LP 1

SNTATEA ORAL DETERMINANT ESENIAL AL CALITII VIEII

Organizaia Mondial a Sntii (O.M.S.) a definit sntatea drept o stare complet de bine din
punct de vedere fizic, mental i social i nu doar absena bolii sau infirmitii (1947).
Interrelaia sntate oral sntate general calitatea vieii
principiul de calitate a vieii legat de starea de sntate general (health-related
quality of life)
Afeciunile din sfera cranio-facial pot afecta att de mult aceti parametri nct duc la
alterri n perceperea:
imaginii proprii (self-image);
propriei consideraii (self-esteem);
strii de bine (well being)
Determinanii sntii
Lalonde a definit determinanii sntii:
biologia uman,
stilul de via!
mediul nconjurtor
organizarea serviciilor de sntate.
Abordarea O.M.S. privind strategiile preventive i de promovare a sntii
Programul Global O.M.S. pentru sntate oral (2003)
politici de sntate oral, pentru controlul eficient a factorilor de risc comuni,
reprezentati de stilul de via (igiena oral , dieta nesanogen, consumul excesiv de
alcool, fumatul, etc) pentru:
bolile dentare,
cancerul oral,
tulburarile de dezvoltare cranio-faciale.
dezvoltarea si implementarea proiectelor de prevenire a bolilor orale punnd accent pe
grupurile populationale dezavantajate din trile dezvoltate si cele in curs de dezv
prioritatea cea mai mare - mbuntirea snttii orale a copiilor si vrstnicilor
prevenirea si tratarea leziunilor mucoasei orale (cancer oral si manifestari orale HIV),
tulburari cranio-faciale, traume si accidente.
accente - Reducerea inegalitilor existente n starea de sntate a populaiei cauzate de
diferenele de venit i nivelul de educaie al individului.
Una dintre responsabilitile majore ale O.M.S. este surprinderea tiparului si tendinelor
bolilor orale i analiza determinanilor bolii (cu referire particular la populaia cu risc
crescut)
 LP 2
PRINCIPII ACTUALE PRIVIND CONCEPEREA I IMPLEMENTAREA
PROGRAMELOR DE SNTATE ORAL

Definiie PROGRAM DE SNTATE ORAL: Succesiune de activiti ntreprinse

pentru a mbunti unul sau mai multe aspecte ale strii de sntate oral ale unui grup
populaional.
Strategia O.M.S. de promovare a sntii orale
se bazeaz pe sloganul gndete global - acioneaz local
aciunile trebuie focalizate pe:
identificarea determinanilor sntii
implementarea de proiecte demonstrative comunitare de promovare a sntii
crearea unor baze de date care s permit evaluarea programelor aflate n derulare
stabilirea unor relaii naionale i internaionale de schimb de experien privind
promovarea sntii orale.

Un program de sntate oral cuprinde:

etapa de cercetare - descrierea, evaluarea i explicarea tiinific a unui aspect de
sntate oral la nivelul unui grup populaional
stabilirea design-ului i iniierea programului
implementarea programului
meninerea i consolidarea programului
extinderea i adaptarea programului la noile cerine.

Definirea populaiei int: precolari, colari, liceeni, vrstnici, gravide, aduli, , etc., cu accent
asupra grupelor dezavantajate: indivizii instituionalizai (copii sau vrstnici n cmine, azile,
etc); persoane cu dizabiliti, etc

Monitorizarea programului:
1. Monitorizarea activitilor programului
2. Monitorizarea forei de munc
3. Monitorizarea facilitilor i a echipamentelor.

Evaluarea programului:
Permite s msurm progresul obinut la final i eficiena fiecrei activiti
Permite identificarea problemelor aprute n cursul derulrii programului i soluiile
acestora
 Permite obinerea unor concluzii feedback.

LP 3
ANCHETE EPIDEMIOLOGICE

Epidemiologia: Studiul distributiei si al determinantilor starilor si evenimentelor legate

de sanatate in populatii specifice si aplicarea acestui studiu pentru a tine sub control
problemele de sanatate (Last, 1988)
Analizeaza atat starea de boala, incapacitatea, morbiditatea si mortalitatea, cat si
aspectele pozitive ale sanatatii si metodele de ameliorare ale acesteia.

