contactele dento-dentare in cazul ocluziei ideale, la examenul clinic

si paraclinic al leziunilor odontale coronare si in edentatia parţiala
redusa, trebuie sa fie:
A liniare
B unice
C stabile
D multiple
E punctiforme
R: CDE
I-4 Planul bazal mandibular este reprezentat de:

A dreapta dintre S-Gn
B tangenta la marginea inferioara a unghiului mandibular si Gn
C axa Go-Pg
D distanta Ao-Bo
E distanta NSa-Gn
R:B
III - 4 In relaţia de postura, etajul inferior al fetei este micşorat in

următoarele cazuri:
A hipotonii ale muşchilor coboratori
B hipotonii ale muşchilor ridicători
C hipertonii ale muşchilor coborâtori
D hipertonii ale masticatorilor ridicători
E amplitudinea redusa a deschiderii gurii
R: AD
IV - 6 Diferenţa dintre dimensinea verticala in poziţia de postura si cea de

relaţie centrica este de aproximala:
A l mm
B 2-4 mm
C 4-6 mm
D 0,5 mm
E Sub 1 mm
R: B
Determinarea relațiilor intermaxilare...
V-6 Planul bazal mandibular (M) este reprezentat de:

A tangenta la marginea inferioara a unghiului mandibular si Pg
B tangenta la marginea inferioara a unghiului mandibular si Gn
C tangenta la marginea inferioara a unghiului mandibular si axa Y
D tangenta la ramul ascendent si Gn
E tangenta la ramul ascendent si Pg
R: B
VI - 2 Care din următoarele afirmaţii privind contactele dento-dentare in

cazul unei ocluzii ideale sunt corecte:
A sa fie punctiforme
B sa fie de tip cuspid-cuspid
C sa se realizeze intre suprafeţe rugoase si concave
D sa fie uniform si armonios distribuite
E sa fie de tip cuspid-ambrazura
R: ADE
VII - 1 Ocluzia dinamica se adreseaza:

A Ocluziei centrice
B Relaţiei de postura
C Intercuspidarii maxime
D Protruziei
E Traiectoriei de inchidere in relaţie centrica
R: DE
VII - 6 Avantajele utilizării arcului facial pentru înregistrarea

tridimensionala a mişcărilor mandibulare fundamentale constau in:
A posibilitatea montării arcului facial la ocluzor
B trasferul poziţiei corecte a modelului maxilar in simulator
C plasarea corecta a modelului maxilar fata de planul orizontal
D sporirea efectului estetic prin vizualizarea arcadei maxilare asa cum
apare ea in cavitatea orala a pacientului
E posibilitatea de a confecţiona corect şabloanele de ocluzie
R: BCD
VIII - 3 Care din următoarele afirmaţii privind parametrii ocluzali sunt

corecte:
A curba de ocluzie sagitala rezulta din unirea vârfurilor cuspizilor
vestibulari ai dinţilor laterali
B curba de ocluzie transversala rezulta din inclinarea fetelor ocluzale ale
premolarilor si molarilor maxilari spre in sus si inauntru, iar a dinţilor
mandibulari spre jos si in afara
C curbura frontala rezulta din succesiunea fetelor vestibulare ale dinţilor
frontali
D ocluzia de intercuspidare maxima cuprinde numărul minim de
contacte dento-dentare
E componenta morfologica a ghidajului anterior este reprezentata de
panta retroinciziva
R: ACE
VIII - 6 In cadrul programării articulatoarelor, pentru reglarea unghiului

Bennett stâng cu ajutorul inregistrarilor ocluzale se utilizează:
A înregistrarea ocluzala in lateralitate dreapta
B înregistrarea ocluzala in laleralitale stanga
C înregistrarea ocluzala in propulsie
D înregistrarea ocluzala in intercuspidare maxia
E înregistrarea ocluzala in retruzie
R: A
IX - 2 Care din următoarele afirmaţii constituie caracteristici ale ocluziei
centrice:
A Datorita dimensiunii reduse a incisivilor mandibulari in raport cu cei
maxilari, dinţii maxilari se afla intr-o poziţie mezializata fata de cei
mandibulari
B Arcada mandibulara circumscrie arcada maxilara atat in zona frontala
cat si in zona laterala
C Cuspidul mezio-vestibular al primului molar maxilar se angrenează
intre cuspidul mezio- vestibular si medio-vestibular al primului molar
mandibular
D Liniile mediene ale celor doua arcade dentare se afla in acelaşi plan
E Fetele meziale ale ultimilor molari mandibulari si maxilari se găsesc in
acelaşi plan frontal
R: CD
IX - 6 In absenta spaţiului, M3 poate dezechilibra relaţiile dento-alveolare

si olcuzia prin:
A Apariţia distocluziei
B Agravarea formelor extinse de incongruenta dento-alveolara
C Riscul de deschidere a ocluziei in cazurile cu ocluzie incisiva cap la
cap
D Compromiterea unor rezultate obţinute in tratamentul ortopedic
E Supraevaluarea unor rezultate obţinute in tratamentul ortodontic
Supreeruptia grupului incisiv superior
R: BCD
XI - 2 Electromiografia utilizata ca examen paraclinic (după Forna) in

disfunctia craniomandibulara:
A Oferă siguranţa diagnostica maxima
B Aparatura necesara este la indemana oricărui serviciu
C Musculatura superficiala, in special maseterii, se abordeaza de obicei
prin intermediul electrozilor de suprafaţa
D Nu da diagnostice fals pozitive
E Nu da rezultate contradictorii
R: C
XI - 4 In disfunctia craniomandibulara după Murakami, citat de Forna,

rezonanta magnetica nucleara ca examen complementar, este utilizata
pentru:
A Diagnosticarea afectiunilor intracapsulare temporo-mandibulare
B Confirmarea localizării dismorfiei meniscului articular
C Identificarea degenerescentei ţesuturilor articulare
D Reevaluarea dimensiunii verticale
E Prefigurarea planului de ocluzie
R: ABC
XII - 2 Cuspizii de ghidaj sunt reprezentaţi de:

