Sunteți pe pagina 1din 21

SINDROAME SENZITIVE Receptorii sensibilitatii sunt: - Exteroceptori sau receptori cutanati: tactili, termici si durerosi.

Ei pun in legatura sistemul nervos cu mediul extern. Caile sensibilitatii exteroceptive sunt formate din 3 neuroni: primul se afla in ganglionul spinal; dendrita sa merge prin nervii periferici la receptorii cutanati, iar axonul intra in radacina posterioara a nervilor spinali si face sinapsa cu al doilea neuron din coarnele posterioare medulare. Axonul acestuia se incruciseaza cu cel de partea opusa si merge la talamus unde face sinapsa cu al treilea neuron senzitiv. Axonul acestuia ajunge in girul postcentral al lobului parietal. - Proprioceptorii culeg stimulii profunzi de la nivelul aparatului locomotor: musc i, oase si articulatii, informand sistemul nervos despre starea de tensiune si contractie a musc iului, despre pozitia segmentelor corpului, etc. !ensibilitatea proprioceptiva este constienta " impulsurile ajung la scoarta cerebrala, si inconstienta " impulsurile ajung la cerebel. Cei trei neuroni sunt astfel dispusi: primul in ganglionul spinal, al doilea pentru cea constienta in nucleii #all si $urdac din bulb %i al treilea in talamus si de aici in girul postcentral. &entru sensibilitatea proprioceptiva inconstienta al doilea neuron se afla in coarnele posterioare medulare 'nucleul toracic Clar() si de aici se proiecteaza pe cortexul cerebelos. - Exista si sensibilitatea visceroceptiva care informeaza sistemul nervos despre organele interne. Cortexul senzitiv primar aflat la nivelul girusului postcentral are o organizare somatotopica " omunculus senzitiv, asemanatoare cu omunculusul motor.

*ulbur+rile de sensibilitate explorate ,n examenul neurologic cuprind dou+ categorii principale de manifest+ri: subiective 'spontane) si obiective 'provocate). I. Tulburari subiective de sensibilitate Pareste iile 'sau disesteziile) reprezint+ senza-ii anormale, nepl+cute, descrise de bolnav sub form+ de amor-eli, furnic+turi, arsuri, senza-ie de rece sau cald, etc. .estul de frecvent paresteziile tactile sunt provocate sau accentuate la contactul cu solul sau atingerea diverselor obiecte. &aresteziile se ,nt/lnesc ,n leziuni ale nervilor periferici : nevrite, polinevrite, poliradiculonevrite. &aresteziile viscerale 'cenestopatiile) sunt resimtite, de obicei, ,n sferele cardiac+ %i digestiv+ sub form+ de palpita-ii, senza-ie de oprire a inimii, de trac-iune a stomacului, etc. Durerile ,mbrac+ aspecte variate, fiind ,nt/lnite ,n numeroase afec-iuni neurologice, cutanate, musculare, osteoarticulare sau viscerale. .urerile care intereseaz+ semiologia %i patologia neurologic+ sunt cele care relev+ o afectare a c+ilor sensibilit+-ii. &entru a putea eviden-ia acest element diagnostic al durerii, vor trebui urm+rite: -topografia; -modul de desf+%urare ,n timp; -factorii declan%atori.

0neori, durerea poate constitui singurul simptom al bolii 'nevralgia trigeminal+ sau glosofaringian+); de obicei, ,ns+, ea este asociat+ %i cu alte semne neurologice. Caracterele topografice ale durerii au o importan-+ primordial+ pentru diagnosticul de localizare. 1n leziuni ale nervilor periferici, durerea este localizat+ ,n teritoriul nervului respectiv. 1n atingeri radiculare corespunde dermatoamelor 'teritorii cutanate longitudinale la nivelul membrelor %i ,n centur+ la nivelul trunc iului ; fiec+rui dermatom ,i corespunde o anumit+ r+d+cin+ a nervului spinal). Alteori, durerea are un caracter difuz, neprecis: ,n interesarea talamusului, a cordoanelor spinotalamice din maduv+ sau ,n leziunile traumatice ale unor nervi periferici. 2n func-ie de natura %i intensitatea ei, durerea ,mbrac+ mai frecvent urmatoarele forme: 3 nevralgia: durere de intensitate violent+, cu caracter ,n general intermitent, localizat+ ,n teritoriul de distribu-ie al unui nerv periferic; 3 cauzalgia: durere cu caracter de arsur+, ,nso-it+ de rezonan-+ afectiv+ %i tulbur+ri vegetative cutanate; este ,nt/lnit+, mai ales, ,n r+niri ale nervului median sau sciatic popliteu extern; durerea dep+%este teritoriul inervat de nervul

