Curs 1.

Introducere in stomatologia preventiva

Sanatatea este starea completa de bine fizica, mentala si sociala si nu numai lipsa bolii sau infirmitatii.

Prevenirea imbolnavirilor

 Reducerea factorilor de risc specifici unei boli – preventie primara

 Intarirea factorilor ce reduc susceptibilitatea la boala – preventie primara
 Tratamentul sau reducerea efectelor provocate de boli deja instalate – preventie secundara si
tertiara

Sanatatea orala – parte integranta a sanatatii generale (WHO- 1948)

Dimensiunile sanatatii ( Ewles si Simnett, 1999)
Multidimensionalitatea conceptului de stare de sanatate
 Sanatate fizica – functionalitatea organismului
 Sanatate mentala – abilitatea de a gandi clar si coerent
 Sanatate emotionala – recunoasterea si exprimarea emotiilor
 Sanatate sociala – abilitatea de a forma si de a mentine relatii interumane
 Sanatate spirituala –existenta unor principii individuale de tratament
 Sanatate in relatie cu mediul – integrarea in mediul inconjurator

WHO – 1999
 Exista o diferenta semnificativa intre starea de sanatate a indivizilor cu status socio-economic
ridicat si al celor cu status socio-economic redus
 Aceste inegalitati pot fi de: natura biologica, genetica, dar in principal statusul socio-economic
apreciat in functie de venit si nivelul de educatie este direct proportional cu starea de sanatate
 Obiectiv principal – reducerea inegalitatilor in starea de sanatate
Metode OMS de prevenire a principalelor boli oro-dentare
o Fluorizarea generala si locala
o Igiena alimentatiei
o Igiena oro-dentara
o Sigilarea santurilor si gropitelor
o Examinarea, depistarea, tratamentul corect si precoce
o Educatia pentru sanatate oro-dentara si pentru mentinerea sanatatii intregului organism
o Dispensarizare si control periodic

Obiectivele OMS pt sanatatea orala pot fi realizate daca in atingerea scopurilor sunt implicate:
 Imbunatatirea accesului la serviciile sanitare si cresterea calitatii acestora
 Diversificarea mijloacelor de informare privind mentinerea si imbunatatirea starii de sanatate
 Introducerea unor programe de promovare a sanatatii si sustinerea acestora prin implicarea
autoritatilor locale si nationale

Viitorul sigurantei alimentare: transofrmarea cunoasterii in actiuni pentru oameni, economii si mediu –
Geneva 23-24 aprilie 2019

Identificarea actiunilor si strategiilor cheie pentru a raspunde provocarilor actuale si viitoare cu privire la
siguranta alimentara la nivel global. Consolidarea angajamentului la cel mai inalt nivel politic pentru
cresterea sigurantei alimentelor – Agenda pentru Dezvoltare Sustenabila din 2030.

The GLOBAL CONFERENCE ON PRIMARY HEALTH CARE 25-26 OCTOBER 2018 IN ASTANA, KAZAKHSTAN
– WHO, UNICEF, Government of Kazakhstan
- Ministri ai sanatatii, finantelor, educatiei si asistentei sociale
- Salariati in domeniul sanatatii si dreptului pacientilor
- Delegati si activisti de tineret
- Lideri – institutii bilaterale si multilaterale
 - Oraganizatii globale, societate civila, mediul academic, filantropie
- Mass media
- Sectorul privat
Declaratia de la astana, aprobata in unanimitate de toate statele membre OMS; face angajamente in 4
domenii cheie:
1. Sa faca alegeri politice pertinente pentru sanatate in toate sectoarele
2. Sa construiasca asistenta medicala primara durabila
3. Sa imputerniceasca persoanele si comunitatile
4. Sa alinieze sprijinul partilor interesate la politicile, strategiile si planurile nationale

Preventie:

Momentul colonizarii cao-s la varsta de 4 ani

Examinarea orala a copilului

Colonizare inainte de varsta de 2 10,5 ± 5,3
ani

Intarzierea sau reducerea Colonizare intre 2-4 ani 3,4 ± 1,8

colonizarii bacteriene prin Dg.
Precoce, F, I.A, I.O-D
Nivel nedecelabil al colonizarii 0,3 ± 1,1
WHO - a doua editie “ Walk the Talk : The Health for All Challenge” 19 mai 2019 in Geneva
 Constientizarea si individualizarea actiunilor conform obiectivelor OMS, precum si a altor agentii
globale de sanatate ( Geneva) , subliniind rolul orasului – capital mondial de sanatate in
imbunatatirea sanatatii globale
 Implicarea delegatilor adunarii mondiale a sanatatii, ONU si comunitatea de la Geneva ziua
stilului de viata sanatos, asigurand accesul tuturor la serviciile de sanatate de care au nevie
 Continuarea promovarii initiative Global Walk The Talk: Miscarea pentru sanatate, ca parte a
unui viitor sanatos si durabil

In anul 1999 a fost introdus la populatia scolara (clasele I-IV) din 4 centre pilot din Romania ( Bucuresti,
Iasi, Timisoara, Constanta), PROGRAMUL NATIONAL DE PREVENIRE A AFECTIUNILOR ORO-DENTARE,
care consta in clatiri orale spatamanale cu o solutie fluorurata ( NaF 0,2%) – Solutia Fluorostom produsa
la ICCF Bucuresti.
  Caria dentara – cea mai frecventa boala non-comunicabila (NCD)
 CD – problema majora de sanatate publica
 5-10% din buget-tratament CD
 Global Burden of Disease ( Studiul global al bolii) 2015, cu privire la afectarea
 Dintilor permanenti – 2,3 miliarde de adulti
 Dintii temporary – 560 milioane de copii
 CD – preventive (-)
 CD – calitatea vietii HC 10%
 HC 5% ideal

Scop
 ½ populatie CD
 Sist. De sanatate nu au asistenta primara
 Tarile cu venituri medii
 Sist de sanatate au strategii de preventive
 HC

Cine este supus riscului?

