Sunteți pe pagina 1din 5

CURS II.

MEDICINĂ COMUNITARĂ

Țintele OMS – continuare:


8. Cariile dentare
– creșterea proporției copiilor indemni la carie cu 40% la vârsta de 6 ani (90% dintre
copii să fie indemni la carie);
– reducerea indicelui DMFT cu 50% la vârsta de 12 ani (DMFT să aibă maxim valoarea
1), acordând o atenție deosebită grupurilor cu risc crescut din populație;
– reducerea DMFT, acordând atenție sporită grupurilor de populație cu grad înalt de risc,
utilizând media și distrubuția;
– reducerea numărului extracțiilor datorate cariilor cu x% la grupele de vârstă 18, 35-44
și 65-74 de ani.
9. Anomaliile de dezvoltare a dinților
– reducerea cu x% a prevalenței fluorozei dentare mutilante, determinată de măsuri
specifice contextului cultural, cu referire specială la conținutul în fluoruri al alimentelor, apei și
conținutului inadecvat al suplimentelor cu fluor;
– reducerea cu x% a prevalenței anomaliilor dobândite de dezvoltare a dinților, cu referire
specială la bolile infecțioase și medicațiile inadecvate;
– creșterea cu x% a depistării premature a anomaliilor ereditare și dobândite;
– creșterea cu x% a raportărilor pentru anomaliile ereditare și dobândite.
10. Bolile parodontale
– reducerea cu x% a numărului de dinți pierduți datorită bolilor parodontale la grupele de
vârstă, 18, 35-44 și 65-74 de ani, cu referire specială la fumat, igienă orală inadecvată, stress și
boli sistemice;
– reducerea cu x% a prevalenței formelor necrotice ale bolilor parodontale (cu sau fără
pierderea atașamentului) la toate vârstele;
– 90% dintre adolescenți (18-20 de ani) să nu prezinte afecțiuni parodontale.

1
11. Afecțiuni ale mucoasei orale
– creșterea cu x% a numărului furnizorilor de servicii de sănătate specializați în diagnoză
și asigurarea serviciilor de urgență;
– creșterea depistării premature cu x%;
– creșterea raportărilor rapide cu x%.
12. Tulburările glandelor salivare
– creșterea numărului furnizorilor de servicii de sănătate specializați în diagnoză și
asigurarea serviciilor de urgență cu x%;
– creșterea depistării premature cu x%;
– creșterea raportărilor rapide cu x%.
13. Pierderea dinților (edentațiile)
– reducerea numărului persoanelor edentate la grupele de vârstă 35-44 și 65-74 de ani;
– creșterea numărului de dinți naturali prezenți la grupele de vârstă 35-44 și 65-74 de ani;
– creșterea numărului persoanelor cu dentiție funcțională (mai mult de 21 de dinți
naturali) la grupele de vârstă 35-44 și 65-74 de ani.
14. Servicii de sănătate
– stabilirea de planuri bazate pe evidență (cercetare) în vederea creării de resurse umane
care pot oferi îngrijiri adecvate profilurilor culturale, sociale, economice și profilurilor de
morbiditate la toate grupele de populație;
– creșterea proporției poulației cu acces la sănătate orală adecvată.
15. Sisteme de informare în îngrijirea sănătății – 75% din populația tânără să aibă suficiente
cunoștințe despre etiologia și prevenirea afecțiunilor orale, astfel încât să-și poată stabili singură
un diagnostic și să adopte atitudinea preventivă.

Priorități ale O.M.S.


1. Modificarea riscurilor reprezentate de practicile de igienă orală, consumul de zahăr, lipsa
calciului și a microelementelor necesare creșterii și funcționalității optime, precum și fumatul.
2. Modificarea determinanților socio-culturali: condiții necorespunzătoare de locuit, nivel redus
de educație și lipsa tradiției pentru păstrarea sănătății orale.
3. Schimbarea factorilor de risc ambientali, adică surse de apă improprii și igienă incorectă.