respectiv, iradiind la distan-+ ; are un caracter continuu %i poate fi provocat+ prin atingeri superficiale ale tegumentelor; 3 hiperpatia din leziunile talamice cuprinde, ,n mod difuz, teritorii ,ntinse din emicorpul controlateral, traducandu-se prin senza-ii dureroase dezagreabile, ,nso-ite de rezonan-+ afectiv+ mare; apare spontan sau poate fi declan%at+ de excitan-i care, ,n mod normal, nu provoac+ dureri 'atingere usoara, variatii mici de temperatura ,n special frigul, mobilizarea pasiva a membrelor, aplicarea unui diapazon). .urerea iradiaza difuz in emicorpul respectiv si persista si dupa incetarea excitantului. .upa modul de desf+%urare ,n timp, se disting: 3 dureri care se dezlnuie brusc, sub form+ de crize paroxistice de durat+ scurt+, separate de intervale libere; 3 dureri cu caracter continuu, care, c iar c/nd sunt mai pu-in intense dec/t primele, devin mai sup+r+toare prin durata lor %i iperpatia adesea cauzalgic+. 4actorii declan%atori ai durerii trebuie c+uta-i cu grij+: - ,n nevralgii, zonele cutanate care pot dezl+n-ui accesul dureros ',,trigger zone5); - ,n iperpatiile cauzalgice sau talamice, aplicarea unor stimuli simpli tactili sau termici;

,n durerile radiculare, anumite eforturi 'ridicarea unor greut+-i, tuse, stranut, defecatie), sc imbarea de pozi-ie 'orto sau clinostatism) sau manevre de elonga-ie 'proba 6asegue, $onnet, 7eri).

II. Tulbur!ri obiective de sensibilitate *ulbur+rile obiective de sensibilitate cuprind modific+rile puse ,n eviden-+ de examinator prin aplicarea de excitan-i adecva-i. 2nainte de a ,ncepe examenul, bolnavul va fi instruit asupra modului cum trebuie s+ urmareasc+ %i s+ dea r+spunsul adecvat. $olnavul se examineaz+ dezbracat, cu oc ii ,nc i%i, cer/ndu-i s+ comunice verbal ori de cate ori percepe un stimul; excita-iile vor fi aplicate disritmic, la momente suficient de distan-ate ,ntre ele. !e vor explora, succesiv, regiunile simetrice ,n sens vertical iar limita teritoriilor patologice va fi eviden-iat+ merg/nd de la zonele afectate spre cele s+n+toase %i apoi invers. Examenul nu va fi prelungit mult timp, pentru a nu obosi bolnavul %i a primi date eronate. &rin examenul clinic al sensibilit+-ii obiective se exploreaz+ sensibilitatea superficial+, profund+ %i sintetic+. Sensibilitatea super"icial! 'exteroceptiv+) cuprinde excita-iile cu punct de plecare de la receptorii cutana-i %i mucoase; este diferen-iat+ ,n sensibilitate tactil+, termic+ %i dureroas+.

