Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Carol Davila”

Facultatea de Medicină Dentară

Catedra de Sănătate orală şi Stomatologie comunitară

EVALUAREA COMPORTAMENTULUI LEGAT DE

SĂNĂTATE ORALĂ LA UN GRUP DE ELEVI DIN
BUCUREȘTI

ANUL VI, GRUPA 34

2019

1
Rezumat

Scopul studiului a fost evaluarea comportamentului legat de sănătatea orală a unui

grup de elevi de școala primară. Lotul a fost reprezentat de 22 de elevi de clase 0-IV din
cadrul școlii Nr. 71 din Bucuresti, iar evaluarea s-a realizat utilizând un chestionar format
din 9 întrebări, 6 întrebări cu răspuns închis şi 3 cu răspuns deschis.
Conform rezultatelor, 86% din totalul elevilor au un comportament adecvat cu privire
la frecvența periajului dentar și doar 50% din elevi folosesc mijloace auxiliare de igiena
dentară. Am constatat ca 50% din elevi efectuează un periaj corect (vertical). Datorită vârstei
mici, de maxim 10 ani, am constatat ca toți elevii sunt nefumători. 59 % din școlari afirmă că
mai consumă doar apă după periajul de seară, iar in ceea ce privește vizita la medicul
stomatolog doar 27 % declară ca merg de 2 ori pe an la un control, față de 50 % care cred că
ar trebui să meargă doar atunci când apar probleme dentare.
In urma acestui studiu realizat pe un lot de elevi de scoală primară, se poate afirma că
majoritatea elevilor au un comportament satisfacator legat de igienă orală, dietă,
circumstanțele apariției cariilor și conștientizează importanța menținerii sănătății orale.

Introducere

Definiţie O.M.S. :
Sănătatea orală este reprezentată de absenţa afecţiunilor dentare şi a durerii faciale
cronice, a cancerului orofaringian, a inflamaţiilor orale, defectelor congenitale cum ar fi
labioschizis sau palatoschizis, afecţiunilor gingivale, cariilor dentare şi pierderii dinţilor şi a
altor boli care afectează cavitatea orală.
Calitatea vieții este influențată de starea de sănătate, iar o componentă importantă a sănătații
generale este sănătatea orală reprezentată de:
 integritatea arcadelor dentare

 integritatea părților moi superficiale și profunde

 absența durerii la nivelul componentelor aparatului dentomaxilar

 realizarea armonioasă a funcțiilor acestuia

Factori de risc:
 IGIENA ORALĂ DEFICITARĂ şi lipsa vizitelor regulate la medicul dentist se
asociază cu afecţiuni gingivale şi carii dentare.
 DIETA bogată în zahăr şi grăsimi şi săracă în fibre, vitamine şi minerale esenţiale se
asociază cu carii dentare şi pierderea prematură a dinţilor.
 FUMATUL este implicat în numeroase afecţiuni incluzând cancerul oro-faringian,
afecţiuni periodontale şi a altor ţesuturi din cavitatea bucală, pierderea dinţilor.

2
  CONSUMUL EXCESIV DE ALCOOL creşte riscul apariţiei cancerului cavităţii
bucale. Alcoolul este un factor de risc major pentru numeroase probleme sociale şi
violenţa fizică care adesea conduc la fracturi ale oaselor feţei sau dinţilor.
 NEFOLOSIREA ECHIPAMENTELOR DE PROTECŢIE adecvată în timpul
practicării anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor cu motor poate fi cauza unor
traumatisme faciale.

Școală reprezintă locul de formare a viitoarelor generații, iar tinerii au capacitatea cea mai
mare de asimilare a cunoștințelor și pot fi mult mai ușor influențabili privind comportamentul
sanogen.
Astfel școală reprezintă locul ideal de promovare a acestor practici care conduc la o bună
sănătate orală, scopul final fiind acela creări unei generații mai sănătoase și în final de
reducere a costurilor privind sănătatea orală, costuri care nu se rezumă numai la bani, ci și la
incapacitatea de muncă individuală.

Scopul :
Scopul studiului a fost de evaluare a comportamenului legat de sănătate orală a unui grup de
elevi de școală primară din București.