Domeniile de studiu ale epidemiologiei

Etiologia bolilor - identificarea unor metode preventive (impactul
factorilor genetici, de mediu, comportament si stil de viata in
multifactorialitatea etiologiei bolilor).
Istoricul (evolutia) bolilor - epidemiologia clinica (aplicarea metodelor
epidemiologice in practica medicala)
Descrierea starii de sanatate a grupurilor populationale utila pentru
identificarea unor programe de sanatate prioritare pentru prevenirea si
urmarirea evolutiei bolilor.
Evaluarea eficientei si eficacitatii serviciilor de sanatate publica, a
masurilor preventive si de promovare a sanatatii.

Tipuri de studii epidemiologice

A. Studii observationale ( masoara si analizeaza dimensiunile unei probleme de

sanatate, fara a interveni in evolutia bolii.
1. Studii descriptive
2. Studii analitice
B. Studii experimentale (interventie) tentative de schimbare a unui element al bolii
(expunerea sau progresul) prin tratament.
 LP 4
ANCHETE EPIDEMIOLOGICE
1. Studii descriptive
descriu caracteristicile decelabile ale starii de sanatate si / boala ale comunitatilor
(caracteristici personale, temporale si spatiale a bolilor si factorilor de risc)
parametrii utilizati: morbiditatea, mortalitatea, incapacitatea de viata, speranta de viata,
etc.
Tipuri de studii descriptive
Seriile de cazuri
Studii ecologice (corelationale)
Studii in sectiune (transversale)

Studii transversale (in sectiune)

determina prevalenta unei boli, masurand in acelasi timp si expunerea si efectul,
problema principala fiind determinarea cronologiei expunere-efect; se realizeaza pe
esantioane reprezentative de populatie
Screeningul
examinare de masa, consta in aplicarea unor procedee si tehnici de investigatie asupra
unui grup populational pentru identificarea de prezumtie a unei boli, anomalii sau
factori de risc;
depistarea precoce a bolilor , incadrandu-se in masurile de profilaxie secundara;

2. Studiile analitice cauta argumente in favoarea existentei unei asociatii de tip

cauzal
Tipuri de studii epidemiologice analitice
Studiile caz-control (anamnestice)

Studiile de cohorta 1. Prospective

2. Retrospective
Teste de semnificatie statistica
Testul statistic z: compararea valorilor unor indici intre loturi, se utilizeaza atunci cand
se cunoaste deviatia standard a populatiei studiate.
Testul statistic t cand deviatia standard a populatiei nu este cunoscuta, ci doar cea a
esantionului (s).
Testul chi-patrat se se utilizeaza in cazul variabilelor de tip categoric pentru a testa
ipoteza zero- faptul ca distributiile variabilelor sunt independente una fata de alta.
 Corelatia - gradul in care doua variabiledepind una de alta, masurandu-se prin
coeficientul de corelaia bivariat, respectiv coeficientul Pearson (r) si coeficientul
Spearman
Regresia model matematic pentru stabilirea ecuatiei dintre variabile.
LP 5
ABORDRILE SNTII ORALE
- Individual
- Comunitar

Responsabilitatea individual
A. Igienizarea oral zilnic -
B. Stilul de via
Responsabilitatea personalului medical dentar:
- evaluarea starii de sanatate orala
- metode moderne de dg
- evaluarea necesarului de tratament
- abordarea terapeutica individualizata
incadrarea intr-o grupa de risc
Metodologia moderna de abordare - factori implicati in aparitia unei afectiuni:
- agenti etiologici
- susceptibilitatea pacientului (teren, factori genetici)
- comportament, mediu extern
- timp
Factorii de risc ai cariei dentare

A. Fizici (biologici):
experiena carioas anterioar
modificri de structur ale smaltului
zone anatomice dentare susceptibile
hipoplazia de smal
nivel crescut SM
carii de biberon n antecedente
factori genetici