!ensibilitatea tactil+ se cerceteaz+ prin atingeri succesive disritmice ale tegumentelor cu un tampon de vat+, bolnavul comunic/nd percep-ia fiec+rui stimul. &entru explor+ri de fine-e sunt utilizate esteziometrele 4re8, care con-in fire de p+r calibrate ca diametru %i rigiditate. 1n explorarea sensibilit+-ii tactile, trebuie s+ se -ina seama de unele teritorii iper(eratozice mai putin sensibile 'palma, planta), precum %i de reparti-ia diferit+ a corpusculilor tactili pe diverse zone cutanate. Astfel, ,n v/rful degetelor corpusculii tactili sunt ,n num+r de 93:;cm<, ,n timp ce la coaps+ num+rul acestora este de numai :;cm<. !ensibilitatea termic+ se examineaz+ cu dou+ eprubete - una con-in/nd apa cald+ la temperatura de =>-=:C iar cealalt+, ap+ rece sub 9:C. Acestea se aplic+ succesiv pe tegumente variind ordinea lor pentru a nu crea un stereotip. !ensibilitatea dureroas+ se cerceteaz+ prin apasarea tegumentelor cu varful unui ac cu gamalie, cer/nd bolnavului s+ diferen-ieze atingerile cu partea ascu-it+ a acului de cele cu g+m+lia acestuia. Sensibilitatea pro"und! 'proprioceptiv+) cuprinde excita-iile recep-ionate de la nivelul musc ilor, tendoanelor, articula-iilor %i periostului. Este diferen-iat+ ,n sensibilitatea mioartro(inetic+ %i sensibilitatea vibratorie.

Sensibilitatea mioartrokinetic este sim-ul atitudinii %i al deplas+rilor diferitelor segmente ale corpului ,n spa-iu. $olnavul av/nd oc ii ,nc isi, i se imprim+ succesiv, ,n diferite articula-ii ',n special la degete), misc+ri pe care cerem s+ le denumeasc+ sau s+ le reproduc+ la membrul opus. !im-ul atitudinilor se poate explora folosind urm+toarea manevr+: se cere bolnavului, acesta av/nd oc ii ,nc i%i, s+ ating+ cu indexul de la o m/n+ indexul de la m/na opus+. 1n cazuri de tulburare a sensibilit+-ii profunde, bolnavul nu va nimeri -inta, mai ales dac+ ,n timpul manevrei examinatorul imprim+ o nou+ pozi-ie m/inii care trebuie atins+. Sensibilitatea vibratorie 'palestezia) se examineaz+ cu un diapazon pus ,n vibra-ie, care se aplic+ pe eminen-ele osoase superficiale - maleole, creasta tibiei, rotul+, apofizele spinoase ale vertebrelor, extremitatea radiusului, clavicula, etc. *ulbur+ri de sensibilitate profund+ apar ,n nevrite, tabes, compresiuni medulare, ,n leziuni ale trunc iului cerebral, sindroame talamice %i sindroame parietale. Consecin-a tulbur+rilor de sensibilitate profund+ este ataxia de tip tabetic. Ataxia tabetic! se manifeast+ clinic prin: -mers talonat cu baza l+rgit+, bolnavul urm+rindu-%i mersul cu oc ii;

-probele indice-nas %i c+lc/i-genunc i eviden-iaz+ o dismetrie sau ipermetrie, care se accentueaz+ sau apare cu oc ii ,nc i%i; -proba ?omberg este pozitiv+, imediat+ %i pacientul cade indiferent de direc-ie. Tulburarile obiective de sensibilitate pot fi grupate in urmatoarele categorii: 9. Hiperestezie 'perceperea exagerat+ ,ndeosebi a excita-iilor dureroase); <. Hipoestezie sau anestezie 'diminuarea sau abolirea senza-iilor determinate de diver%i stimuli). *opografia tulbur+rilor de sensibilitate este determinat+ de sediul leziunii %i are o valoare de localizare a procesului patologic. Astfel, ,n tipul nevritic abolirea sensibilit+-ii are loc ,n teritoriul de distribu-ie a nervului respectiv: median, cubital, etc. Tipul radicular se traduce prin tulbur+ri de sensibilitate la nivelul dermatomului respectiv. Tipul polinevritic are tulbur+ri de sensibilitate la nivelul membrelor superioare %i inferioare c+tre extremit+-i 'deci sunt simetrice, bilaterale %i distale). Sensibilitatea sintetic! 'diferen-iat+) cuprinde o serie de senza-ii mai complexe, care rezult+ dintr-o diferen-iere %i combinare a senza-iilor elementare, atribuite etajelor superioare de integrare 'cortexul parietal). !ensibilitatea sintetic+ se poate