2
Ulterior, programul O.M.S. a identificat următoarele acțiuni prioritare care trebuie să
fie luate în considerare la inițierea și consolidarea programelor naționale de sănătate orală
(2005):
1. Încurajarea implementării programelor eficiente de fluorizare pentru prevenirea cariei
dentare, pornind de la administrarea automată pe cale generală de fluor (fluorizarea apei, sării și
laptelui) până la programe bazate pe utilizarea pastelor de dinți ieftine și deci disponibile; scopul
implementării acestor programe este menținerea unui nivel redus dar constant de fluor în grupuri
populaționale cât mai numeroase.
2. Prevenirea bolilor orale și menținerea sănătății orale printr-o dietă sănătoasă,
încurajând reducerea consumului de zahăr și creșterea aportului de fructe și legume.
3. Controlul bolilor orale legate de consumul de tutun prin implicarea profesioniștilor în
activități de renunțare la fumat și prevenirea la copii și adolescenți a adoptării obiceiului de a
fuma.
4. Menținerea sănătății orale a elevilor prin inițiativa de promovare a sănătății orale în
școli.
5. Îmbunătățirea sănătății orale a vârstnicilor prin activități de promovare a sănătății și
îngrijiri primare de sănătate.
6. Integrarea sănătății orale în programe comunitare concepute pe baza relației dintre
sănătea orală, sănătatea generală și calitatea vieții.
7. Susținerea activităților de prevenire a bolilor orale generate de HIV-SIDA, în special în
țările în curs de dezvoltare.
8. Dezvoltarea sistemelor de informare, adică politici de evidență a stării de sănătate
orală, formularea de obiective, ținte și metode de măsurare a progreselor obținute.
9. Stimularea cercetării în domeniul sănătății orale orientată spre reducerea diferențelor în
sistemul de cercetare dintre țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare.

Recomandările O.M.S. pentru reducerea nivelului cariei dentare și al fluorozei


1. Toate țările și comunitățile să consilieze indivizii în vederea alegerii unei diete sărace
în zaharuri.

3
2. Țările cu niveluri excesive de fluor ingerat, în special unde există un risc crescut de
apariție a fluorizei dentare și scheletale, trebuie să mențină un nivel maxim al fluorului de 1,5
mg/l în apa potabilă.
3. În zonele cu consum mare sau în creștere de zahăr este necesară extinderea sau
amplificarea metodelor de prevenire ale cariei dentare prin fluorizare.
4. În zonele în care este posibilă din punct de vedere tehnic, implementarea fluorizării
apei potabile, alternativele recomandate fiind fluorizarea sării și a laptelui, alternative ce implică
însă alegerea consumatorului.
5. Menținerea și dezvoltarea atât a serviciilor de cercetare în domeniul sănătății orale cât
și a serviciilor de sănătate publică, cu asigurarea accesului tuturor indivizilor la serviciile
medicale dentare preventive și curative.

Principiile O.M.S. pentru secolul XXI privind sănătatea orală


1. Sănătatea orală este parte esențială a sănătății generale și a calității vieții individului.
2. Statusul oral trebuie îmbunătățit și menținut în maniera economică cea mai eficientă, în
concordanță însă cu calitatea serviciilor medicale dentare și cu accesul individului la acestea.
3. Ca regulă generală, prevenția este de preferat tratamentului.
4. Indivizii trebuie să realizeze cât mai mult din ceea ce ține de ei pentru a-și menține
sănătatea orală.
5. Caria dentară și boala parodontală pot fi prevenite și controlate.
6. Metodele comuntiare de prevenție trebuie să se bazeze pe comportamentul sanogen
individual, fiind în majoritatea situațiilor cele mai eficiente metode de prevenție.
7. Preocupările pentru sănătatea orală trebuie să aibă loc în contextul preocupărilor pentru
sănătatea generală a individului.
8. Persoanele care furnizează servicii de sănătate orală trebuie pregătite și motivate în a
lua în considerare sănătatea generală a individului.
9. Tipul, numărul și distribuția personalului implicat în furnizarea serviciilor de sănătate
orală trebuie menținute la nivele aflate în concordanță cu necesitățile, accesul, costul și calitatea
acestora.
10. Programele educaționale trebuie adaptate populației căreia se adresează.

4
11. Cercetarea, evaluarea și perfecționarea sunt esențiale pentru avansarea continuă în
domeniul sănătății orale.
12. Procesul de învățarea trebuie să fie continuu pe toată durata de activitate a
personalului implicat în serviciile de sănătate.

S-ar putea să vă placă și