 Copii si adolecentii
 Sone cu rate ridicate de prevalent
 Statut socio-economic deficitar

TOTI

Preventive si control

 Strategii – HC
 Disponibil si accesibil
 Interventiile de preventive universale
 Sanatatea prioritate ridicata si urgenta.
Recomandari OMS

 Abordarea riscurilor commune si a factorilor determinant ai sanatatii

 Promovarea reducerii HC
 Impozitarea HC
 Etichete nutritionale clare
 Reglementarea marketingului
 Reglementarea promovarii alimentelor si bauturilor in spatiile publice
 Crsterea sensibilizarii si a accesului la apa curate
 Implementarea strategiilor de sanatate publica pentru a promova expunerea la fluor
Epidemiologia bolilor parodontale

CAOD: Media nr dintilor cariati, absenti sau obturati

% CAOD Procentul indivizilor MD Media Dintilor

cu dinti cariati
%C Procentul numarului MND Media numarului de
dintilor cariati dinti
netratati
CD Media numarului de % Ed Procentul edentatiilor
dinti cariati
Indicele CAO
CAOD (dinti definitive) si caod ( dinti temporari), reprezinta nr de dinti cariati, absenti si
obturati raportat la nr de personae. Se calculeaza pe dinti CAOD sau pe suprafete CAOS.

 CAOD – DMFT – nr de dinti definitivi cariati, absenti si obturati

 CAOS – DMFS – nr de suprafete cariate, absente si obdurate la nivelul dintilor definitive
 caod – dmft – nr de dinti temporari cariati, absenti si obturati
 caos – dmfs - nr de suprafete cariate, absente si obdurate de la nivelul dintilor
temporari

CAO D / Romania

1986 - studiul epidemiologic realizat de Rusu in cadrul centrului OMS pentru sanatatea orala a
copilului din Romania a aratat o valoare a indicelui CAOD de 3,1 la copiii de 12 ani

19920 – Petersen, Danila, Delean, Grivu Ionita, Pop si Samoila – 4,0

Din ce stadiu se poate cuantifica leziunea?
Cum putem sa definim stadiu de evolutie al leziunii?
Care este cea mai buna abordare clinica pentru detectarea fiecarui stadiu?
Care este protocolul clinic pentru a ajunfge la dg corect?
Confuzii?????
Detectarea leziunilor carioase
Dg lezcarioase- implica metode obiective de determinare a prezentei bolii
Evaluarea leziunilor- caracterizarea sau monitorizarea unei leziuni
 ICDAS – codul din doua numere este compus dintr-o cifra pt statusul restaurativ al
suprafetei urmata de o cifra ce inregistreaza gravitatea cariei.

SUPRAFETELE CU DEFECTE DE DEZVOLTARE VOR FI INREGISTRATE CA

SANATOASE!!!!!

Ekstrand- evaluarea leziunilor necavitare in smalt sau dentina- inspectie.

Evaluarile SIDEC- modificarile in suprafata si profunzimea histologica a leziunilor
carioase.

EGOHID
(European Global Oral HealthIndicatorsDevelopment)

EGOHID este un sistem de evaluare complexa a starii de sanatate orala, fiind format din mai
multe sectiuni:

- Date de identificare si informatii generale ale subiectilor

- Chestionar privind starea de sanatateodontala
- Chestionar despre fluoroza dentara
- Chestionar despre sanatatea parodontala
- Detterminarea prezentei cancerului oral
- Tratamente ortodontice

EGOHID

1. Date de identificare si informatii generale ale subiectilor

2. Chestionar privind sanatatea odontala

Coduri pentru restaurari si sigilari:

0 = fara sigilari se restaurari

1 = sigilat partial

2 = sigilat

3 = restaurare modificata de culoare

4 = restauratie de amalgam

5 = coroana metalica

6 = coroana, fateta ceramica, aur sau compozit

7 = restaurare fracturata sau absenta

Coduri pentru caria dentara

0 = suprafata integra

1 = usoara modificare a suprafetei , la inspectie

2 = modificare evidenta a suprafetei

3 = cavitate de smalt , dar faraevidentierea dentinei

4 = leziune JSD, dar fara cavitate in dentina

5 = cavitate in dentina

6 = cavitate extinsa in dentina

Dintia bsenti

97 = dinti extrasi de cauza carioasa

98 = dinti absenti de alte cauze

99 = dinti neerupti

P = implant
EGOHID – 3. Fluoroza dentara

Nivelul fluorozei ( in toata cavitatea orala)

1 = integru 2 = discutabil 3 = foarte usoara 4 = usoara 5 = moderata 6 = severa x= nu se

poate determina

Pacientul a utilizat paste de dinti cu fluor?

