EDUCATIA SANITARA-

ELEVII DIN CLASELE 5-7

A elaborat: Iurescu Mihaela; Zanoaga Elizaveta S1803

 EDUCATIA PENTRU SANATATE

 Educaţia pentru sănătate la nivelul şcolii reprezintă una dintre principalele căi de promovare a
cunoştinţelor corecte privind diferite aspecte ale sănătăţii şi totodată, de formare a atitudinilor
şi deprinderilor indispensabile unui comportament responsabil şi sănătos.
Igiena cavitătii bucale este una dintre tematicile programei scolare de educatie pentru sănătate pentru
clasele I-XII care este în curriculumul la decizia scolii. În continutul acestei discipline, la capitolul
igiena personală există tematici pentru Clasa V-VII:
-Modalităti de prevenire a bolilor
-Igiena şi anotimpurile
-În afara acestei discipline optionale, educatia pentru sănătate se realizează prin diverse activităti
extracurriculare
 MIJLOACE AUDITIVE:

-convorbirea educativ-sanitară (individuală, în grup, în grup cu decizii),lecţia.

Convorbirea constă dintr-o scurtă expunere a educatorului urmată de întrebări şi răspunsuri asupra
temei propuse, prin aceasta urmărindu-se lămurirea unor probleme puţin cunoscute sau neclare.
Ea poate fi
individuală – la iniţiativa educatorului sau a persoanei interesate, având ca loc de desfăşurare
cabinetul medical, cabinete cu activitate specifică de consiliere sau la domiciliu, în cadrul vizitelor
efectuate periodic sau la solicitarea pacientului;
în cadrul grupului- educatorul dialoghează cu participanţii sau aceştia dialoghează între ei;
Lectia- constă în transmiterea după un plan bine stabilit a unor cunoştinţe igienico-sanitare.
Se desfăşoară după următoarea structură:
1.recapitularea cunoştinţelor din lecţia precedentă (5-10 minute);
2. expunerea noilor cunoştinţe (30-40 minute);
3.recapitularea şi fixarea cunoştinţelor (5-10 minute).
CÂTEVA ASPECTE IMPORTANTE ALE
SĂNĂTĂȚII ORALE LA ȘCOLARI:

 o descrierea plăcii microbiene dentare într-un limbaj uşor de înţeles pentru copii și
prezentarea mecanismului de producere a cariei dentare; o
 o periajul dentar personal: frecvenţa corectă a periajului personal,
periajul ,,măselelor din spate”, folosirea pastei de dinţi cu fluor, tipul de periuţă cu
peri moi; folosirea aţei dentare cu ajutorul părinţilor; o
 dieta necariogenă: reducerea numărului de gustări între mese; indicarea unor
alimente sănătoase pentru dinţi („un morcov bun şi sănătos”) şi a celor cariogene
(dulciuri);
 importanţa prezentării regulate la medicul dentist care trebuie privit de către copil ca
un prieten; responsabilizarea copilului: dentistul îţi face controlul, dar important este
ca fiecare copil să aibă grijă de dinţii lui (igiena dinților și alimentație corectă).
 Legătura dintre școală, părinți și comunitate este esențială. Este de dorit
informarea părinților și implicarea activă a cadrelor didactice (au o influență
mare asupra elevilor datorită faptului că sunt modele pentru aceștia și pentru
că petrec foarte mult timp împreună, elevii având tendința de a le ,,copia”
obiceiurile) care pot repeta mesajul transmis de profesioniștii în stomatologia
comunitară în timpul activităților din școală. Pentru a fi eficiente, programele
de educație trebuie să implice activ școlarii, părinții și profesorii și să vizeze
informarea corectă și într-un mod adecvat vârstei elevilor, precum și motivarea
lor pentru îmbunătățirea comportamentului față de sănătatea orală.