EXPERIENŢA APLICĂRII PRACTICE

A PROGRAMELOR DE PROFILAXIE
A AFECŢIUNILOR STOMATOLOGICE
ÎN DIFERITE ŢĂRI

ELABORAT:CHEPTĂNARU VLADISLAV
 Abordarea O.M.S. privind strategiile preventive şi de
promovare a sănătăţii Programul Global O.M.S. pentru sănătate
orală
  politici de sănătate orală, pentru controlul eficient a factorilor
de risc comuni, ce pot fi modificati, reprezentati de stilul de viaţă
(igiena orală , dieta nesanogenă, consumul excesiv de alcool,
fumatul, etc) pentru:
  bolile dentare,
  cancerul oral,
  tulburarile de dezvoltare cranio-faciale.
  dezvoltarea si implementarea proiectelor de prevenire a bolilor
orale si promovare a sanatatii, punând accent pe grupurile
populationale dezavantajate din tările dezvoltate si cele in curs de
dezv., cele cu sisteme de sănătate in curs de tranzitie.
  prioritatea cea mai mare - îmbunătăţirea sănătătii orale a
copiilor si vârstnicilor
  prevenirea si tratarea leziunilor mucoasei orale (cancer
oral si manifestari orale HIV), tulburari cranio-faciale,
traume si accidente.
  accente - Reducerea inegalităţilor existente în starea de
sãnãtate a populaţiei cauzate de diferenţele de venit şi
nivelul de educaţie al individului.
  Reducerea inegalităţilor - prin abordarea populaţiei ţintă
cu cel mai mare factor de risc pentru bolile orale şi creşterea
accesului la sistemele de ingrijiri primare existente.
  Una dintre responsabilităţile majore ale O.M.S. este
surprinderea tiparului si tendinţelor bolilor orale şi analiza
determinanţilor bolii (cu referire particulară la populaţia cu
risc crescut)
Obiectivele O.M.S pentru anii
2000,2010,2025
 Strategia O.M.S. de promovare a sănătăţii orale  se
bazează pe sloganul “gândeşte global - acţionează
local”
  acţiunile trebuie focalizate pe:
  identificarea determinanţilor sănătăţii
  implementarea de proiecte demonstrative comunitare
de promovare a sănătăţii
  crearea unor baze de date care să permită evaluarea
programelor aflate în derulare
  stabilirea unor relaţii naţionale şi internaţionale de
schimb de experienţă privind promovarea sănătăţii orale.
 Programele de sănătate orală variază în funcţie de:
  tipul de problemă de sănătate orală
  grupa de vârstă căreia se adresează
  factorii de risc ai grupului populaţional
  perioada de derulare
 nivelul de mobilizare a comunităţii.

 Tipuri de programe de promovare a sănătăţii:

 Programe internaţionale conduse de organizaţii internaţionale (O.M.S.,
F.D.I., A.D.A.).
 Programe naţionale – guvern, organizaţii profesionale naţionale
 Programe locale – organizaţii politice sau profesionale locale. Un program

de sănătate orală cuprinde:

  etapa de cercetare - descrierea, evaluarea şi explicarea ştiinţifică a unui
aspect de sănătate orală la nivelul unui grup populaţional
  stabilirea design-ului şi iniţierea programului