X = nu stiu

Pacientul a utilizat produse cu fluor?

1 = tablete fluorurate sau solutii

2 = sursa de apa fluorurata

3 = apa imbuteliata fluorurata

4 = apa de gura

5 = sare fluorurata

6 = alte produse

X = nu stiu
 EGOHID 4. Chestionar pentru sanatatea parodontala. CPI ( comunity periodontal
index- pe fiecare sextant dupa cum urmeaza )

0 = sanatos

1 = sangerare

2 = tartru

3 = pungi de 4-5 mm

4 = pungi mai mari de 4 mm

x = nu puate fi determinat de sextant

9 = nu s-a inregistrat

!!! La intervalul de varsta 12-15 ani se determina prezenta sangerarii si tartrului dar nu si
a pungilor parodontale; nu se face sondaj parodontal.

Cat de severa este pierderea de atasament din cavitatea bucala? ( sondaj in 6 puncte pentru
fiecare dinte sanatos).

0 = sanatos, 0 mm

1 = pierdere de 1-2 mm

2 = pierdere moderata de 3-4mm

3 = pierdere severa de 5 mm sau mai mult

EGOHID 5. Determinarea prezentei cancerului oral

!!! Subiectii cu leziuni ulcerative sau proliferative (leziuni precanceroase) care nu prezinta
semne de vindecare dupa 2 sapt de tratament tbexaminati de un medic specialist.

EGOHID 6. Tratamente ortodontice ( pt categoria de varsta 5-17 ani)

Pacientul prezinta aparate ortodontice? 1 = DA 2 = NU

- Ce tip de aparat ortodontic: fix/mobil

 - Cat timp a durat tratamentul?
- Exista efecte secundare?
EGOHID 7. Subiectii sunt intrebati de:

- Daca sunt purtatori de proteza

- Tipul de proteza mobila/fixa
- Materialul din care este confectionata proteza
- Catidinti sunt implicati in tratament
- Cauza edentatiei
Clasificarea leziunilor carioasedupa sediu si marime (Mount)
Sediu minima medie larga extinsa
Fisurale (1) 11 12 13 14
Aproximale(2) 21 22 23 24
Cervicale (3) 31 32 33 34

Strategia stomatologiei preventive

Programele de preventie- motiveaza interventia la nivel politico-administrativ, pentru
implementarea unor actiuni de profilaxie
Etapele unui program de preventie sunt:
 Identificarea pe baza studiilor epidemiologice, a problemelor de sanatate oro-dentara
 Fixarea obiectivelor
 Alegerea metodelor de preventie in functie de mijloacele financiare, personalul si
materialele disponibile
 Conceperea si punerea in aplicare a programului de preventie
 Supravegherea desfasurarii si evaluarea (al doilea studiu epidemiologic)
 Replanificarea, reajustarea programului
 Evaluarea raportului cost – eficienta pentru motivarea deciziei politice a programului.

SANATATEA COPIILOR- INDICATOR DE SANATATE AL COMUNITATII

Declaratia de la Liverpoop, 2005: Paul Erik Petersen

- Scoala trebuie folosita ca o platforma pentru promovarea sanatatii orale

- Strategiile privind sanatatea orala trebuie sa fie parte integranta a programelor nationale
de sanatate
- - 10% din bugetul total al unui program de sanatate trebuie sa fie atribuit evaluarii
programului.
 Preventia pre-primară.
Consta in controlul transferului de S. mutans de la mama la făt (transmitere verticala).
Tipar de risc cariogen- caracter familial– modificarea florei mamei si modificarea
nivelului de afectare prin carie a copilului .

Identificarea riscului cariogen:

- Anamneza detaliata, obiceiuri alimentare
- Evaluarea igienei orale individuale
- Determinarea incidentei cariei in ultimele luni
- Determinarea stadiului de activitate
- Evaluarea parametrilor salivari

Teste microbiologice:
- Determinarea nr de s. mutans
- Determinarea nr de Lactobacili

Rata de acumulare a PB (24h)

- PFRI = suma nr de suprafete cu placa bacteriana x 100 ( nr de dinti x 6)
- PFRI mai mare de 20% indica un risc cescut de transfer
PRFI=PlaqueForming Rate Index

Preventia primara
Scopul actiunilor de preventie primara urmareste aplicarea unor strategii de evitare a
aparitiei bolilor OD si de oprire a evolutiei acestora inainte sa fie necesar a se institui
metodele preventiei secundare.
In cazul cariei , actiunile de profilaxie primara se vor desfasura strict in urmatoarea
ordine:
- Fluorizarea generala si locala
- Igiena alimentatiei
- Igiena oro dentara
- Sigilarea santurilor si gropitelor

Preventia secundara
Are ca scop examinarea, depistarea si tratamentul precoce si corect al afectiunilor OD
prin reabilotarea corecta a tuturor dezechilibrelor instalate.
Metodele ei vor fi individualizate fiecareiactiuni in parte.
Caria dentara:
- Examinarea, depistarea si trataentul corect si precoce
- Profilaxia locala cu produse fluorurate ( clatiri, geluri, lacuri, etc.)
- Dispensarizarea pacientilor
 Parodontopatia
- Examinarea si depistarea , tratam corect si precoce al gingivitelor si al parodontopatiilor
aflate in stadiu incipient
- Dispensarizare si control periodic
Cancerul oral
- Esential ramane examinarea corecta si depistarea imbolnavirii in faza de debut .
- Interventia specialistului chirurg in faza incipienta poate sa conduca la un prognostic
favorabil
Profilaxia tertiara
Se instituie in urma esecurilor profilaxiei secundare si implica aplicarea maurilor necesare in
vederea refacerilor pierderilor deja instalate cu reabilitarea pacientului dpdv al confortului.