B. Boli generale sau tratamente care pot influena riscul carios

diet special bogat n carbohidrai,
administrare frecvent de medicamente cu coninut crescut de zahr,
scderea fluxului salivar datorit iradierii sau medicaiei,
boli autoimune sindrom Sjgren
radioterapia n teritoriul buco-maxilo-facial
 purtarea aparatelor ortodontice

Factorii de protecie

Dispensarizare frecvent cu controlul placii dentare, igienizare profesional

Acces la ingrijirile de specialitate i educaie pentru igien corect
Supravegherea condiiilor favorizante
Reducerea nivelului SM
Intervenii preventive (sigilri, fluorizari profesionale)
Fluorizare optim sistemic sau local
Prevenirea obiceiului de sugere biberon
Reducerea frecvenei gustrilor
Reducerea cantitii i frecvenei consumului de dulciuri
Igiena oral corespunztoare
Igiena oral i starea sntii optime a parinilor
Substituieni de saliv
 LP 6
Parametrii utilizai n evaluarea riscului carios

A. Experiena carioas anterioar

Exprimata prin:
1.Prevalena cariei - balana dintre factorii de rezistan i atac n prezent i trecut,
exprimat prin indicii DMFT, DMFS, dmft, dmfs i SIC.
2. Prezena leziunilor incipiente,
3. Statusul dentiiei primare i a M1-
4. Cea mai bun combinaie de predictori ai creterii carioase

B. Teste salivare teste diagnostice

1. Rata fluxului salivar (stimulat i nestimulat)
2. Capacitatea tampon salivar
3. Determinarea nivelului Streptococului mutans
4. Determinarea nivelului Lactobacililor adjuvant pentru consilierea privind dieta
necariogen si motivarea pacienilor, predictor bun pentru cariile radiculare, singular nu
este suficient de semnificativ
5. Determinarea concentraiei Candida Albicans
6. Testul sucrazei -determinarea activitii sucrozei salivare

Teste salivare i microbiologice realizate n cabinet

(GC Saliva-Check Mutans)
1.Concentraia SM -un rol important in initierea cariilor dentare, este util pentru evaluarea
riscului cariogen al pacienilor.
- Timpul de prelevare este de cteva secunde, iar rezultatele concrete testului se obin intre 5 - 15
minute
2.GC Saliva-Check Buffer -fluxul, vscozitatea pH i capacitatea tampon a salivei nestimulate
3.GC Plaque Indicator Kit
-vrsta i acidogenitatea plcii bacteriene in doar 5 minute,
- ofera o imagine clar a zonelor n care exista acumulare de plac
-face diferena ntre placa bacterian nou format i placa matur.
 Modele de evaluare ale Riscului Carios

1. Asoc. Dentara Americana (ADA) (1994) - Anderson, Brathall

2. ADA (1995) - Caries Risk Assessment (CRA)
3. Cariograma (Brathall) (1996)
4. ADA (2002) - Managementul cariei prin evaluarea riscului carios (CAMBRA)
ADA- Previser (2003)

LP 7

Modele de evaluare ale Riscului Carios

Cariograma (Brathall, 1996)

un program computerizat, interactiv si educational

Conceput pentru intelegerea interactiunii dintre factorii care concura si predispun la
aparitia CD, fiind un ghid in incercarea de estimare a RC;
Scopul sau este de demonstrare grafica a riscului carios, exprimat prin Sansa de a
evita noile carii , ilustrand in ce proportie afecteaza diferiti factori aceasta sansa si de a
incuraja aplicarea metodelor de preventie inainte de aparitia noilor leziuni;
Factorii cuprinsi in evaluare sunt : Dieta (sectorul albastru), Bacterii (rosu),
Susceptibilitate , alcatuit din programul de fluorizare, capacitatea tampon salivara si
rata fluxului salivar (Bleu) si Circumstante , constituit din experienta carioasa
anterioara si bolile generale asociate( galben). Sansa actuala de evitare a cariilor
este reprezentata de sectorul verde, iar dimensiunea sa arata marimea riscului carios.
Se poate demonstra modul in care se poate reduce Sansa prin actiunea asupra factorilor
de risc , schimband scorurile pentru fiecare factor si se ofera sugestii pentru metodele de
reducere a riscului carios.