examina numai ,n absen-a tulbur+rilor de sensibilitate superficial+ sau profund+ a pacientului respectiv. Ea cuprinde testarea topognoziei, a sim-ului discrimin+rii tactile %i dureroase, a sim-ului dermolexic, a stereognoziei %i a inaten-iei senzitive. !im-ul localiz+rii tactile %i dureroase 'topo#no ia$, const+ ,n posibilitatea de a recunoaste, cu oc ii ,nc i%i, teritoriul cutanat unde s-a facut o excita-ie tactil+ sau dureroas+. 2mposibilitatea de localizare poart+ denumirea de atopognozie. Si%&ul discri%in!rii tactile 'i dureroase const+ ,n posibititatea de a percepe, ,n mod distinct, dou+ excita-ii tactile sau dureroase f+cute simultan la o anumit+ distan-+. .istan-a minim+ la care sunt percepute ,n mod distinct reprezint+ indicele de discriminare. Ea este variabil+ ,n mod fiziologic: v/rful limbii, buze, pleoape '9 - 3 mm), pulpa degetetor '9 - < cm), stern '= - : cm), spate, coapse '@ - 9> cm). Aodific+rile patologice sunt considerate cele care duc la depa%irea acestor limite, mai ales ,n raport cu teritoriul simetric - emicorpul opus, s+n+tos. Examenul clinic se face cu compasul Beber 'un compas obi%nuit, cu un segment butonat %i altul ascu-it) sau, mai simplu, ,n lipsa lui, cu dou+ tampoane de vat+ sau cu dou+ ace cu g+malie 'folosind pentru discriminarea tactil+ extremitatea butonat+, iar pentru cea dureroasa, extremitatea ascu-it+).

Der%olexia const+ ,n capacitatea de a recunoaste, f+r+ participare vizual+, literele, cifrele sau desenele executate de examinator pe tegumentele bolnavului, cu ajutorul unui excitant tactil. !e compar+ uzual palmele celor doua m/ini. Cifrele trebuiesc desenate suficient de mari ca s+ ocupe aproape ,ntreaga suprafa-+ palmar+. 2mposibilitatea de a recunoa%te numerele sau literele se numeste adermolexie. Stereo#no ia este capacitatea persoanei examinate de a recunoaste, cu oc ii inc isi, obiectele care-i sunt puse ,n m/n+ de c/tre examinator. 6a elaborarea identific+rii particip+ un complex de senza-ii: tactile, termice, dureroase %i barestezice. !tereognozia se refer+ la capacitatea de a recuno%te obiecte obi%nuite prin palpare, prin recunoa%terea formei, texturii %i m+rimii lor. &acien-ii vor identifica obiectul cu fiecare m/n+, pe r/nd. Astereognozia este incapacitatea de a recunoa%te obiectul plasat ,ntr-o m/n+, f+r+ ajutorul oc ilor. Inaten&ia sen itiv! se eviden-iaz+ prin stimularea concomitent+ a dou+ puncte simetrice. $olnavul percepe ,n acest caz numai stimulul aplicat pe emicorpul normal, de%i la stimularea separat+ pentru fiecare emicorp ,n parte un stimul cu aceea%i intensitate putea s+ fie perceput.

.up+ modul cum diverse forme de sensibilitate superficial+ sau profund+ particip+ la starea anestezic+, deosebim o disociaie siringomielic %i o disociaie tabetic. Disociaia siringomielic const+ ,n pierderea sensibilit+-ii termice %i dureroase cu p+strarea sensibilit+-ii profunde %i tactile. !e ,nt/lne%te ,n leziuni ale m+duvei spin+rii situate ,n regiunea canalului ependimar. 6eziunea intercepteaz+ fibrele scurte care conduc sensibilitatea termic+ %i dureroas+ care se ,ncruci%eaz+ preependimar. *ulbur+rile de sensibilitate au o topografie suspendat+ corespunz+toare segmentului medular lezat. !e ,nt/lne%te ,n siringomielie 'cavitate intramedular+, cu sediul ,n apropierea canalului ependimar %i ,n spatele lui, m+rginit+ de un strat gros glial) %i ,n tumori intramedulare la ,nceput.

