Sunteți pe pagina 1din 5

RESTAURARI ALE DINTILOR CU LEZIUNI CARIOASE PRIN INLAY-URI DIN

CERAMICA
 Sunt realizate din materiale ceramice, in laborator
 Se aplica in preparatie prin tehnica de adeziune cu rasini
 3 metode de cresterea a durabilitatii restauratiei
1.Optimizarea preparatiei prin:
 Rotunjirea unghiurilor interne si a suprafetei preparatiei
 Crearea unui spatiu de 2mm pentru ceramica in toate zonele ce sunt supuse presiunii
masticatorii
 Reducerea inaltimii cuspizilor pentru a preveni fracturarea lor
2.Utilizarea unei ceramici cu durabilitate crescuta
3.Utilizarea tehnicilor adezive
 3 avantaje in raport cu alte restaurari:
 Aspect estetic foarte bun
 Refac rezistenta dintilor compromisi
 Sunt mult mai conservatoare in comparatie cu cele metalice
Indicatii si contraindicatii:
A.Indicatii:
 Pacienti care solicita restaurari estetice pe dintii posteriori
 Leziuni carioase mici si medii,dar profunzimea cavitatii sa fie de cel putin 1,5-2mm,
pentru a asigura o grosime corespunzatoare ceramicii (care sa evite fractura); este
obligatorie asigurarea protectiei pulpare
 Restaurarea unor dinti care au ca antagonisti lucrari protetice din portelan (datorita
abraziunii)
 Dinti cu distructii coronare mari, la care e greu de realizat forma de retentie pentru alte
materiale,
 Pacienti cu igiena buna si riscul scazut la carie,
 Dinti cu fracturi coronare
 Dinti devitali, ca metoda conservatoare, atunci cand CAE a compromis rezistenta dintelui
 Pacienti alergici la diferite metale sau compozit
B.Contraindicatii:
 Pacienti cu parafunctii (bruxism)si obiceiuri agresive tip: tinerea cuielor sau a creioanelor
intre dinti
 Pacienti cu igiena orala deficitara
 Pacienti cu risc crescut la carie
 Dinti cu discromii importante
 Cavitati care prezinta un prag gingival situat mult subgingival si nu se poate obtine o
izolare corecta
 Pacienti cu probleme de sanatate generala (boli psihice, boli cronice invalidante)
1
 Pacienti cu probleme financiare
Avantaje si dezavantaje:
A. Avantaje:
 Dpv estetic, reprezinta un inlocuitor ideal al tesutului dentar
 Ideal pentru sanatatea parodontala –acumuleaza o cantitate minimala de placa
bacteriana ;
 Preparatie usor de realizat, mai economica, minimal invaziva
 Rezistenta foarte buna la abraziune;
 Stabilitate corespunzatoare in timp
 Inchidere marginala superioara inlay-urilor metalice/compozit sau a altor materiale
de restaurare ;
 Realizarea punctului de contact interproximal e superioara celorlalte restauratii;
 Realizarea punctelor de contact ocluzale-stabile si rezistente
 Radiotransparenta asemanatoare structurilor dentare dure
 Sunt biocompatibile si inerte in ecosistemul oral

B. Dezavantaje:
 Timp de lucru indelungat si atentie deosebita la preparare, realizare si cimentare
 Duritatea incrustatiei necimentate e relativa-la proba datorita unei presiuni
excesive, marginile de ceramica se pot fractura usor; dupa cimentare, prin aplicarea
adezivului, rezistenta sa creste substantial
 Necesita laborator bine dotat si tehnician competent
 Determina abrazarea dintilor antagonisti, mai ales atunci cand exista parafunctii
 Orice adaptare ocluzala, dupa cimentare, afecteaza stratul superficial, respectiv
fizionomia
Compozitul de cimentare:
Asigura un suport solid de legatura cu structura dintelui
Realizeaza un suport uniform si continuu care asigura preluarea fortelor care
se exercita asupra suprafetei de portelan
Asigura rigiditatea restauratiei
Egalizeaza variatiile de elasticitate intre diferitele structuri dentare
Poate sa corecteze eventualele mici goluri aparute in procesul de fabricare al
portelanului, care ar slabi considerabil rezistenta acestuia
Realizarea preparatiei:
Inainte de realizarea preparatiei:
- se localizeaza ariile de contact ocluzal si ariile de stress masticator maxim
- se verifica miscarile de propulsie si lateralitate-depistarea si indepartarea eventualelor I sau CP