In aceasta etapa , tratamentul curativ va fi dublat de o conceprie preventiva care se bazeaza

pe : surprinderea si eliminarea unor evolutii ulterioare ale imbolnavirii, cu scopul de a
preintampina functio lesa.

Metodele si tehnicile preventive disponibile sunt riguros verificate prin cercetari in

laboratoare si in practica si se refera la:

- Utilizarea judicioasa a fluorurilor

- Igiena alimentara (rationalizarea consumului de produse zaharoase)
- Igiena OD riguroasa
- Aplicarea rasinilor de sigilre in prfilaxia cariei
- Profilaxia profesionala
- Dispensarizarea pacientilor
- Educatia pentru sanatate orala si pentru mentinerea sanatatii intregului organism.

Preocuparea pentru mentinerea propriei sănătăți constituie primul pas în

asigurarea condițiilor de sănătate orala.
 CURS 2. PROFILAXIA PRIMARA ODONTO-PARODONTALA
PROFILAXIA CU FLUOR

I. GENERALITĂŢI: SURSE-APORT, METABOLISM, ELIMINARE

II. RELAŢIA FLUOR-STRUCTURI DENTARE
1.Noţiuni de ontogeneză a smalţului
2.Doza cariopreventivă, efectul cariopreventiv
3.Nocivitatea fluorului

PROFILAXIA CU FLUOR
1.Fluorul aplicat sistemic- mecanisme şi metode
2.Fluorul aplicat local- mecanisme şi metode

SURSE-APORT
 APA
- cu conţinut de peste 0,5 ppm
- apa potabila- conc. variabila in functie de zona
 ALIMENTELE – cu conţinut natural de fluor:
- frunzele de ceai (0,5 – 4 ppm)
- unele ape minerale (1,8 – 5,8 ppm)
- condimente – magadi (189 – 83000 ppm F)
 PRODUSELE COMERCIALE stomatologice cu fluor:
- sistemice (tablete, picături)
- cu aplicare locală (geluri, lacuri, soluţii)
 DIVERSE SURSE DE FLUOR:
- contaminarea apei, solului, aerului în zonele cu industre a aluminiului, sau din
fertilizatori cu fluor
- medicamente (tranchilizante, anestezice, etc.) cu fluor, fără contribuţie majoră
- vesela utilizată la gătit (tetrafluoretilena=teflon, elibereaza F la fierbere)

Absorbtia F la nivelul tractusului digestiv

 Este dependentă de felul sării, deci şi de a ionului de însoţire (Ca, Mg, Fe, Na, P);
 Combinaţiile cu Ca, Mg, Fe, sunt greu solubile şi deci greu resorbabile;
 Combinaţiile cu Na şi P se resorb aproape în totalitate; NaFl se absoarbe f. Rapid (
minute). Alimentele scad absorbtia – lapte – 70% interactiune Fl/Ca
  Absorbtie in stomac ( in functie de pH, se cupleaza cu ionul de hidrogen-formand acidul
fluorhidric care strabate membranele biologice ) si intestin
 F este transportat de către sânge,( plasma val. 0,7-2,4 microM- Fl ionic si neionic)
repartizându-se ţesuturilor dure (os, dinte), în proporţie de 90% restul fiind depozitat în
ţesuturile moi (rinichi, creier, muşchi);
 La nivelul oaselor şi dinţilor, nivelul de F poate creşte în funcţie de concentraţia din
aport, perioada de timp cât se face aportul, vârsta la care se face administrarea.

Eliminarea fluorului
 Rinichii reprezintă calea de elecţie pentru eliminarea F din organism.
 O mică parte se elimină prin transpiraţie
 Prin proces de difuziune ajunge în salivă şi în fluidul gingival, până la echilibrarea cu
concentraţia plasmatică.

Pe cale generală, încorporarea F în hidroxiapatită, determină formarea de fluorapatită şi

fluorhidroxiapatită si depinde de timpul la care a survenit (preeruptiv sau posteruptiv):

Smaltul dentar contine hidroxiapatita, compus cristalin format din Ca, P ,H, O2. Acidul lactic
produs de bacteria prin metabolizarea hidrocarbonatelor scade pH-ul cavitatii orale sufficient
pentru a dizolva hidroxiapatita. Daca remineralizarea nu este sufficient de rapida cu depozitare
de Ca si P, provenind din saliva se produce caria dentara.

Aplicarea fluorului are 2 efecte

1. Ionii de fluor inlocuiesc grupul hidroxil in moleculele de hidroxiapatita formand

fluorapatita mai rezistenta la atacul acid
2. Fl de la suprafata dintilor creste depozitarea de Ca si P remineralizand smaltul.