Disociaia tabetic const+ ,n pierderea sensibilit+-ii profunde con%tiente, cu p+strarea celei superficiale. !e datore%te lez+rii

cordoanelor posterioare ale m+duvei spin+rii %i se ,nt/lne%te ,n tabes, sindromul neuroanemic, etc. Sindroa%ele sen itive in "unctie de locali area le iunii A"ectiunile nervilor peri"erici Polineuropatiile se caracterizeaza prin parestezii si;sau ipoestezie simetrice cu distributie CCin ciorapi si manusiCC. Aononeuropatia produce tulburare de sensibilitate in teritoriul unui singur nerv. .e exemplu nervul radial inerveaza senzitiv treimea mijlocie de pe fata posterioara a bratului si antebratului, <;3 laterale din fata dorsala a miinii, predominind pe fata dorsala a primului spatiu interosos. &areza acestui nerv determina tulburari de sensibilitate pe acest teritoriu. &lexopatiile afecteaza teritoriile cutanate ale mai multor nervi. Este strict necesara cunoasterea teritoriilor senzitive si motorii ale nervilor si plexurilor nervoase pentru un diagnostic topografic corect. Sindro%ul sen itiv radicular genereaza durere in dermatomul corespunzator. 0n dermatom este deservit de 3 radacini: radacina posterioara care poarta acelasi nume cu dermatomul inervat, si radacinile supra si subiacente. &entru a obtine anestezia unui dermatom leziunea trebuie sa cuprinda cele trei radacini.

Sindroa%ele %edulare( )sindromul sec-iunii medulare totale: anestezie pentru toate tipurile de sensibilitate sublezional, prin ,ntreruperea fibrelor ascendente ale sensibilit+-ii, pierderea motilit+-ii sublezional.

-sindromul

de

emisec-iune

medular+:

tulbur+ri

de

sensibilitate profund+ con%tient+ ipsilateral+ %i tulbur+ri de sensibilitate termoalgezic+ controlateral+, deficit motor de tip de neuron motor central de partea leziunii. Sindroa%ele de trunc*i cerebral Siringobulbia prezinta disociatie de sensibilitate faciala de tip siringomielic. Sindromul Wallenberg poate fi cauzat de obstructia arterei vertebrale, de obstruc-ia arterei cerebeloase posteroinferioare sau de artera fosetei laterale a bulbului. Este un infarct lateral bulbar reprezentat clinic de o serie de simptome: de partea leziunii ,nt/lnim: -un sindrom vestibular 'reprezentat prin vertij puternic rotator, grea-+, v+rs+turi, nistagmus orizonto-rotator), -tulbur+ri de degluti-ie %i fona-ie 'datorate paraliziilor nervilor bulbari 2D, D %i D2), -sug i- %i tulbur+ri respiratorii 'prin atingerea centrilor respiratori din forma-ia reticulat+), -un sindrom Claude-$ernard-Eorner 'mioz+, enoftalmie, ,ngustarea fantei palpebrale), -un sindrom cerebelos 'cu dismetrie, ataxie), -parestezii %i anestezia termoalgic+ a emife-ei respective.