Managementul cariei prin evaluarea riscului carios(CAMBRA)

elaborat n 2002 a fost de un grup de experi din S.U.A.

contine fia de evaluare (indicatori de risc, factori de risc si de protectie) i recomandri
de procedee terapeutice.
 primul pas este evaluarea nivelului riscului carios pentru determinarea nevoii de
interventie terapeutic, fiind o parte integrant a planului de tratament.
pe baza evaluarii riscului carios se completeaz recomandrile terapeutice, ce constituie
punctul de plecare pentru conturarea planului de tratament.
analiza global a ncadrrii pacientului n grupa de risc n funcie de balana dintre
indicatorii/ factorii de risc i factorii de protecie, prin determinarea numrului i a
severittii indicatorilor/ factorilor de risc.
LP 8

Indicii clinici DMFT, CPITN i SiC

n broura O.M.S. privind supravegherea sntii orale (1987) necesarul de tratament restaurativ
i parodontal este apreciat n funcie de numrul de suprafee care necesit obturaie, aplicare de
microproteze sau extracie i respectiv pe baza indicelui CPITN.

Indicele CPI (Community Periodontal Index), anterior numit CPITN (CPI of

Treatment Need) cuprinde 3 indicatori clinici: sngerarea, prezena tartrului i
profunzimea pungilor parodontale (se pleaca de la premiza evolutiv a afeciunii
parodontale); Dinii examinai sunt: 17, 16, 11, 26, 27, 47, 46, 31, 36, 37.

DMF-T/deft exprim numrul mediu de dini cariai (D), abseni (M) i obturai (F)
pentru un subiect examinat (dent. perm i temporar). Alctuit din trei componente: dinte
cariat (D/d); absent de cauz carioas (M/e); dinte obturat (F/f). Msurarea prevalenei
cariei dentare prin numrul de suprafee dentare afectate (DMF-S) prezint un grad mai
mare de acuratee dect msurarea prin numrul de dini afectai (DMF-T). Ex.: un dinte
cu cinci suprafee dentare afectate de carie va avea aceeasI contribuie la valoarea final a
indicelui DMF-T ca i un dinte care are numai o suprafa afectat.

Indicele Semnificativ de Carie (Significant Caries Index) SiC. 2000, Prof. Douglas
Bratthall a propus introducerea unui nou indice pentru a atrage atenia asupra indivizilor
cu cele mai mari valori ale indicelui DMFT. SiC reprezint valoarea medie a indicelui
CAO-D la treimea din grupul studiat cu cele mai mari valori ale acestui indice.
 Calcularea indicelui SiC are o importan deosebit i n aprecierea necesitilor de
tratament, deoarece la aceast treime cu valorile cele mai mari ale indicelui DMFT se
impune luarea de msuri preventive suplimentare.

LP 9

CHESTIONARUL DAS
(Dental Anxiety Scale) - Corah, 1969

Mai jos sunt enumerate o seam de atitudini i stri sufleteti prin care trec oamenii care
merg la tratamente stomatologice. Alegei varianta de rspuns care vi se potrivete cel
mai bine la fiecare din cele 4 ntrebri i marcai-o cu un X, n csuele de rspuns
corespunztoare. V rugm ca la fiecare ntrebare s alegei o singur variant de rspuns.
Chestionarul este anonim i este folosit pentru cercetarea tiinific medical.

Vrsta ani
Sexul M F
Profesia/ocupaia
V mulumim pentru bunvoin!
 Cotare: variantele de raspuns se coteaz astfel:
a) - 1 punct;
b) - 2 puncte;
 c) - 3 puncte;
d) - 4 puncte;
e) - 5 puncte.
Scorurile totale ntre 4-20
Interpretare: Scorurile intre 4-12 puncte nu prezint semnificaie clinic, dar scorurile
totale ntre 13-14 puncte sunt ngrijortoare pentru medicul stomatolog i pacient, n timp
ce scorurile de 15 i peste aceast valoare denot un pacient cu grad ridicat de
anxietate.