Preeruptiv

o Din fluidul tisular; (date recente din literatură sugerează o eficienţă cariopreventivă
redusă a acestui tip de acumulare de F la nivelul smalţului).
o După formarea coroanei, înaintea erupţiei dentare, deci în perioada maturării
preeruptive, F din fluidul tisular se fixează în structurile dure dentare.
o Justifica fluorizarea pe cale generala
 la limita smalţ-dentină, gradientul este de 100 ppm F,
 la suprafaţa externă a smalţului, valoarea este de 500 ppm F.
Posteruptiv

o creşterea concentraţiei de F de la suprafaţa dintelui este datorată în exclusivitate F

ionic din fluidele orale, remodelarea generală nemaifiind posibilă
o valoarea gradientului de F rămâne:
- nemodificată la joncţiunea smalţ-dentină,
- la exterior până la 900 ppm F (în zonele sărace în F) şi 1600 ppm F acolo unde
aportul zilnic este de 1 mg F.

PIERDEREA FLUORULUI DIN SMALŢ

o FLUORUL LOCALIZAT SUPERFICIAL se poate pierde prin schimb, difuzie si migratie de la

mineral la fluidul ce inconjoara smaltul.
o FLUORUL LEGAT FERM in cristalele de apatita se poate pierde doar prin distrugerea
cristalului
 eroziuni acide severe,
 resorbtia osteoclastica a tesuturilor mezenchimale

FLUORUL IN SMALTUL DENTAR - VARIANTE STRUCTURALE

o Fluor incorporat structural, ca parte integranta a retelei cristaline, cand poate fi

localizat:
- in interiorul cristalului, legat ferm
- la suprafata cristalului, adsorbit (puternic sau slab)
o Ca ion independent (fluorul liber din fluidul intercristalin)
o Sub forma de cristal secundar (CaF2) depus la suprafata cristalelor de apatita sau in
afara smaltului.

RELATIA FLUOR-STRUCTURA DENTARA

SMALT

o 85% in volume = faza minerala

o 3% proteine si lipide
o 12% apa
 Prisme sau bastonase cu sectiunea hexagonal formata din manunchiuri de cristale
 Canale interprismatice prin care circula fluidul intercristalin ( apa + materialul organic)
 Fluorul difuzeaza ca ion liber sau ca acid fluorhidric prin canalele interprismatice odata cu
acidul care initiaza si intretine procesul carios
 => inhibarea actacului acid la nivelul suprafetelor intercristaline
 La nivelul dentine si cementului F se acumuleaza numai prin aprot pe cale generala. Dentina
contine de 4 ori mai mult F decat smaltul. Valoarea se mentine constanta atat timp cat
dintele ramane vital
 Administrarea F in perioada prenatala nu se mai recomanda
 Cristalele de la nivelul smalţului au formă şi dimensiuni regulate, creşterea lor fiind
controlată de o proteină din smalţ-enamelină. F interacţionează cu această proteină
nepermiţând înlocuirea ei de la nivelul cristalelor.
 Aplicarea F pe cale generală favorizează creşterea regulată a cristalelor
 Distributia F in grosimea smaltului imatur nu este uniforma, concentratia fiind mai mare la
suprafata, la nivelul dintilor frontali recent erupti, cea mai mare concentratie gasita a fost la
nivelul marginii incizale, aceasta scazand spre regiunile cervical mai recent formate
 In cazul dintilor mature se inverseaza
 Acumularea F la suprafata dintior este continua atat timp cat smaltul este poros, deci pana
la incheierea mineralizarii dintilor.

Actiunea anticarie a fluorului

Mecanismul de remineralizare

 Demineralizarea smaltului determina eliberarea ionilor de Ca si P din hidroxiapatita in

saliva care din solutie nesaturata se transforma intr-o solutie saturata in ioni de Ca si P
 Capacitatea tampon a salivei ridica pH-ul la un nivel neutru iar ionii de Ca si P precipita
pe suprafata smaltului producand un strat de HA mai rezistent la atacul acid;
 Daca exista suficiente fluoruri in saliva se formeaza FAP care este mai rezistenta la
atacurile acide comparativ cu HA

MECANISMUL DE ACTIUNE AL FLUORULUI

În condiţiile în care este disponibil la suprafaţa dinţilor, fluorul acţionează prin trei
mecanisme principale topice :

Reducerea demineralizării prin reducerea vitezei de dizolvare a cristalelor superficiale de

smalţ în condiţii acide

Creşterea remineralizării la suprafaţa cristalelor din stratul superficial şi din zonele

subsuperficiale.

- Intensificara remineralizarii smaltului in saliva si la nivelul placii bacteriene prin

potentializarea tendintei de precipitare a componentelor anorganice, cu formarea
unori cicatrici din cristale de fluorapatita foarte rezistente la atacul acid

Inhibarea activităţii bacteriilor sensibile (Streptococ Mutans), prin:

- influentarea structurii membranei celulare, cu scăderea utilizării glucozei necesare

multiplicării celulare si reducerea formării polizaharizilor extra si intracelulari;
- blocarea degradarii hidratilor de carbon la acest nivel prin inhibare enzimatică la
nivelul enolazei, urmată de scăderea productiei de acid;
- inhibarea aderentei microbiene la suprafata smaltului prin reducerea energiei libere

DOZA CARIOSTATICĂ , DOZA CARIOPREVENTIVA

Doza cariostatică - e dată de cantitatea de F ce poate opri evoluţia proceselor carioase.