  implementarea programului
  menţinerea şi consolidarea programului

  extinderea şi adaptarea programului la noile cerinţe

 Modelul Ewles şi Simnett (1999) de realizare a unui
program de sănătate cuprinde 7 etape:
 1. Identificarea necesităţilor şi priorităţilor
 2. Stabilirea scopului şi obiectivelor
 3. Stabilirea celei mai eficiente metode de atingere a
scopului şi obiectivelor
 4. Identificarea resurselor
 5. Planificarea metodelor de evaluare
 6. Stabilirea planului de acţiune
 7. START! Implementarea programului
 Definirea populaţiei ţintă: preşcolari, şcolari, liceeni,
vârstnici, gravide, adulţi, , etc., cu accent asupra
grupelor dezavantajate: indivizii instituţionalizaţi (copii
sau vârstnici în cămine, azile, etc); persoane cu
dizabilităţi, et
 Identificarea necesităţilor şi priorităţilor:
  Date privind problema de sănătate - determinarea gravităţii şi extinderii
afecţiunii respective, precum şi stabilirea grupelor de risc - (fişe clinice tip
O.M.S.)
  Date demografice (profilul colectivităţii) - instrumente sociologice
(chestionar, interviu, focus grup)
  numărul indivizilor din populaţia ţintă şi distribuţia geografică
  status-ul soco-economic
  condiţii de viaţă
  adresabilitatea către serviciile medicale publice
  starea generală de sănătate
  Date privind status-ul educaţional – instrumente sociologice (chestionar,
interviu, focus grup)
  cunoştinţe
  atitudini şi comportamente.
 Stabilirea scopului şi obiectivelor:
 Ce vrem să obţinem? Unde vrem să ajungem? Stabilirea celor mai eficiente
metode.
 Priorităti şi obiective:
  Prioritate – cea mai importantă problemă de sănătate. Ex.: Reducerea
prevalenţei cariei dentare la copii, reducerea prevalenţei cancerului oral,
îmbunătăţirea cunoştinţelor sau deprinderilor legate de sănătatea orală, etc
  Obiective – ţelurile pe care ne propunem să le obţinem la sfârşitul
programului. Ex : îmbunătăţirea cunoştinţelor despre igiena orală cu 30%;
scăderea incidenţei cariei dentare cu 15%; promovarea responsabilităţii
personale, familiale si comunitare pentru păstrarea sănătătii; încurajarea
stilurilor sănătoase de viaţă şi posibilitatea de a face alegeri sănătoase în
campusurile şcolare. Stabilirea metodelor de implementare: Exemple:
fluorizarea apei potabile; administrarea de soluţii sau tablete cu F; sigilări;
fluorizări locale; controlul plăcii microbiene dentare (periaje profesionale
sau periaj personal asistat)
 Alegerea metodelor de educaţie:
 În funcţie de problema educaţională identificată în faza de evaluare si de
vârsta grupului ţintă.
 Exemple:  expuneri, demonstraţii,
  diapozitive, jocuri
  jucarea unui rol (teatru)
  teatru de păpusi,
  postere,
  mass media (TV, internet, radio), jocuri video.
 Identificarea şi obţinerea resurselor: A. Resurse din interiorul
comunităţii: - umane: profesori, părinţi, medici şcolari - materiale: săli
clasă, TV, retroproiector, video, computere, costume pentru teatru B.
Resurse din exteriorul comunităţii: - fonduri de la guvern, ministere -
sponsorizări de la O.N.G., asociaţii profesionale internaţionale sau locale.
 Exemple de programe de promovare a sănătăţii în comunităţi
 Program de Educaţie pentru sănătate orală „ Dinţi sănătoşi- Gura mea contează" realizat în
Marea Britanie cu durata de l an (l997-1998)
 Populaţia ţintă: copiii de 10 ani din 32 şcoli primare, împărţiţi în 2 grupuri:
 de control (15 şcoli) şi de studiu (l7 şcoli).
 După 4 luni de educaţie, grupul de studiu a fost reîmpărţit în 2:
 noul grup activ care a continuat lecţiile de educaţie şi grupul rezidual.
 Obiective: testarea eficienţei educaţiei pentru sănătate orală, în scopul
îmbunătăţirii igienei orale şi a cunoştinţelor despre sănătatea orală.
 Evaluarea iniţială: testarea clinică a indicelui de placă Silness&Loe la câte 10 copii
aleşi întâmplător din fiecare şcoală şi completarea unui chestionar pentru
măsurarea nivelului cunoştinţelor despre sănătatea orală şi comportamentul faţă
de igiena orală, consumul de zahăr şi adresabilitatea către cabinetul stomatologic.
 Implementarea programului de educaţie. Metode de educaţie: 4 lecţii (ţinute de o
asistentă calificată special pregătită) cu durata de l oră, o dată la 4 săptămâni,
bazate pe activitate de grup interactivă (grupuri de 5-7 copii).
 Prima lecţie: Tema- structura şi funcţiile dintelui, bazate pe studii de caz a unor persoane de
diferite vârste cu diverse probleme dentare
 Lecţia a 2-a: Tema- dieta şi efectul asupra dinţilor
 Lecţia a 3-a: Tema- tehnici de periaj şi folosirea tabletelor de colorare a PDB
 Lecţia a 4-a: Tema- revenire asupra rolului dietei în apariţia cariei şi a tehnicii de
periaj
 Ulterior copii au realizat trei proiecte acasă având ca teme
subiectele abordate în lecţii. Au fost implicaţi astfel şi părinţii,
bunicii sau îngrijitorii copiilor.
 Evaluare intermediară: la 4 luni - aceleaşi înregistrări ca iniţial
 Evaluare finală: la 7 luni
 Rezultate şi discuţii. În urma lecţiilor de educaţie s-a constatat
o reducere a indicelui de placă cu 20% după primele 4 luni, iar
după 7 luni cu încă 17% în grupul activ faţă de grupul de
control.
 Prin evaluarea cunoştinţelor despre sănătatea şi igiena orală, s-
a obţinut o îmbunătăţire cu 23% a nivelului de informaţii după
4 luni şi cu încă 13% după 7 luni (creştere de la 68% la 96%)
 Prin evaluarea comportamentului iniţial legat de periajul
dentar, s-a obţinut un procent de 99% copii care se periau de 2
ori pe zi şi 97% copii mergeau la controale periodice la
stomatolog
 Studiul comportamentului legat de consumul de
dulciuri a înrergistrat o scădere a procentului
copiilor care consumau dulciuri cu 20% după 4
luni şi cu 25% după 7 luni.
 Concluzii. Lecţiile de educaţie ţinute în şcoli au
determinat modificări în starea sănătăţii orale, a
nivelului cunoştinţelor şi a comportamentului
astfel, comparativ cu grupul de control, după 4
luni, copiii din grupul activ consumă mai puţine
dulciuri, cer mamelor să le cumpere fructe, îşi
perie dinţii de cel puţin 2 ori pe zi, discută cu
părinţii despre rolul pastei de dinţi fluorizate şi le
cer părinţilor să îi programenze la cabinet pentru
control periodic.
 Program de promovare a sănătăţii orale „Popor
sănătos pentru 2010" (SUA – 1988)
 Obiective: prevenirea cariei dentare, a
cancerului oro-faringeal şi a traumatismelor
cranio-faciale din timpul practicării sporturilor.
Obiectivele sunt exprimate în procente din
populaţia care prezintă afecţiunea respectivă la
începutul programului şi în anul 2010
Condiţii ţintă Vârstă Procentul populaţiei