.e partea opus+ leziunii exist+ anestezia termoalgic+ a emicorpului respectiv. Evolutia este cel mai frecvent favorabil+. Sindro%ul sen itiv cortical iritativ genereaza crize epileptice sensitive de tip jac(sonian. 2n cazul leziunii girusului postcentral sensibilitatea algica si tactila pot fi conservate dar apar tulburarile sensitive sintetice: in leziunile de dimensiuni mici corticale poate pare numai inatentia senzitiva. 2n AFC afectarea arterei silviene determina deficit senzitiv predominant facio-bra ial, afectarea arterei cerebrale anterioare determina deficit predominant crural. Afectarea ariilor de asociatie din emisferul non-dominant genereaza: tulburari de sc ema corporala: emiasomatognozie 'bolnavul uita membrele stangi), anozognozie 'bolnavul isi neaga boala, emiplegia), anosodiaforie 'indiferenta fata de boala), neglijarea emispatiului controlateral leziunii, emipareza controlaterala. +e"aleea, unul dintre cele mai frecvente sindroame algice, reprezint+ %i unul din cele mai frcvente motive de prezentare la medic. &entru un diagnostic adecvat 2E! ' 2nternational Eeadac e !ociet8, <>>3) a propus urm+toarea clasificare: +e"aleea pri%ar! " cefaleea ca afec-iune independent+: 9. migrena <. cefaleea G de tensiuneH 3. cefaleea G clusterH =. alte cefalee primare. +e"aleea secundar! " cefaleea ca simptom ,n cadrul unei alte afec-iuni:

9. <. 3. =. :. @. I. J. K.

cefaleea posttraumatic+ cefaleea asociat+ patologiei cerebro- vasculare: isc emia cerebral+ emoragia cerebral+ emoragia subara noidian+ malforma-ia arterio-venoas+ arterite disec-ia arterial+ tromboflebite cerebrale puseu ipertensiv cefaleea din afec-iunile intracraniene non- vasculare: cre%terea ; sc+derea presiunii 6C? infec-ii intracraniene neoplasme intracraniene cefaleea atribuit+ unor substan-e cefaleea din infec-iile sistemice cefaleea din tulbur+rile metabolice: ipoxie ipercapnie ipoglicemie insuficien-a renal+ cronic+ cefaleea secundar+ afec-iunilor craniului, g/tului, oc ilor, nasului, urec ilor, sinusurilor, cavit+-ilor bucale nevralgiile craniene ale fe-ei: afec-iuni demielinizante 'nevrita optic+) isc emia nervilor cranieni 'neuropatia diabetic+) afec-iuni inflamatorii ' erpes zoster) nevralgia trigeminal+ primar+ %i secundar+ nevralgia gloso-faringian+ durerea talamic+.

&entru orientarea diagnostic+ %i abordarea terapeutic+ adecvat+ sunt utile: - anamneza minu-ioas+ - examenul clinic general %i examenul neurologic

- examen paraclinic -intit. Ana%ne a .atele anamnestice corect evaluate orienteaz+ spre diagnostic la un num+r important de cazuri: 9. datele generale: v/rst+, ocupa-ie, etc. <. caracterele durerii: - calitatea 'pulsatil+, surd+, arsur+, jung i) - intensitatea durerii: foarte mare 'E!A, migren+, meningit+, encefalopatie ipertensiv+); mare 'procese expansive, abcese cerebrale, afec-iuni oculare %i L?6) - localizarea durerii - influen-a activit+-ilor cotidiene asupra durerii 'efort, ortosta-iune, clinostatism, somn). 3. circumstan-ele debutului %i evolu-ia =. factori agravan-i, declan%atori, amelioran-i :. antecedente personale %i familiale @. r+spunsul la medica-ia analgezic+ uzual+ I. semne %i simptome de acompaniament: - tulbur+ri vizuale: a) fotofobie : migren+, E!A, meningit+ b) scotoame : migren+ c) tulbur+ri ale vederii colorate : glaucom. - tulbur+ri digestive: a) gre-uri %i v/rs+turi: migren+, E!A, glaucom, ematom subdural b) v+rs+turi 'f+r+ grea-+) : sindrom de E2C. c) meterorism : cefalee G de tensiuneH Exa%en clinic !e fac examenul clinic general la care se adaug+ temperatura, *A, pulsul, examenul 4L, %i examenul neurologic complet. Exa%en paraclinic 9. examin+ri bioc imice