Efectul cariostatic-se referă la acţiunea F de a întrerupe evoluţia proceselor carioase.

Doza cariopreventivă-cantitatea de F care aplicat pe cale generală, are effect cariopreventiv

maxim, iar riscul de apariţie a fluorozei dentare este minim.Valoarea este de 1mg/zi F.

Efectul cariopreventiv-fenomenul de prevenire a reducerii leziunilor carioase. Se obţine

prin asigurarea zilnică a 1-1.3 mg şi depinde de:

 aportul zilnic
 vârsta la care se începe administrarea
 forma de aplicare, generală sau locală
 intervalul de timp cât se asigură administrarea
 INTOXICAŢIA CRONICĂ – FLUOROZA DENTARĂ

Apare în condiţiile unui aport crescut (peste 2 -3 mg F/ zi, din surse cumulate sau
singulare) în perioada de formare a smalţului dentar (până la vârsta de 6 -7 ani).

FACTORI DE RISC PENTRU FLUOROZA DENTARA

 factorii individuali
 factorii de mediu

FACTORII INDIVIDUALI

MALNUTRITIA. - fluorul se absoarbe mai repede la un copil malnutrit, pentru ca F nu

formeaza complexe insolubile cu alte substante. Contraargument:la un copil malnutrit
depozitarea F este mai lenta datorita unei cresteri osoase lente.

LIMITAREA PERIOADEI DE ALAPTARE– copiii alimentati natural sunt mai putin expusi la
fluoroza

ACIDITATEA URINARA CRESCUTA (dieta este determinantul major al pHului urinar. pH-
ul mai depinde si de anumite medicamente, afectiuni respiratorii si activitatea fizica) –
favorizeaza retentia de F

AFECTIUNILE METABOLICE – pot, de asemenea, sa influenteze retentia de F (diabet).

FACTORII DE MEDIU

 Temperatura – influenteaza cantitatea de apa consumata.

 Altitudinea – se presupune ca altitudini de peste 1000 m ar favoriza aparitia
fluorozei dentare (acidoza respiratorie)
 pH-ul apei influenteaza c% de F din apa: apele acide au c% mai mari de F

FLUOROZA DENTARA – GRADE (DEAN)

 fluoroza incerta – smaltul prezinta mici linii albicioase.

 fluoroza incipienta – smaltul prezinta mici pete albicioase care nu
 depasesc mai mult de 12% din suprafata dintelui.
 fluoroza benigna – benzile opace cuprind 50% din suprafata dentara.
 fluoroza moderata – toate suprafetele dintelui sunt interesate + abraziune avansata.
 fluoroza severa – aspect erodat al dintelui, cu mici cavitati izolate sau confluate.
 Diagnosticul diferenţial al fluorozei dentare cu opacităţi localizate sau generalizate ale
smalţului:

FLUOROZA DENTARĂ OPACITĂŢI LOCALIZATE SAU

GENERALIZATE ALE SMALŢULUI

DISTRIBUŢIE * simetrice * foarte rar simetrice

* interesează majoritatea dinţilor * interesează unul sau câţiva dinţi

LOCALIZARE de elecţie la nivelul marginii incizale sau frecvent la nivelul feţei vestibulare a
ocluzale, fiind vizibilă pe toată suprafaţa incisivilor maxilari, la mijlocul 1/3
dintelui bine uscat. incizale.

ASPECT placarde opace, orizontale difuze, situate opacităţi bine circumscrise sub formă
dincolo de striaţiile naturale ale de pete rotunde sau ovale.
smalţului.

EVIDENŢIERE vizibile în lumina reflectată pe vizibile direct în lumina naturală.

dinte perfect uscat.

Fluorizarea pe cale generala

Metode

 fluorizarea apei potabile

 fluorizarea sării de bucătărie
 fluorizarea diverselor alimente
 fluorizarea cu tablet

Fluorizarea apei

Istoric

 in sec XIX, in America de N si Europa – zone cu patare endemic a dintilor

 Frederick McKay 0 primul care a investigat “petele brune de Colorado”, puse intial pe
seama conditiilor geologice
 In 1920 doua comunitati isi schimba sursele de alimentare cu apa
 In 1930 se perfectioneaza metodele analitice de dozare a fluorului in apa
  In 1931 Dean este desemnat sa clarifice legatura dintre F si patarea endemica a dintilor
 In 1933 Dean publica primul studio referitor la distributia fluorozei in SUA

Nivelul F in apa si caria dentara

 In 1940 s-a publicat “ studiul celor 21 de orase” ( Dean)

 “ prevalent extreme de scazuta a cariei dentare asociata cu o concentratie de 1 ppm
F in apa de bauut, care produce doar ocazional forme medii de fluoroza, fara
semnificatie estetica

Fluorizarea apei in SUA

 Ipoteza realizarii artificial a c% de 1ppm in apa potabila

 In ianuarie 1945 a demarat primul tratament de fluorizare artificial a apei din lume, in
Grand Rapids ( Michigan)

Oponentii fluorizarii apei

1. Fluorizarea apei inseamna irosirea fluorului

R: mai putin de 0,1% din apa fluorizata este consumata de copii, restul fiind utilizata in
scop sanitar, etc

2. Fluorul determina corodarea tevilor de distributie a apei

R: coroziunea este determinate de calitatile fizico-chimice ale apei.
3. Fluorul modifica gustul, culoarea si mirosul apei