A Cuspizii linguali mandibulari
B Cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor mandibulari
C Cuspizii vestibulari maxilari
D Cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor maxilari
E Marginile incizale ale incisivilor si caninilor mandibulari
R: AC
70. Restaurări unidentare intracoronare
rezidențiat 2018:
I-4 Care din următoarele afirmaţii referitoare la preparatiile pentru

incrustatiile MOD sunt adevarate?
A Pentru preparare se utilizează un instrument diamantat cilindrico-
conic, cu vârf rotunjit
B Adâncimea şanţurilor de orientare la nivelul cuspizilor de sprijin
trebuie sa fie 1.5 mm, iar la nivelul cuspizilor de ghidaj 1 mm
C Adâncimea şanţurilor de orientare la nivelul cuspizilor de sprijin
trebuie sa fie 1 mm, iar la nivelul cuspizilor de ghidaj 1.5 mm
D Se realizează un bizou larg la nivelul cuspizilor de sprijin
E Se realizează un bizou larg la nivelul cuspizilor de ghidaj
R: ABD
II - 3 Avantajele fatetarii sunt următoarele, CU EXCEPŢIA:

A Este mai conservativa
B Prezintă un pericol mai mic puntru pulpa
C Nu modifica ghidajul anterior
D Prezintă un pericol mai mic de a reduce rezistenta dintelui
E Permite vizibilitatea joncţiunii dento-protetice
R: E
III - 3 Exista cateva caracteristici pe care trebuie sa le indeplineasca

cavitatile preparate pentru incrustatiile din compozit, care le deosebesc de
cele pentru inlay-urile din aliaje nobile si anume:
A Pereții cavității trebuie sa fie uşor convergenţi spre ocluzal
B Nu există bizou la nivelul suprafeţei ocluzale a cavitatii
C Limitele preparației nu trebuie sa fie situate la nivelul zonelor de
contact ocluzal
D Adâncimea cavitatii trebuie sa fie de minim 2 mm
E Se pot realiza casete cu unghiuri ferme pentru creşterea retentiei
mecanice
R: BC
II – 2 Indicaţiile terapiei protetice prin inlay sunt: Indicaţiile terapiei protetice prin inlay sunt:
A retentorii pentru punţi de intindere mica A retentorii pentru punţi de intindere mica
B dinţi cu distrofii, displazii, discromii B dinţi cu distrofii, displazii, discromii
C ocluzii adanci, ocluzii inverse C ocluzii adanci, ocluzii inverse
D pe dinţi triunghiulari sau globulosi D pe dinţi triunghiulari sau globulosi
E pe dinţi lungi, cu margine incizala lata, E pe dinţi lungi, cu margine incizala lata, cu
cu fata vestibulara relativ dreptunghiulara fata vestibulara relativ dreptunghiulara
R: AE R: A
71. Restaurări extracoronare
rezidențiat 2018:
II - 4 In cursul preparării pentru coroana mixta metalo-ceramica,

şlefuirea suprafeţei orale
A Se realizează cu instrumente diamantate efilate, subţiri
B Se realizează cu un instrument diamantat pentru chanfrein
C Presupune o reducere adecvata atat pe pereţii orali, cat si in jumatatea
orala a suprafeţelor proximale pentru a obţine o zona terminala distincta in
chanfrein, acolo unde nu va fi o placare cu porţelan
D Presupune o reducere adecvata atat pe pereţii orali, cat si in jumatatea
orala a suprafeţelor proximale pentru a obţine o zona terminala distincta in
muchie de cutit, acolo unde nu va fi o placare cu porţelan
E Presupune o reducere adecvata atat pe pereţii orali, cat si in jumatatea
orala a suprafeţei ocluzale pentru a obţine o zona terminala distincta in
chanfrein, acolo unde nu va fi o placare cu porţelan
R: BC
II - 5 In cadrul preparării dintelui pentru o coroana de invelis ceramica,

la prepararea fetei vestibulare se urmăresc următoarele obiective:
A Prepararea pragului ocluzal
B Prepararea pragului gingival
C Deretentivizarea suprafeţei vestibulare
D Deretentivizarea suprafeţei orale
E Asigurarea unei grosimi uniforme de 1 mm pentru coroana de invelis
ceramica
R: BCE
III - 2 Dintre avantajele preparării pentru coroane turnate amintim:

A Asigurarea unei forme de rezistenta mai mare decât in cazul preparării
pentru realizarea unei corane parţiale
B Se permite modificarea conturului axial al dintelui
C Aspectele tehnice sunt mai simple camparativ cu alte tipuri de
preparare
D Aspectele tehnice sunt mai complexe comparativ cu alte tipuri de
preparare
E Asigurarea unei forme de rezistenta mai mica decât in cazul preparării
pentru realizarea unei coroane parţiale
R: ABC
III - 3 Pragul gingival realizat la prepararea unui dinte pentru coroana

mixta metalo-ceramica
A Nu este uniform
B Este uniform
C La nivelul fetei vestibulare va avea o lăţime mai mare
D La nivelul fetei vestibulare va avea o lăţime mai mica
E Va fi prelungit de pe fata vestibulara spre suprafeţele proximale in
funcţie de considerente estetice
R: ACE
III - 4 Dintre dezavantajele coroanelor metalo-acrilice amintim:

A Fateta se desprinde deseori de pe metal
B Legătură metal-acrilat este numai mecanica
C Fateta se uzeaza prin periaj
D Apare afectarea parodontala, mai ales când colereta este acoperita cu
acrilat
E Este dificil de realizat tehnic
R: ABCD
III - 5 In cadrul etapelor de preparare a unui dinte pentru o coroana

turnata, in mod uzual, examinarea finala a preparatiei se face prin:
A Inspecţie directa si indirecta (in oglinda)
B Palpare cu vârful si latul sondei dentare
C Tehnica dentimetriei
D Aprecierea amprentei, prin urmărirea in “negativ” a contururilor
E Aprecierea pe o teleradiografie
R: ABCD
IV - 4 Substanţele de baza din masele ceramice sunt, CU EXCEPŢIA:

A Caolinul in proporţie de 2-3%
B Cuartul in proporţie de 10-15%
C Polimetacrilatul de metil
D Feldspatul in proporţie de 70-80%
E Coloranţii
R: C
IV - 6 Care sunt DEZAVANTAJELE prezentate de coroanele metalo-

acrilice?
A Legătură metal-acrilat este numai mecanica (necesita retentii)
B Fateta se poate uza inclusiv prin periaj dentar
C Cer preparări dentare reduse
D Afectare parodontala, mai ales când colereta este acoperita cu acrilar
(frecvent)
E Modificarea culorii in timp, placofilie si “imbatranirea” prin imbibitie
cu apa
R: ABDE
VI - 5 Sunt dezavantaje ale coroanelor metalo-acrilice:

A Fateta se desprinde de pe metal când retentiile sunt ineficiente
B Supraconturare când nu s-a preparat suficient
C Cer preparări mai ample fata de cele metalo-ceramice
D Sunt greu de realizat tehnic
E Modificarea culorii
R: ABE
VII - 2 Coroana fizionomica acrilica are următoarele dezavantaje:

A Rezistenta crescută la abraziune
B Se modifica cromatic in timp
C Sunt placofobe
D Au un grad de porozitate
E Reflecta excesiv lumina
R: BD
VII - 4 Coroanele fizionomice acrilice au avantajul ca:

A sunt ieftine
B au un grad de porozitate
C se dilata termic
D au o reflectare redusa a luminii
E au rezistenta scăzută la abraziune
R: A
VII - 5 Care sunt INDICAŢIILE coroanelor integral ceramice?

A In situaţiile când exigentele estetice sunt deosebite
B Când dinţii prezintă leziuni extinse la nivelul fetelor proximale si/sau
vestibulare
C Când dinţii prezintă fracturi ale marginii incizale cel puţin pana în
treimea mijlocie a coroanei
D In ocluzie favorabila, cu contacte dento-dentare realizate in treimea
medie a fetelor palatinale ale frontalilor maxilari
E Când exista ocluzie frontala cap la cap
R: ABD
VIII - 1 Următoarele caracteristici privind coroanele din răşini compozite,

polisticle si ceromeri sunt ADEVARATE:
A Estetica buna
B Preţ de cost scăzut fata de cele ceramice
C Adaptarea marginala deficitara
D Produc uzura antagonistilor
E Permit nuanţarea culorilor
R: ABE
VIII - 3 Contraindicatiile coroanei de substituţie sunt:

A Dinţi cu infecţii cronice periapicale
B Pereţi radiculari prea subţiri
C Malpozitii care nu pot fi corectate ortodontic
D Leziuni carioase extinse in suprafaţa si profunzime
E Fracturi coronare in 1/3 mijlocie sau cervicala
R: AB
V–6 Indicaţiile coroanei mixte: Indicaţiile coroanei mixte:

A. pe dinţi cu afecţiuni coronare care nu F. pe dinţi cu afecţiuni coronare care nu
beneficiază de metoda reconstituirii sau fațetării beneficiază de metoda reconstituirii sau fațetării
B. ca retentori pentru punţi, chiar și pe G. ca retentori pentru punţi, chiar și pe dinţi
dinţi integri integri
C. exclusiv pe dinţi frontali și premolari H. exclusiv pe dinţi frontali și premolari
D. numai pe molari I. numai pe molari
E. necesitatea pentru măsuri suplimentare J. necesitatea pentru măsuri suplimentare
ale retenției și rezistenței ale retenției și rezistenței
R: ABE R: AB
72. Elemente structurale ale punţilor dentare

rezidențiat 2018:
I-3 In cazul intermediarilor metaloceramici:

A se recomanda conformarea unui “guler” (prag) oral in scheletul
metalic
B la mandibula in zona de sprijin se prefera un raport tangenţial cu
creasta
C suprafaţa mucozala a corpului de punte trebuie sa fie intotdeauna
metalica
D la mandibula in zona de sprijin se prefera un raport in “sa”
E la mandibula in zona de sprijin, trebuie sa prezinte suprafeţe convexe
R: ABE
II - 1 Unde si in ce situaţii clinice puntea dentara efectuata poate prezenta
intermediari metalici?
A In zona de sprijin, mai ales mandibular
B Când spaţiul protetic este cel puţin de 8 mm
C In zona de sprijin, când creasta edentata este extrem de atrofiata
D Când spaţiul protetic este mai redus de 5 mm
E Când curba sagitala este extrem de accentuata
R: AD
II - 2 Ca etapa a terapiei prin punţi dentare, la inregistrarea relaţiilor

mandibulo-craniene, se foloseşte ca metoda simpla de determinare a
relaţiei centrice:
A metoda homotropismului linguo-mandibular
B metoda relaxării pe menton
C metoda deglutitiei
D metoda flexiei fortate a capului
E metoda extensiei fortate
R: ACDE
II - 5 Determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior, in terapia

prin punţi dentare, se poate realiza prin următoarele metode
antropometrice, CU EXCEPŢIA:
A Metoda Leonardo Da Vinci
B Metoda Leonardo Da Vinci modificata
C Metoda Boianov
D Metoda Wild
E Metoda planului de la Frankfurt
R: D
III - 3 Intermediarul unei punţi dentare conceput corect in zona laterala

trebuie sa prezinte următoarele caracteristici:
A toate suprafeţele trebuie sa fie convexe, netede si finisate
corespunzător
B lungimea suprafeţei vestibulare trebuie sa fie mai mare decât ce a
dinţilor stâlpi adiacenţi sau a intermediarilor
C tabla ocluzala trebuie sa fie in armonie cu ocluzia tuturor dinţilor
D contactul cu versantul vestibular al crestei trebuie sa fie minim
(punctiform)
E mecanismele bucal si lingual de alunecare a particulelor alimentare
trebuie sa fie similare cu cele ale dinţilor adiacenţi
R: ACDE
IV - 3 Referitor la conturarea restaurărilor protetice, teoria accesului

pentru igienizare presupune individualizarea contururilor vestibulare si
orale, ţinând seama de:
A Arhitectura tisulara
B Conturul dinţilor adiacenţi
C Raporturile ocluzale cu antagonista
D Culoarea coroanei clinice
E Lungimea coroanei clinice
R: ABCE
V-4 Axul de inserţie ideal al unei restaurări fixe trebuie:

A Sa asigure adeziunea restaurării fixe
B Sa coincidă cu direcţia forţelor de masticaţie verticale
C Sa coincidă cu axul dinţilor stâlpi
D Sa necesite preparări minime
E Sa asigure retentia restaurării fixe
R: BCDE
V-5 Ambrazurile interproximale ale protezei parţiale fixe:

A. trebuie realizate largi exdusiv pe fata vestibulara
B. trebuie realizate largi exdusiv pe fata orala
C. trebuie realizate largi atat pe fata vestibulara, cat si pe cea orala
D. asigura condiţia corespunzătoare de igienizare
E. când au o forma adecvata si permit o igiena foarte buna, nu se pot
produce niciodată hiperplazii ale papilelor interdentare
R: CD
VI - 3 În protezarea fixa, pentru realizarea unei ocluzii ideale, contactele

dento-dentare trebuie sa se inscrie in următorii parametri:
A Sa fie multiple
B Sa fie stabile
C Sa fie punctiforme
D Sa fie in suprafaţa
E Sa fie precis localizate
R: ABCE
VI - 4 Axul de inserţie al punţilor dentare:

A Reprezintă un element ce condiţionează concepţia si realizarea
elementelor de agregare
B Nu condiţionează concepţia si realizarea elementelor de agregare
C Reprezintă traiectoria parcursa de proteza de la primul contact pana la
perfecta sa adaptare pe substructura organica
D Trebuie sa fie unic, existenta unor axe multiple nerealizand condiţiile
optime de stabilitate si retentie pe substructura organica
E Nu trebuie sa fie unic, existenta unor axe multiple realizând condiţiile
optime de stabilitate si retentie pe substructura organica
R: ACD
VI - 6 După raportul intermediarilor cu creasta, punţile dentare pot fi:

A suspendate
B turnate
C in semisa
D intramusculare
E intraalveolare
ACDE
VII - 2 Elementele componente ale unei punţi dentare sunt:

A elementele de agregare
B corpul de punte
C dinţii stâlpi
D bonturile protetice
E intermediarii punţii
R: ABE
VII - 3 Conform legii lui Ante referitoare la aprecierea posibilităţilor de

solicitare a dinţilor stâlpi ai unei viitoare punţi dentare:
A suprafaţa radiculara a dinţilor restanţi trebuie sa fie egala cu cel puţin
2/3 din suprafaţa radiculara a dinţilor inlocuiti
B suprafaţa radiculara a dinţilor restanţi trebuie sa egaleze suprafaţa
radiculara a dinţilor inlocuiti
C suprafaţa radiculara a dinţilor restanţi poate sa depaseasca suprafaţa
radiculara a dinţilor inlocuiti
D un dinte care a fost pierdut poate si inlocuit cu succes daca dinţii
vecini sunt sanatosi
E orice proteza fixa care restaurează o breşa de mai mult de doi dinţi
este considerata riscanta
R: BCDE
VII - 4 Din punct de vedere biomecanic axul de inserţie ideal al unei

restaurări protetice fixe îndeplineşte următoarele condiţii:
A Coincide cu direcţia forţelor de masticaţie orizontale
B Coincide cu axul dinţilor stâlpi
C Coincide cu direcţia forţelor de masticaţie verticale
D Necesita preparări minime
E Asigura retentia restaurării fixe
R: BCDE
VII - 5 Intermediarul unei punţi dentare corect conceputa din zona laterala
trebuie sa prezinte următoarele caracteristici:
A toate suprafeţele sa fie concave, netede si finisate corespunzător
B contactul cu versantul vestibular al crestei sa fie maxim
C tabla ocluzala sa fie in armonie cu ocluzia tuturor dinţilor
D mecanismele bucal si lingual de alunecare a particulelor alimentare sa
fie similare cu cele ale dinţilor adiacenţi
E lungimea suprafeteței vestibulare sa fie egala cu cea a dinţilor stâlpi
adiacenţi sau a intermediarilor
R: CDE
VIII - 1 Intermediarul conceptului corect in zona laterala a protezelor fixe

trebuie sa prezinte următoarea caracteristica:
A Toate suprafeţele trebuie sa fie concave, netede si finisate
corespunzător
B Tabla ocluzala trebuie sa fie in armonie cu ocluzia tuturor dinţilor
C Contactul oral sa fie in armonie cu dinţii adiacenţi sau ceilalţi
intermediari
D Contactul cu creasta trebuie sa fie la suprafaţa si cu presiune, pentru a
asigura transmiterea uniforma a forţelor masticatorii la creasta edentata
E Contactul cu creasta trebuie sa fie punctiform si cu presiune, pentru a
asigura transmiterea fortelor masticatorii la creasta edentata
R: B
VIII - 2 Raportul optim coroana-radacina pentru un dinte care va fi folosit

ca stâlp intr-o protezare fixa este:
A 2/3
B 1/1
C 3/2
D 1/2
E 2/1
R: A
VIII - 3 Restaurările protetice fixe cu intermediari integrali ceramici au
următoarele caracteristici, CU EXCEPŢIA:
A Au performante estetice superioare celor metalo-ceramice
B Pot fi realizate punţi de mica amplitudine
C Pot fi realizate prin tehnici de frezare computerizata
D Sunt biocompatibiie
E Sunt indicate in zona molarilor
R: E
VIII - 4 Înălțimea spațiului protetic potențial este mărită prin:

A abraziunea sau distrucția coronară a dinților limitrofi breșei edentate
B atrofii accentuate ale crestei alveolare
C egresiunea sau extruzia dinților antagonisti
D subocluzia dinților limitrofi breșei edentate
E lipsa atrofiei crestei alveolare
R: B
VIII - 5 In cadrul intermediarilor metalo-ceramici:

A Contactul cu creasta trebuie sa fie făcut la nivelul joncţiunii metalo-
ceramice
B La mandibula in zona de sprijin este indicat un raport suspendat
C Suprafeţele mucozale trebuie sa fie concave
D La mandibula in zona de sprijin se prefera raportul tangenţial cu
creasta
E Contactul cu creasta este de dorit sa fie făcut prin masa ceramica
R: DE
IX - 1 Alegerea materialului de amprenta in protezarea fixa trebuie sa tina
seama de următoarele criterii:
A Toleranta la umiditate
B Timpul de păstrare a amprentei pana la realizarea modelului
C Manipulare facila adaptata la cazul clinic
D Sa fie rigid
E Necesitatea realizării succesive a mai multor modele exacte după
aceeaşi amprenta
R: ABCE
IX - 2 In conceperea punţilor dentare, alegerea unui dinte stâlp trebuie sa

tina seama de morfologia lui dento-parodontala. Din acest punct de
vedere, premolarii maxilari:
A Au implantare mai precara decât incisivii centrali
B Au rădăcini mono sau biradiculare
C Permit aplicarea coroanelor parţiale
D Nu permit aplicarea coroanelor semifizionomice
E Au implantare mai buna decât incisivii centrali
R: BCE
IX - 4 Intermediarul protezelor parţiale fixe, concepute corect ca si design,

in zona laterala trebuie sa prezinte următoarele caracteristici:
A toate suprafeţele sa fie convexe
B toate suprafeţele sa fie netede
C toate suprafeţele sa fie finisate corespunzător
D contactul cu versantul vestibular al crestei trebuie sa fie maxim
E contactul cu versantul vestibular al crestei trebuie sa fie fara presiune
R: ABCE
IX - 5 In cadrul elementelor structurale ale punţilor dentare, funcţiile unei

proteze parţiale fixe sunt:
A inchiderea breşei edentate
B impiedicarea apariţiei migrărilor si bascularilor dentare
C protecţia crestei edentate
D refacerea planului de ocluzie denivelat
E refacerea integrităţii arcadei dentare la edentatul total
R: ABCD
73. Elemente structurale ale protezelor parţiale scheletate

rezidențiat 2018:
I-3 Legat de bare, ca elemente structurale ale protezei parţiale

scheletate, următoarele afirmaţii sunt adevarate:
A bara Gilmore este rotunda pe secţiune
B elementele de susţinere, peste care se aplica bara Dolder, sunt cape cu
pivoturi radiculare
C elementele de susţinere, peste care se aplica bara Gilmore, sunt cape
cu pivoturi radiculare
D bara Gilmore este susţinuta de elemente de agregare (coroane de
invelis metalice sau semifizionomice)
E bara Dolder este susţinuta la capete de elemente de agregare (coroane
de invelis metalice sau semifizionomice)
R: ABD
I-4 In cazul protezelor scheletate, elementele care se opun mişcării de
infundare sunt:
A Pintenii ocluzali
B Porţiunea subecuatoriala a braţelor croşetelor
C Pintenii supracingulari
D Gherutele incizale
E Porţiunea supraecuatoriala a braţelor croşetelor
R: ACDE
I-5 Croşetul in tura de sah, descris de Kemmeny:

A se realizează din sarma rotunda sau semirotunda
B este un croşet bidentar
C porţiunea dentara este realizata din acrilat de culoarea dintelui, iar
porţiunea gingivala din acrilat roz
D in caz de fracturare se reface su uşurinţa
E in caz de fracturare se reface cu dificultate
R: CE
V-2 Metoda homotropismului linguo-mandibular de determinare a
relaţiei centrice in protezarea mobilizabila scheletizata se caracterizează
prin:
A Reflexul conform caruia mandibula urmeaza limba in periplul sau
static si dinamic
B Dirijarea mandibulei in poziţia centrica prin compresiune postero-
superioara a mentonului
C Compresiunea bilaterala a maseterului
D Executarea de către pacient a unor mişcări test de propulsie si
lateralitate dreapta-stanga
E Redeşteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare
R: A
V-3 In protezarea mobilizabila scheletata, forţa activa se manifesta:

A Asupra dinţilor artificiali
B La nivelul dinţilor naturali
C La nivelul suportului osos
D La nivelul marginilor protezei
E Asupra dinţilor suport suplimentari
R: A
VII - 1 In protezarea scheletata, determinarea nivelului planului de ocluzie

se va realiza:
A Prin unirea punctelor craniometrice subnazale-porion
B In funcţie de tipul edentatiei
C Pe bordura de ocluzie a machetei maxilare sau mandibulare
D Diferenţiat pentru zona frontala a arcadei si pentru zona laterala
E Prin unirea marginii inferioare a aripii nasului cu tragusul
R: BCD
VIII - 2 Croşetul cervico-alveolar deschis edental:

A se recomanda in edentaţii terminale
B are rol antibasculant
C prezintă un sprijin eficient
D are o retentie buna
E are o incercuire buna
R: BCD
VIII - 3 Croşetul din sarma cu trei braţe:

A este denumit si croşet in bucla
B asigura incercuire
C asigura retentie
D asigura sprijin
E are rol antibasculant
R: BCD
IX - 3 Pentru a imbunatati retentia protezei scheletate cu ajutorul

croşetelor:
A Se va realiza un prag mai inalt la nivelul fetei vestibulare
B Se va realiza un prag mai inalt la nivelul fetei palatinale, sub zona de
retentivitate maxima
C Se va plasa sub zona de retentivitate maxima braţul opozant al unui
croşet solidarizat la coroana telescop
D Se va plasa sub zona de retentivitate maxima braţul activ al unui
croşet solidarizat la coroana telescop
E Se va realiza un prag mai coborât la nivelul fetei palatinale
R: BD
X-6 Croşetul din sarma cervico-ocluzal deschis dental al unei proteze

parţiale acrilice este indicata:
A In edentatiile terminale, când intre dintele stâlp si vecin exista o trema
B Pe dinţii cu retentivitate moderata
C In zonele retentive vestibulare si orale ale crestei alveolare
D Pe molarii mezializati
E In zona frontala, ancorat pe o matrice situata pe o microproteza
cimentata pe dintele limitrof spaţiul edentat
R: B
XIV - 1 Care din următoarele metode se folosesc împotriva deplasării

meziale a protezelor parţial mobilizabile scheletate:
A Plasarea pintenilor ocluzali in fosete meziale ale molarilor
B Redarea unei curbe de ocluzie sagitala inversa
C Redarea unei curbe de ocluzie sagitala uşor accentuata, cu contacte
ocluzale echilibrate
D Aplicarea pe dinţii restanţi a conectorilor principali dentari
E Crearea de spaţiu suficient mişcărilor limbii
R: CDE
XIV - 3 Care din următoarele afirmaţii privind deplasarea protezei parţiale