<. examen 6C? " dac+ e posibil, s+ fie precedat de neuroimagistic+, dar obligatoriu de examenul 4L Examenul 6C? se indic+ dac+ se suspecteaz+: - E!A ' ,n cazul ,n care C* e normal) - Aeningit+, encefalit+ - Carcinomatoz+ leptomeningian+. &unc-ia 6C? e contraindicat+ dac+: - trombocitopenie M :>>>>;mm3 - sindrom de E2C. 3. neuroimagistica " ,n cazul ,n care anamneza %i examenul neurologic arat+ semne ,ngrijor+toare: - cefalee sever+ brusc instalat+ - agravarea progresiv+ a intensit+-ii; frecven-ei unei cefalei - v/rsta peste :> ani - cefalee N semne neurologice de focar - cefalee N simptome generale: febra, redoare de ceaf+, v+rs+turi - cefalee N somnolen-+, dezorientare, sindrom confuzional - cefalee ,n rela-ie cu un *CC - cefalee N edem papilar. Mi#rena Este o cefalee recurent+, av/nd caracter pulsatil %i de emicranie, care apare pe fondul unei predispozi-ii genetice %i ,n contextul existen-ei unor factori predispozan-i %i declan%atori. Factori predispozani: - sexul feminin - v/rsta ',n :>O din cazuri primul atac este ,nainte de v/rsta de <> ani, %i ,n K>O ,nainte de => ani) Factori declanatori: - varia-ii importante ale mediului ,nconjur+tor 'presiune atmosferic+ %i temperatur+, lumin+ %i zgomote puternice)

- alimente: ciocolata, vin ro%u - emo-ii, stress, efort intelectual prelungit, privarea de somn, menstrua-ia. Tabloul clinic: Aigrena poate fi precedat+ de aur+. Aura dureaza : " @> min %i este sub form+ de: scotoame, fosfene, parestezii, tulbur+ri de limbaj. Cefaleea: - durata ,ntre = -I< ore - caracter de emicranie - pulsatil+ - intensitate sever+ - agravare la efort - ,n timpul crizei pot s+ apar+: gre-uri, vom+, fotofobie, fonofobie. Tratamentul: M!suri #enerale( !e vor evita: - alimentele care pot declan%a criza - anticoncep-ionalele orale - temperaturile extreme, efortul fizic excesiv, privarea de somn, ipoglicemia 1n criz+: - repaus ,ntr-o ,nc+pere lini%tit+. Trata%entul cri ei( A27!: - Aspirin+ :>> " 9>>> mg - &aracetamol :>> " 9>>> mg !umatriptan 9>> mg ;zi Aetoclopramid 9> -3> mg;zi.

Trata%entul pro"ilactic( $eta- blocante: - propanolol : @> " 9<> mg;zi - metoprolol :> " 9:> mg;zi - atenolol :> " 9>> mg;zi. Antidepresive: - amitriptilina: 9>-9:> mg - fluoxetina '&rozac): 9>-=> mg - venflaxina cu eliberare prelungit+ 'Efectin): I:-9:> mg Antagoni%ti Ca: - verapamil <=> mg;zi. Antiepileptice: - acid valproic : :>>- 9J>> mg;zi. - topiramat: <:-9>> mg;zi. - lamotrigina - gabapentinul. igrena !n sarcina: tratamentul crizei: paracetamolul 'A27! pot fi administra-i doar ,n trimestrul 22), iar pentru profilaxie: magneziul <= mmol %i metoprololul. +e"aleea , clusterCefalee de mare intensitate, cu localizare strict unilateral+, cu tendin-+ la grupare %i revenire a crizelor ' evolu-ie P ,n ciorc ineQ). Este mai frecvent+ la sexul masculin. Tabloul clinic: .ebut brusc, la ore fixe, ,n general noaptea %i cu durat+ a crizei ,ntre 9:-9J> min. 4recvent durerea este ,nso-it+ de iperemie conjunctival+, lacrimare, edem palpebral, catar nazal unilateral.

1n timpul crizei pacientul are tendin-a de a se mobiliza permanent. Tratament: 1n criz+: oxigenoterapie 'prin masc+ facial+ cu un flux de I litri pe minut ,n pozi-ie %ez/nd+. &rofilactic: - prednison :> -@> mg;zi cu sc+dere progresiv+ '<-3 s+pt+m/ni). - Ferapamil <=> " =J> mg;zi. - Anticonvulsivante: acid valproic, gabapentin, topiramat.