R: experimentele realizate nu indica prezenta modificarilor mentionate anterior

4. Duritatea apei ingreuneaza introducerea fluorului

R. Ca si Mg pot reduce solubilitatea fluorului, efecul fiind neglijabil

5. Distributia neuniforma a fluorului in apa, rezultand concentratii inegale

R: La o concentratie de 1ppm fluorul nu se participa in apa

6. Este imposibil de controloat cantitatea de fluor ingerata de fiecare persoana.

R: concentratia de 1ppm a fost stabilita luand in consideratie aceste variabile

7. Apa pura este mai buna

R: nu exista apa pura, in aceasta existand substante cu concentratii mai mari considerate
periculoase
8. Fluorul introdus in apa ar putea contamina mediul inconjurator.

R: Fluorul este prezent in toate tipurile de apa, cu exceptia apei de ploaie Concentratia in apa
marii este de 1,2 ppm

9.Fluorl cauzeaza boli de inima, rinichi, ficat, diabet

R: rezultatele studiilor realizate pe 64 de orase nu sustin aceste afirmatii

10. Fluorul reprezinta medicatie in masa

R: Fluorul nu trateaza.Este o substanta nutritiva care previne aparitia cariei dentare, asemenea
altor minerale care participa la formarea structurii dentare.

11. Fluorul din apa potabila poate produce reactii adverse

R: Studiile realizate indica faptul ca la o concetratie de 1ppm de F in apa reactiile alergice sunt
extrem de rare

Exista cercetari care sustin ca fluorul scade durata de viata, reduce IQ-ul, provoaca boli ale
sistemului osos, boli degenerative precum Alzheimer ( prin afinitatea sa pentru aluminiu),
afectiuni renale, diabet

Aceste cercetari nu sunt insa confirmate de comunitatea stiintifica de drept, existand chiar
studii care dezmint afirmatiile de mai sus

Centrul de prevenire si control al imbolnavirilor (CDC) – Fluorizarea apei in comunitate este una
dintre primele 10 cele mai importante realizari ale secolului 20 in domeniul sanatatii publice

Fluorizarea apei ramane o metoda benefica cost/eficienta oferita tuturor membrilor unei
comunitati pentru prevenirea si controlul cariei dentare si imbunatatirea sanatatii orale

CDC: in comunitatile cu mai mult de 20.000 de locuitorui, fiecare 1 dolar investit in fluorizarea
apei produce aproximativ 38 dolari in economii in fiecare an prin mai putine carii tratate

HHS propune reducerea recomandarii privind nivelul optim pentru fluorizarea apei de baut de
la 0,7-1,2mg/l la o singura valoare de 0,7mg/l. Studiile au demonstrat scaderea graduala a cariei
dentare odata cu atingerea concentratiti de 0,7mg/l dar modificarile sunt minime intre 0,7 si
1,2 mg/l.

Fluorizarea cu tablete

Administrarea tabletelor fluorurate

- Se recomanda copiilor din grupurile „ high risk”

 - Nu se asociaza cu alte metode de fluorizare generala ( fluorizarea apei, fluorizarea
laptelui, fluorizarea sarii de bucatarie)

Produs fluorurat Concentratie (mg)

Tablete
Zymafluor 0.25mg, 1mg
Ethedent 0.25mg, 0.5mg , 1mg
Luride Lozi-Tabs 0.25mg, 0.5mh, 1mg
Fluoritab 0,5mg
Pharmaflur 1.1 0,5mg
Generic sodium fluoride 0,5mg, 1mg
Karidium 1mg
Luride SF Lozi Tabs 1mg
Fluoride, Flura 1mg

Schema de administrare a tabletelor fluorurate

Concentratia F in apa de baut

Varsta < 0,3 ppm F 0,3 – 0,6 ppm F >0,6 ppm F
0-6 luni Nimic Nimic Nimic
6luni-3ani 0,25mg/zi Nimic Nimic
3-6ani 0,50 mg/zi 0,25 mg/zi Nimic
6-16ani 1,0 mg/zi 0,50 mg/zi nimic
Recomandari privind aportul zilnic total de fluor ( alimentatie+ suplimente) in functie de varsta
si greutatea corporala

Vârsta Greutatea (kg) Doza adecvată* Doza maximă tolerabilă*

(mg/zi) (mg/zi)

0 – 6 luni 7 0,01 0,7

6 – 12 luni 9 0,5 0,9

1 – 3 ani 13 0,7 1,3

4 – 8 ani 22 1,1 2,2

≥ 9ani 40 - 76 2,0 – 3,8 10,0

Pauze in administrarea tabletelor fluorurate

Se recomanda intreruperea fluorizarii prin tablete in perioada de mineralizare a smaltului la

nivelul incisivilor superiori, pentru a minimaliza riscul de aparitie a mild fluorosis