Obiective:

 Evaluarea deprinderilor legate de igiena orală și a obiceiurile alimentare;

 Evaluarea deprinderilor legate de fumat ;
 Evaluarea frecvenței prezentării la cabinetul stomatologic ;
 Înștiințarea cu privire la importanța controalelor periodice.

Implicațiile etice ale cercetării

În vederea realizării studiului a fost necesară obținerea acordului comisiei de etică a
UMF ”Carol Davila” București, al Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București,
al conducerii școlii și al părinților elevilor sub 18 ani.
Elevii au fost înștiințați cu privire la conținutul chestionarelor,au acceptat participarea
la acest studiu și au răspuns întrebărilor primite .
Elevilor li s-a garantat anonimatul și au fost înștiințați că rezultatele vor fi utilizate în
scop academic, non-comercial, pentru cercetarea științifica în domeniul sănătații orale.

3
Materiale și metodă
Studiul a fost realizat în data de 15.11.2018 la elevii claselor primare de la Școala 71
din București. A fost ales un eșantion de 22 de elevi cu vârste cuprinse între 7 și 10 ani,
provenind din mediul urban. Studiul a fost desfășurat împreună cu studenții anului VI de
studiu de la Facultatea de Medicină Dentară din cadrul U.M.F Carol Davila , în timpul orelor
de lucrări practice de la disciplina de Sănătate orală.
Metoda de culegere a datelor : anchetă epidemiologică în care s-a utilizat un
chestionar ce cuprindea 9 întrebari din care 2 cu răspuns deschis și 7 cu răspuns închis.
În scopul obținerii unor date concrete cu privire la comportamentul legat de igiena
dentara al copiilor evaluați, în chestionar s-au introdus trei întrebări care au urmarit
identificarea frecvenței și a tehnicii de periaj utilizate,precum și posibila utilizare a
mijloacelor auxiliare de igienizare a cavității orale. Două întrebări au fost referitoare la
obiceiuri alimentare ce pot avea un impact negativ asupra stării de sănăte orala. S-a urmarit
deasemenea depistarea factorului nociv reprezentat de fumat, precum și identificarea
frecvenței vizitelor la medicul stomatolog.
După o scurtă introducere în scopul familiarizării copiilor cu activitatea în desfășurare
, acestora li s-au adresat câteva întrebări legate de noțiuni elementare de sănătate orală ( ex de
cate ori pe zi trebuie sa ne periem dintii? , ce alimente sunt daunatoare pentru dinti? de ce
trebuie sa ne spalam pe dinti?) . Ulterior aceștia au vizionat un scurt film educativ de
animație în care au fost punctate concepte cheie cu privire la frecvența periajului,mijloace
auxiliare de igienizare, alimente cariogene și acțiunea nocivă a acestora.
A urmat o discuție liberă, în care copiii au primit întrebări țintite referitoare la cele
mai importante informații expuse in film, și în care s-a insistat asupra acestor noțiuni în ideea
sublinierii și fixării lor.
Copiii au fost apoi împărțiți în grupuri egale și li s-a exemplificat pe un model tehnica
de periaj Bass modificată și modalitatea de utilizare corectă a aței dentare. Li s-a explicat de
asemenea importanța folosirii apei de gură și a evitării consumului de alimente dulci între
mese, precum și necesitatea controalelor efectuate la medicul stomatolog o data la șase luni.
Fiecare copil a avut ocazia să exemplifice pe model tehnica de periaj și de utilizare
corespunzătoare a dental floss-ului prezentate anterior, fiind atent supravegheat și corectat în
vederea însușirii adecvate a acestora.
În final toți elevii au primit chestionare pe baza cărora s-au realizat graficele ce
urmează. Întrucât elevii de clasa I nu dețineau abilitățile necesare de citire și scriere, aceștia
au primit ajutorul studenților pentru completarea chestionarelor.
Prin aplicarea chestionarelor, elevilor li s-a oferit o lecție de educație a carei obiective
au fost:

1. Informarea cu privire la importanța sănătații orale și riscurile ce survin odată cu neglijarea

acesteia;
2. Conștientizarea asupra factorilor de risc , a metodelor de preveție și a mijloacelor de
igienă orală;
3. Informarea asupra tehnicilor corecte de periaj și folosirea mijloacelor auxiliare de igienă
(ața dentară, apa de gură);
4. Informarea în privința importanței unei diete sănătoase și echilibrate și conștientizarea
asupra nocivității unei diete bogate în zaharuri asupra sănătații orale și a întregului
organism;

4
Echipa de lucru:

Strugari Iulia Alexandra: documentare, elaborarea concluziilor, realizarea prezentării

Microsoft Powerpoint, realizarea prezentării în Microsoft Word;
Mitroi Ioana Andreea: documentare, elaborearea obiectivelor și implicațiilor, realizarea
prezentării în Microsoft Word;
Tobescu Ioana Miruna: documentare, elaborearea echipei de lucru, costuri și calendarul
desfășurării, realizarea rezumatului, realizarea prezentării în Microsoft Word;
Racoceanu Cristinia Maria: documentare, elaborearea metodologiei și metodei, realizarea
prezentării în Microsoft Word;
Tăloi Florin Alin: documentare, introducerea datelor în calculator, prelucrarea datelor,
realizarea graficelor, realizarea prezentării în Microsoft Word;
Tacu Gabriela: documentare, elaborarea discuțiilor, realizarea prezentării în Microsoft Word;
Aninoiu Tiberiu: documentare, realizarea introducerii, realizarea prezentării în Microsoft
Word;

Cost și posibilitați financiare:

 Multiplicare chestionare: 10 RON
 Transport: 20 RON

Calendarul desfasurarii

Perioada 22.10-12.11 12.11-16.11 19.11-4.-01

Documentarea
Culegerea datelor
Prelucarea datelor
Realizarea
proiectului

5
 Frecvența
Frecvențauti
periajului
lizării aței
Domiciliul subiecților Rezultate
dentare
dentar
1=de câteva ori
14% pe săptFolosesc
2=1 dată În urma
Nupe zi
folosesc
3=de 2 ori pe zi 1= urban analizei
50% 50%
2=rural chestionarelor
86%
efectuate pe un lot
de 22 elevi cu
vârste cuprinse
100% între 7 și 10 ani, s-
au obținut
următoarele
rezultate:

1) Toți elevii fac parte din mediul urban;

2) 86% din totalul elevilor au un comportament adecvat cu privire la frecvența periajului dentar și
doar 50% din elevi folosesc mijloace auxiliare de igienă dentară;

6
 Tipuri de alimente
Tehnica de
consumate
periaj utidupă
lizatăperiajul de
seară
23% 27%
1=orizontal 1=apă
2=vertical 2=gustare
3=rotatie 3=suc
50% 4=vertical dinspre gingie
spre dinte 4=dulciuri
5=combinat 5=combinat 3) Am constatat că
59% 50% din elevi
14%
18% 9% efectuează un periaj
corect (vertical,
dinspre gingie spre
dinte și combinat),
iar restul folosesc
pentru curățare o mișcare orizontală sau de rotație

4) 59 % din școlari afirmă că mai consumă doar apă după periajul de seară, iar ceilalți mai iau o
gustare, suc, dulciuri sau o combinație între aceste produse;

7
 Tipuri de Frecvența
alimente consumate
fumatului în pauze

3%
26% 31%
1=apa
1=nefumător
2=suc
2=ocazional
3=ceva dulce
3=1-10 țigări/zi
4=sandwich
4=11-20 țigări pe zi
5=fructe
5=peste 20 țigări pe zi
6=lactate

3%
100%
31% 8%
5) În ceea ce
priveste consumul
de alimente în
pauzele școlare am
constatat că elevii servesc în principal un sandwich sau fructe, dulciurile fiind consumate într-un
procent de doar 8% iar sucul in 2% din cazuri

6) Datorită vârstei mici, de maxim 10 ani, am constatat că toți elevii sunt nefumători

8
 Frecvența vizitelor la medicul denti st

27% 14%
1=niciodată
2=când apar probleme
3=1 dată/an
4=de 2 ori/an
5=mai des de 2 ori pe an
5%

5%
50%

7) În ceea ce
privește vizita la
medicul stomatolog doar 27 % știu că ar trebui să meargă măcar de 2 ori pe an la un control, față de
50 % care cred că ar trebui să meargă doar atunci când apar probleme dentare. Un procent de 14 %
din elevi nu s-a adresat până în prezent serviciilor de stomatologie, 4 % au mers la medicul dentist o
singură dată pe an iar 5% au mers de 2 ori pe an.