scheletate sub acţiunea unei forte ce actioneaza la nivelul şeii terminale,
sunt corecte:
A Deplasarea protezei este o mişcare de rotatie
B Mişcarea de rotatie a protezei se poate descompune in cele trei planuri
C Deplasarea protezei se datoreaza egalitatii rezilientei substructurilor
odonto-parodontale cu a ţesuturilor moi ce acopera crestele alveolare
D Chiar daca mişcarea protezei pare a fi minima, efectul nociv asupra
dinţilor suport poate fi major
E Efectul nociv al deplasării protezelor asupra dinţilor suport apare, mai
ales, atunci când proteza nu este recondiţionată o lunga perioada de timp
R: ABDE
XIV - 4 Forţele de tracţiune directa ce actioneaza asupra unei proteze

mobilizabile scheletate se caracterizează prin:
A Apar, de obicei, prin nerespectarea montării dinţilor pe creasta
edentata
B Se manifesta in sens vertical tinzând sa disloce proteza de pe câmp
C Se manifesta atat static cat si dinamic in timpul exercitării funcţiilor
aparatului dento-maxilar
D Sunt generate de alimentele lipicioase, acţiunea muşchilor obrajilor,
buzelor si limbii
E Sunt generate prin aşezarea incorecta a liniei croşetelor
R: BCD
XV - 1 In cazul protezelor parţiale scheletate, care sunt AVANTAJELE

sistemelor speciale de menţinere sprijin si stabilizare?
A Prin distribuirea corecta a forţelor la nivelul câmpului protetic pot
reduce sau amortiza, intr-o anumita măsură, forţele care se transmit de la
proteze la dinţii restanţi
B Sunt elemente puţin vizibil, discrete
C Au o buna rezistenta in timp
D Tehnica executării lor este dificila, aplicarea lor necesita o instruire
speciala a intregii echipe stomatologice
E Exista posibilităţi de reoptimizare in caz de dezectivare
R: ABCE
III – 6 Conectorul principal metalic sub forma Conectorul principal metalic sub forma
de bara al protezei parţiale scheletate are de bara al protezei parţiale scheletate are
următoarele caracteristici: următoarele caracteristici:
A restrânge designul protezei scheletate la A restrânge designul protezei scheletate la o
o suprfata redusa suprfata redusa
B are o grosime redusa, ceea ce o face B are o grosime redusa, ceea ce o face
confortabila confortabila
C are intotdeauna o secţiune ovalara C are intotdeauna o secţiune ovalara
D are contact exclusiv dento-mucozal cu D are contact exclusiv dento-mucozal cu
suprafaţa de sprijin suprafaţa de sprijin
E are o latime mai mare de 10 mm E are o latime mai mare de 10 mm
R: B R: B
Croşetul equi-poise: Croşetul equi-poise:
A se utilizează in edentaţii terminale pe A se utilizează in edentaţii terminale pe
dinţi frontali dinţi frontali
B se utilizează in edentaţii de clasa a III-a B se utilizează in edentaţii de clasa a III-a
pe dinţi vizibili pe dinţi vizibili
C se utilizează in edentaţii de clasa a IV-a C se utilizează in edentaţii de clasa a IV-a
pe dinţii vizibili pe dinţii vizibili
D prezintă un pinten liber situat intr-o D prezintă un pinten liber situat intr-o
incrustatie ocluzoproximala incrustatie ocluzoproximala
E prezintă un pinten liber situat intr-un E prezintă un pinten liber situat intr-un
lacas pe fata ocluzala a dintelui lacas pe fata ocluzala a dintelui
R: BCE R: BCD
74. Determinarea relaţiilor intermaxilare în edentaţia totală
rezidențiat 2018:
I-5 Metoda Boianov de determinare a dimensiunii verticale a etajului

inferior in cadrul terapiei prin punţi dentare:
A este o metoda funcţionala
B este o metoda antropometrica cu repere preextractionale
C compara dimensiunea etalon masurata nasion – subnazale cu
dimensiunea modificata subnazale – gnation
D este o metoda ce utilizează metoda tatuarii in perioada dentata la
nivelul unor repere fixe
E este o metoda antropometrica fara repere preextractionale
R: E
II - 2 Controlul extraoral al bazelor din ceara ale machetelor protezelor

totale are in vedere:
A Verificarea stabilitatii machetei superioare prin apasari alternative
stanga-dreapta pe fetele ocluzale ale premolarilor si molarilor
B Verificarea aspectului facial al pacientului din fata si profil
C Verificarea simetriei buzei superioare
D Verificarea menţinerii machetei superioare
E Verificarea modelării convexe a papilelor interdentare
R: E
II - 4 La controlul extraoral al bazelor din ceara a machetelor protezelor

se urmăreşte:
A sa acopere in totalitate tuberculii piriformi
B sa acopere numai 2/3 anterioare a tuberculilor piriformi
C versantele vestibulare sa fie modelate concav
D versantele vestibulare sa fie modelate convex
E versantul lingual al machetei inferioare sa fie modelat convex
R: BD
II - 5 Mecanismele directe de patogenitate bacteriana in boala

parodontala includ:
A reacţii ale celulelor eucariote imunitare sau neimunitare ale gazdei
B eliberare de factori proinflamatori (citokine)
C eliberare de endotoxine
D producere de exotoxine
E invazia ţesuturilor parodontale
R: CDE
IV - 6 Zonele de despovărare, unde baza protezei totale nu trebuie sa fie in

contact intim cu mucoasa, de regula sunt:
A Torusul mandibular
B Exostozele
C Zona de inchidere palatinala posterioara
D Creasta zigomatico-alveolara
E Gaura mentoniera
R: ABE
V-1 La controlul stabilitatii protezei totale maxilare, cauzele basculării