Iniţial 2010

  2-4 ani 18% 11%

Experienţa cariei 6-8 ani 52% 42%

15 ani 61% 51%

Sa nu aibă nici un dinte extras 35-44 ani 31% 42%

Copii cu sigilări pe molari 8 ani 23% 50%

14 ani 15% 50%

Populaţie care beneficiază de apă potabilă fluorizată      

toate vârstele 62%(1992) 75%

Cancere detectate în faze incipiente(std l localizat) toate vârstele 35% 50%

Traumatisme cranio-faciale produse la sport vârstă şcolară necunoscut

Strategie Metode

Fluorizarea apei în comunitate Suplimentarea, monitorizarea şi ajustarea nivelului F în apă

pentru a atinge % optimă

Programe şcolare de sigilări Practicarea sigilărilor în practica publică şi privată

Programe comunitare şi naţionale de sigilări dentare  educaţie pentru sănătate a elevilor (articole, postere, video,
lecţii de educaţie)
 implicarea serviciilor de stomatologie publică, iar o treime
din sigilări sa fie suportate de sistemul de asigurări Medicaid

Intervenţii pentru detectarea precoce a cancerului oro-  educaţia continuă profesională

faringian  examinarea persoanelor cu risc crescut
 trimiterea celor cu leziuni suspecte pentru monitorizare şi
tratament

Intervenţii pentru încurajarea folosirii măştilor de Educaţia şi promovarea produselor de protecţie a capului, feţei şi
protecţie în sport gurii în timpul practicării sportului