Discuții:
Am comparat rezultatele studiului nostru cu rezultatele altor 3 studii despre nivelul
cunoștințelor elevilor de școală primară în ceea ce privește sănătatea orală. Cele 3 studii au
fost efectuate in Suedia, Spania și Iran.
În Suedia, lotul de participanți a fost de 793 de elevi cu vârste cuprinse între 12 și 15 ani, din
regiunea Uppsala. Ca metodă de evaluare a fost folosit un chestionar ce cuprindea 15
întrebări despre cunoștințele și obiceiurile legate de igiena orală. Numărul baieților și al

9
fetelor a fost egal. Rezultatele au arătat că nivelul cunoștințelor participanților este ridicat.
Majoritatea consideră că sănătatea dinților este importantă. S-a constatat că răspunsurile
fetelor au fost corecte într-un procent mai mare decât cele ale băieților. De asemenea, fetele
au mai multe obiceiuri sănătoase, ce includ folosirea produselor de igienă orală cu fluor și a
aței dentare. Elevii de vârstă mai mare au dovedit mai multe cunoștințe decât cei mai mici.
Întreg grupul deține informații cuprinzătoare despre efectele pastei de dinți, dar doar 85% știu
că fluorul întărește structura dentară. Rezultatele au demonstrat că 88% dintre participanți
cunosc obiceiurile alimentare nocive și alimentele cariogene astfel încât aceștia își pot reduce
riscul de apariție a cariilor dentare printr-o alimentație necariogenă. Elevii ce provin din
familii de emigranți au mai puține cunoștinte despre igiena orală în comparație cu suedezii
nativi. ¹
În Spania, studiul a inclus 1105 participanți, elevi din regiunea Galicia. S-a folosit un
chestionar ca metodă de evaluare. Jumătate dintre participanți știu ca zahărul produce carii
dentare. 74-87% au răspuns corect la întrebările despre ce este caria dentară, cum poate fi
evitată, despre efectul fluorului asupra dinților și despre importanța îngrijirii dinților. În
contrast cu acest rezultat, nivelul de cunoștințe despre ce este gingivita și cum poate fi evitată
a fost foarte scăzut: doar 1/3 au răspuns corect. Cu privire la atitudinea despre sănătatea orală,
74% consideră că este important să își îngrijească dinții, iar 1.3% consideră ca nu este
important. Despre obiceiurile participanților, 62% declară că s-au spălat pe dinți în ziua
respectivă, 26% cu o zi înainte, și 6.4% cu mai mult de 2 zile în urmă. 6% declară ca nu
consumă dulciuri iar 74% consumă dulciuri împreună cu prietenii. 75% dintre elevi cunosc
efectele benefice ale fluorului pentru dinți. ²
În Iran, studiul a inclus 440 de elevi cu vârste cuprinse între 10 și 15 ani, din Khorramabad.
Lotul a cuprins 230 de băieți și 210 fete. S-a folosit un chestionar ce a inclus întrebări despre
igiena orală, sângerări gingivale, rolul fluorului și ce înseamnă dinți sănătoși. Rezultatele au
arătat ca 93.6% dintre elevi nu știu ce sunt sângerările gingivale și ce înseamnă acestea, și
doar 6.4% știu că reflectă inflamații ale gingiilor. În legătură cu rolul fluorului, 83.2% știu că
fluorul întărește dinții, în timp ce 16.8% nu cunosc efectele fluorului asupra dinților.
Majoritatea elevilor 81% consideră că „dinți sănătoși” înseamnă „dinți albi și strălucitori”,
18.2% cred că dinții sănătoși sunt cei fără carii, iar 0.9% nu știu ce înseamnă.
Rezultatele mai arată că 75% dintre respondenți se duc la medicul dentist doar atunci când au
dureri dentare și 15% susțin că nu au fost niciodată la medicul dentist. Dintre cei care se duc
la medicul dentist, 82.9% au fost ca urmare a cariei dentare, 12% pentru sângerări gingivale.
La întrebarea despre vizitele regulate la medicul dentist, 50% dintre respondenți au avut o
atitudine pozitivă în legătură cu acest aspect și consideră că sunt necesare, iar 50% consideră
că nu sunt necesare. 72.7% dintre elevi se spală pe dinți o dată pe zi, iar 15% se spală pe dinți
ocazional. 93% dintre ei folosesc o periuță de dinți și pastă de dinți, în timp ce 1.5% se spală
pe dinți cu degetul și cu pastă de dinți. 8.2% declară că își clătesc gura de fiecare dată după ce
mănâncă, 12.9% doar uneori iar majoritatea 78.9% nu o fac niciodată.³