transversale pot fi:
A Folierea insuficienta a torusului maxilar
B Rezilienta scăzută a mucoasei fixe de pe creste
C Montarea dinţilor laterali in afara crestei
D Erori de amprentare
E Rezilienta crescută a mucoasei fixe de pe creste
R: ACDE
VI - 4 Daca in cadrul controlului componentei verticale a ocluziei la proba

machetelor protezei totale:
A DVO este prea mare, se recomanda reluarea fazei de determinare a
relaţiilor intermaxilare cu ajutorul machetei de ocluzie
B DVO este micşorată, aspectul fetei este imbatranit
C DVO este micşorată, pacientul are facies crispat
D DVO este prea mica, obligatoriu se reia faza de determinare a
relaţiilor intermaxilare cu ajutorul şabloanelor de ocluzie
E DVO este mărită, dinţii sunt prea vizibili
R: ABE
VII - 1 Un avantaj al amprentarii preliminare cu alginat in terapia

edentatiei totale este:
A alginatele nu inregistreaza fidel detaliile morfologice ale câmpului
protetic
B alginatele se deteriorează rapid la temperaturi ridicate
C alginatele sunt supuse fenomenului de sinereza
D alginatele pot afecta duritatea de suprafaţa a gipsului
E alginatele permit reproducerea cu acurateţe a zonelor retentive
R: E
VII - 2 Factorii locali care ar putea contribui la apariţia unor stomatopatii

protetice includ:
A Igiena necorespunzatoare a piesei protetice
B Imperfecţiunile de execuţie a piesei protetice
C Alimentaţia predominant bazica
D Înaintarea in varsta
E Cauze ocluzale
R: ABE
VII - 6 Referitor la zona AH a câmpului protetic edentat total maxilar:

A Este o zona cheie periferica cu rol in realizarea sprijinului
B Latimea ei nu variaza in funcţie de poziţia valului palatin
C Poziţia verticala a valului palatin este cea mai favorabila
D Poziţia oblica a valului palatin este cea mai favorabila, permiţând
realizarea succiunii interne si externe
E Se examinează exclusiv prin inspecţie
R: D
VIII - 1 Controlul arcadelor dentare artificiale realizat in cadrul etapei de

verificare a machetelor protezelor totale urmăreşte ca:
A linia mediana interinciziva sa corespunda cu cea de pe model
B montarea dinţilor laterali sa fie realizata pe tuberozitate si tuberculul
piriform
C direcţia curburii sagitale sa fie paralela cu muchia crestei mandibulare
D inaltimea frontalilor sa se incadreze intre planul de ocluzie si linia
surâsului
E curbura vestibulara realizata de cei sase frontali sa fie simetrica
R: ACDE
VIII - 5 In amprentarea funcţionala a edentatiilor terminale pentru

mandibula, Herbs propune o serie de mişcări de modelare. La deschiderea
larga a gurii se urmăreşte:
A Modelarea zonei distale, a pungii Fisch
B Modelarea la nivelul pungii Eisenring
C Modelarea versantului vestibular al tuberculului piriform
D Se pune in tensiune ligamentul pterigo-mandibular
E Modelarea zonei milohioidiene in dreptul molarilor
R: ACD
X-6 In care din următoarele situaţii se impune corectarea înălţimii

etajului inferior al fetei:
A breşe edentate reduse, cu menţinerea stopurilor ocluzale
B menţinerea distantei iniţiale subnazale-gnation
C uzura accentuata a dinţilor restanţi necompensata eficient prin egresii
dentare
D spaţiu de inocluzie fiziologica mai mare de 4 mm
E disfunctia articulaţiei temporo-mandibulare
R: CDE
XI - 2 La controlul intraoral, macheta superioara a protezei totale trebuie:

A Sa aiba o lungime si o grosime concordante cu cele ale fondurilor de
sac
B Sa prezinte o mişcare de basculare la presiuni alternative exercitate la
nivelul premolarilor inferiori
C Sa aiba o menţinere minima: sa stea pe câmpul protetic atunci când
pacientul deschide gura
D Sa aiba versantul lingual modelat concav
E Sa se extindă posterior, cuprinzând intreaga zona de inchidere
palatinala posterioara
R: ACE
XII - 3 La controlul extraoral al machetelor protezelor totale bimaxilare, la

controlul arcadelor artificiale, se verifica:
A Direcţia curburii sagitale sa fie paralela cu muchia crestei maxilare
B In regiunea laterala montarea se face fara sa se tina seama de axul
interalveolar
C Inocluzia sagitala trebuie sa respecte reperele de pe model
D Linia mediana interincisiva trebuie sa corespunda cu cea trasata pe
model
E Dinţii sa realizeze unitati masticatorii de cate trei dinţi (din raţiuni
mecanice)
R: D
XIII - 2 In protezarea totala, la controlul amprentei preliminare

mandibulare, se apreciaza daca au fost înregistrate:
A. Tuberculul piriform
B. Incizura linguala
C. Şanţurile pterigomaxilare
D. Foveele palatine
E. Zona retromilohioidiana
R: ABE
XIII - 3 Zona “Ah” este o zona cheie care este obiectiva prin (după Forna):
A Inspecţie, apreciindu-se diferenţa de culoare intre palatul dur si palatul
moale
B Prin manevra Valsalva
C Prin tuse uşoara
D Prin emisia consoanei “F”
E Prin emisia vocalei “A”
R: ABCE
XIII - 4 După proba machetelor protezelor totale, pe model transmitem

laboratorului o serie de date. Care sunt acestea?
A Forma si profunzimea zonei de inchidere palatinala posterioara
B Materialul din care se va realiza baza protezei
C Zonele de despovărare
D Detalii asupra localizării si grosimii zonelor de foliere
E Zonele retentive care pot crea probleme la inserţia protezei
R: ACE
IX – 6 Care dintre următoarele particuiaritati Care dintre următoarele particuiaritati