2
Diferente in prepararea cavitatii pentru inlay fata de cele pentru amalgam:
 Preparatia este mult mai conservatoare, se indeparteaza strict tesuturile alterate pana in
dentina dura, normal colorata sau usor pigmentata
 Designul cavitatii trebuie sa permita amprentarea, realizarea incrustatiei, insertia si
dezinsertia acesteia-de aceia peretii trebuie sa nu fie retentivi; peretii pot fi chiar usor
divergenti 4-150 fata de podeaua cavitatii.
 Peretii subminati, nesustinuti de dentina, nu trebuie indepartati- se captusesc cu CIS ;dar
trebuie respectat principiul rezistentei;
 Nu necesita realizarea extensiei preventive
 Grosimea ocluzala a incrustatiei trebuie sa fie de 1-2,5 mm,pentru a rezista stresului
ocluzal
 Intalnirea dintre pereti se realizeaza prin linii si unghiuri rotunjite, folosind freze cilindrice
fine cu varf inactiv
 Marginile de smalt nu se bizoteaza, deoarece marginile subtiri de ceramica se pot fractura
in timpul inserarii
Marginileocluzale ale preparatiei pot fi:
 Groase-butt joint
 Cu prag rotunjit-hollow-ground chamfer
Acestea asigura sigilarea perfecta, prin expunerea prismelor de smalt la90o fata de
linia de finisare,permite o buna gravare a acestora.
Cavitatile verticale- peretele gingival este plan, situat in smalt
 Plan, perpendicular pe axul dintelui
 In forma de V, laturile V-ului , paralele cu inclinarea pantelor cuspidiene
Forma si profunzimea peretelui pulpar = factor cheie in reducerea fortelor de
frecare la interfata ciment-restauratie

Dintii care prezinta restauratii anterioare compromise


Se indeparteaza restauratia si se reface preparatia, dupa o prealabila analiza clinica:
Rezistenta peretilor restanti
Plasarea marginilor restauratiei
Posibilitatea de insertie a restauratiei, pentru a decide tipul de restauratie
potrivit (inlay, onlay, coroana partiala sau totala)
Adaptarea incrustatiei:
Pe model se verifica:

 Integritatea incrustatiei
 Aspectul marginilor: netede, uniforme, continue
 Fata interna a incrustatiei sa fie gravata
 Realizarea punctului de contact
In cavitatea bucala se verifica:
3
 Culoarea incrustatiei
 Contactul interproximal-se verifica cu ata, cu mare prudenta pentru a nu fractura
ceramica:
Daca e prea slab se corecteaza in laborator
Daca e prea strans se reduce cu freza de finisat ceramica
 Marginile restauratiei (la nivel ocluzal si la nivelul pragului gingival)sa asigure o
inchidere marginala precisa:
Sa continue profilul coroanei
Sa nu se extinda peste marginile de smalt
 Se verifica in ocluzie, folosind hartia de articulatie

Cimentarea incrustatiei:
Inainte de cimentare:
-inlay-ul-------- gravare, spalare, uscare, silanizare
-preparatia----gravare prin tehnica total etch; aplicare primer, agent de colare
Se aplica un strat fin de material compozit fotopolimerizabil:
Pe suprafata interna a inlay-ului
In preparatie, dupa care se aplica incrustatia in preparatie
Se indeparteaza usor excesul de rasina, se polimerizeaza 3 minute
-1min ocluzal
-1 min vestibular
-1 min oral

Sistemele CAD-CAM in realizarea INLAY-urilor ceramice


 Tehnica recenta de realizare a restauratiilor ceramice prin metoda indirecta
 CAD-CAM=computer-aided-design/computer-aided-manufacturing
 Fabricarea piesei este asistata de ordinator
 Amprenta electrono-optica------- camera intraorala----proiectata pe calculator(CAD)
 Model virtual-----prelucrarea si ansamblarea imaginilor
 Macheta virtuala
 Realizarea propriu-zisa a piesei----prin frezare de catre un robot(CAM)

Avantaje si dezavantaje:

Avantaje:
Nu necesita laborator
1 sedinta de lucru
Timp de lucru redus:
 Inlay mic-3min
 MOD-8min
4
 Onlay-12-13min
Timp de fabricare
1-1,5h
Nu necesita amprenta
Posibilitate de fractura-redusa (bloc omogen
Dezavantaje:
 Aparatura sofisticata
 Pret de cost ridicat
 Morfologia dentara e mult simplificata
 Functia ocluzala poate fi deficitara