Concluzii:
Analizând rezultatele studiului realizat pe un lot de de 22 de elevi, cu vârste cuprinse între
7 si 10 ani, am constatat că majoritatea elevilor au cunoștințe satisfăcătoare in ceea ce
privește periajul dentar si alimentația sănătoasă în scopul prevenirii îmbolnavirii dentare.
Astfel că majoritatea elevilor realizează igiena dentară de 2 ori pe zi și foarte puțini
realizează acest lucru doar o singură dată. Cu toate acestea, doar jumătate dintre ei realizează

10
mișcările de periaj într-un mod corect, dinspre gingie spre dinte și tot atâția folosesc mijloace
auxiliare de igienă (ața dentară). După periajul de seară, aproximativ 1 din 2 elevi consumă
apă,iar restul dulciuri. În ceea ce privește gustarea din timpul pauzelor școlare, elevii
consumă cel mai des sandwich-uri și apă și foarte puțini dulciuri și sucuri.
Date nesatisfăcătoare au reieșit din întrebările legate de frecvența la medicul stomatolog,
astfel că doar 1 copil se adresează medicului de 2 ori pe an așa cum este normal, 3 dintre ei
nu s-au adresat până acum serviciilor de stomatologie, iar jumătate dintre copii cred că ar
trebui să se prezinte la medic doar atunci când au o problemă.
Toți copiii provin din mediul urban și declară că nu sunt fumători.
Analizând toate aceste date putem concluziona că eforturile noastre cu privire la informarea
populației, mai ales cea tânără, ar trebui să se dubleze și să extindem programele la cât mai
multe centre educaționale, cu toate că mulți dintre ei au cunoștintele potrivite în ceea ce
privește igiena orală,dar nu toți aplică și realizează acest lucru într-un mod corect.

Bibliografie:

¹ Hedman, Eva.(2012).The School as an Arena for Oral Health Promotion.Gupea, 2012.

https://gupea.ub.gu.se/bitstream/2077/30261/1/gupea_2077_30261_1.pdf (04.01.2019)

² Smyth, Ernesto; Caamaño, Francisco; Fernámdez-Riveiro, Paula.(2007).Oral health knowledge,

attitudes and practice in 12-year-old schoolchildren.Scielo,2007. http://scielo.isciii.es/scielo.php?
script=sci_arttext&pid=S1698-69462007000800016 (04.01.2019)

³ Kamran, Aziz; Bakhteyar, Katayoun; Heydari,Heshmatollah; Lotfi, Ali; Heydari, Zahra;(2014). Survey
of Oral Hygiene Behaviors, Knowledge and Attitude among School Children: A Cross-Secrional Study
from Iran. Semanticscholar,2014.
https://pdfs.semanticscholar.org/03da/85d8b086f748cc56709b4efc5e24a071ddac.pdf (04.01.2019)

http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2017/03/Proiect-de-planificare-a-campaniei-
Ziua-Mondiala-a-Sanatatii-Orale-2017.pdf

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sănătate

11