antropologice privind orientarea planului de antropologice privind orientarea planului de
ocluzie in zonele laterale le edentatul total ocluzie in zonele laterale le edentatul total sunt
sunt corecte: corecte:
A Profilul drept reprezintă prototipul A Profilul drept reprezintă prototipul
normal si va avea paralelism perfect intre normal si va avea paralelism perfect intre
planul de ocluzie si planul Camper planul de ocluzie si planul Camper
B Profilul convex cu mentonul retras, la B Profilul convex cu mentonul retras, la
bolnavii care au avut ocluzie clasa a III-a bolnavii care au avut ocluzie clasa a III-a
Angle vor avea planul de ocluzie Angle vor avea planul de ocluzie divergent
divergent fata de planul Camper fata de planul Camper
C Profilul concav la bolnavii ce au fost C Profilul concav la bolnavii ce au fost
posesorii unor ocluzii de clasa a III-a posesorii unor ocluzii de clasa a III-a Angle
Angle vor avea planul de ocluzie vor avea planul de ocluzie convergent fata
convergent fata de planul Camper de planul Camper
R: AC R: A
75. Noţiuni de dezvoltare a dintelui şi a structurilor de suport

rezidențiat 2018:
I-5 După Luca, următoarea afirmaţie referitoare la odontoclast este

adevarata:
a. e o celula mare, mononucleata,
b. precursorul odontoclastului este monocitul periferic
c. trecerea odontoclastului de la faza inactiva la cea de activa este influenţată
de hormonii tiroidieni
d. trecerea odontoclastului de la faza inactivă la cea activă este influenţată de
hormonii somatotrop
e. precursorul odontoclastului este mai puţin diferenţiat, din linia
monocitelor medulare
R: E
Particularităţile morfologice şi de structură ale dinţilor temporari.
75. Caria la dinţii temporari: forme clinice şi diagnostic, patologia

pulpară şi metode de tratament inflamaţia pulpară
rezidențiat 2018:
I-5 Caria aproximala a dinţilor temporari mai ales in zona de sprijin

determina:
• A tulburări ale relaţiilor verticale interarcade
• B scurtarea arcadei
• C pierderea spaţiului de rezerva
• D dificultăţi in erupţia caninilor si premolarilor secunzi
• E dificultăţi in erupţia incisivilor centrali
R: BCD

Rezidentiat MD

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rezidentiat MD

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Erată la Ediția I a cărții de grille

Pentru fiecare subiect în parte errata va cuprinde două categorii de erori:

A. Grile în plus, al căror răspuns nu se regăsește în materia cuprinsă în tematica pentru

B. Grile greșite și îndreptate:

Astfel, trimiterea către o grilă din subiectul 1 va arăta astfel:

1. Substanţe anestezice utilizate în anestezia locală

III - 6 Manifestările clinice ale alergiei la anestezice locale sunt:

IV - 2 Formele minore de manifestare clinica a accidentelor de supradozare la

Grile greșite și îndreptate:

IV - 1 Dezavantajele noradrenalinei fata de Dezavantajele noradrenalinei fata de

2. Tehnici folosite în anestezia loco-regională

III - 5 Hematomul după anestezia locoregionala:

V–1 Următoarele afirmaţii in cadrul accidentelor generale de supradozare

V–5 Printre complicaţiile locale ale anesteziei loco regionale se enumera:

V-6 In cazul extracţiei premolarilor mandibulari, afirmaţia adevarate este:

Grile greșite și îndreptate:

Trim. GREȘIT CORECT

4. Contraindicaţii în extracţia dentară

7. Tulburări asociate erupţiei şi / sau incluziei molarului de minte inferior

I-3 Următoarele afirmaţii asupra Următoarele afirmaţii asupra

Grile greșite și îndreptate:

I-2 Complicaţiile postoperatorii după Complicaţiile postoperatorii după

12. Extracţia alveoloplastică

Grile greșite și îndreptate:

I-2 Extracţia aveoloplastica: Extracţia aveoloplastica intraseptală:

IV– 4 Ce afirmaţii sunt ADEVARATE in cazul Ce afirmaţii sunt ADEVARATE in cazul

De la subiectul nr. 14 Infecţii periosoase până la subiectul nr. 25 Ranula,

16. Supurații difuze

II - 4 Tehnica Wassmundt este: (79) Tehnica Wassmundt este: (79)

19. Semne clinice comune fracturilor de mandibulă

Grile greșite și îndreptate:

I-1 Prezenta focarelor de fractura la nivelul Prezenta focarelor de fractura la nivelul

22. Semne clinice comune fracturilor de maxilar

25. Chistul branhial

Grile greșite și îndreptate:

27. Granulomul periferic cu celule gigante

I-3 Diagnosticul diferenţial al granulomului Diagnosticul diferenţial al granulomului

33. Tumorile maligne ale buzelor: particularităţi clinice, diagnostic

I-1 La nivelul buzei, debutul cancerului La nivelul buzei, debutul cancerului

35. Tumorile maligne ale mucoasei gingivale

I-1 Stadiul T2 al carcinomului de mezostructura Stadiul T2 al carcinomului de mezostructura

40. Litiaza glandei submandibulare

III - 1 Referitor la litiaza glandei submandibulare, următoarele afirmaţii

41. Tumori benigne ale glandelor salivare

Răspunsul la această întrebare se găsește în subiectul nr. 42: Tratamentul

II - 1 Care din următoarele aspecte legate de tumora maligna primara

42. Tratamentul tumorilor benigne parotidiene

III - 3 Hipoestezia postoperatorie a lobului urechii după parotidectomie

VIII-4 La trecerea coloanei de aer prin pavilionul faringobucal au loc

XII - 2 In primele doua luni de viata intrauterina, creşterea diferenţiata a

XII - 4 Factorii locali implicaţi in anomaliile dento-maxilare sunt:

XV - 2 Dezvoltarea sistemului dentomaxilar si muscular poate fi deviata prin

Grile greșite și îndreptate:

XIV-1 Cleall, facând inregistrari Cleall, facând inregistrari

49. Dinţii supranumerari

VIII - 1 Incluziile dentare sunt clasificate după criteriul topografic astfel

Grile greșite și îndreptate:

50. Reincluzia dentară

VII - 6 Următoarele afirmaţii referitoare la tratamentul reincluziei sunt adevarate:

III - 5 Referitor la terapia distemei interincisive, următoarele afirmaţii

IV - 2 Frenul labial inferior anormal inserat poate fi responsabil de:

Grile greșite și îndreptate:

I-4 Referitor la diastema dintre incisivii Referitor la diastema dintre incisivii