 La baieti: intre 15-24 luni

 La fete intre 21-30 luni

Contraindicatii in administrarea tabletelor fluorurate

 Artrita
 Boli de stomac sau intestinale
 Boli renale
 Dinti modificati de culoare
 Reactii alergice sau reactii neobisnuite la fluor, tartazina, alte medciamente, alimente,
vopsele sau conservanti
 Femei gravide sau care urmeaza tratament de fertilizare
 Interactiunea cu alte produse care contin saruri de aluminiu, calciu si magneziu (
antiacide)
 Curs 3. Efecte adverse ale tabletelor fluorurate
Dozele recomandate de florura de sodiu produc rare efecte adverse. Efectele secundare severe
pot aparea in cazul unui aport in exces de fluor si ele includ:
-durere si redoare in oase si articulatii
-scaune negre “ca de smoala”
-sange in vomismente
-dinti patati sau cu modificari de culoare
-greata, voma
-eruptii cutanate, prurit
-leziuni in cavitatea orala si pe buze
-gastralgii
-astenie

Fluorizareasarii de bucatarie
Se practica in special in Elvetia, Franta, Ungariasi recent, in Romania (insuficient promovata
=>ineficienta).
La un consum mediu de 6g sare/zi, se impune un adaos de 200-250 mg NaF/kg sare.
Ofera libertate de alegere.
La copii nu poatea sigura un aport optim de fluor.
Efectul cariostatic se instaleaza la un aport optim de fluor.
Efectul cariostatic se instaleaza la un aport de 1mgF/zi. – 0,7mg/l

Fluorizarea laptelui
Tari in care se practica fluorizarea laptelui:
 Elvetia – primul program
 Anglia si Scotia
 Chile
 Ungaria
 Rusia
 Bulgaria – 1988 – 15.000 copii
 China
TOTAL – anul 2000 – 114.000 copii
2009 – 800.000 copii in 5 tari
In programe scolare si programe de nutritive
DOZA: 5 ppm NaF se adauga in 200 ml lapte. Laptele trebuie consumat in decurs de 30 de
minute.
 CONSUM LAPTE
Lume 1964-1966 1997-1999 2030
Lume 74 78 90
Tari in curs de 28 45 66
dezvoltare
Africa NE 69 72 90
Africa sub sahariana 29 29 34
America latina. Caraibe 80 110 140
Asia Est 4 10 18
Asia Sud 37 68 107
Tari in tranzitie 157 159 179
Tari in industrializare 186 212 221

20 rapoarte – 15 studii
CONCLUZII
1.Initierea programului la copii inainte de 4 ani.
2.Importanta administrarii la eruptia molarului de 6 ani – protectie

Efectele fluorului aplicat pe cale generala

-cresterea vitezei de dezvoltare a cristalelor, care in final ating o talie mai mare
-sunt mai uniforme si mai rezistente la atacul acid
-atenuarea reliefului ocluzal si a taliei dintilor
-intarzierea eruptiei dentare (6-12 luni)

FLUORIZAREA LOCALA
Efectele fluorului aplicat local
-reducerea demineralizarii si favorizarea remineralizarii
-concentratia crescuta de fluor favorizeaza captarea lui de catre mineral, diminuandu-i rata de
disociere
-concentratia redusa de fluor – inhiba procesul de acid de catre bacteriile din placa bacteriana.
Efectul preventiv al fluorului implica trei mecanisme principale:
-reducerea demineralizarii smaltului in conditii acide
-cresterea ratei de remineralizare la nivelul leziunilor incipiente
-la nivelul bacterian, fluorul inhiba enolaza, care reduce rata glicolitica si transportul
intracelular al glucidelor

Metode de aplicare locala a fluorului

A. Metode non-profesionale
B. Metodeprofesionale

A. Metode non-profesionale
Pastele de dinti
-substante active: NaF, SnF2, aminofluoruri, MFP
-concentratii:
1000-1500 ppm F (adulti)
250- 550 ppm F (copii)
Rata de inghitire a pastei de dinti de catre copii:
-la 2 ani: 80%
-intre 2-4 ani: 60%
-la 6 ani:<20%

Pastele de dinti cu fluor

-abordarea de succes a preventiei cariei dentare
-mai eficienta decat fluorizarea apei (Cottrell, 2011)
 La concentrate intre 1000 si 2500 ppm F in pastele de dinti, cresterea cu fiecare 500
ppm F ofera o reducere suplimentara cu 6% a cariei.
 Periajul dentar se recomanda la copiii 0-2 odata cu aparitia primului dinte cu perie
moale si apa.
 Nu se recomanda utilizarea pastelor cu fluor pentru copii de 0-2 ani decat in situatii de
risc cariosinalt e.g. copii cu nevoi speciale.
  Intre 2 si 7 ani se recomanda o cantitate bob de mazare de pasta cu fluor 1.000-1.500
ppm F.
 Cercetari recente sustin ca este suficient un singur periaj dentar cu pasta fluorurata
seara, inainte de culcare; concentratia fluorului in saliva la 12h dupa periajul de seara a
fost comparabila cu cea la 1-4 ore dupa un periaj din timpul zilei.

Apele de gura cu fluor

-eficiente in reducerea riscului la caria dentara
-se pot face clatiri cu frecventa variabila in functie de substanta active si de concentratie
(zilnice pana la o clatire la 2 luni)
-poate urma dupa periajul dentar cu paste care contin fluor (nu exista risc de supradozare)
-usor de aplicat si costuri reduse

Produsefluorurate
ACT 0.05% NaF
Fluorigard 0.05% NaF
Listerine Tooth Defense 0.221% NaF
Gel-Kam 0.04% NaF
MouthKote 0.04% NaF
Fluorise 0.2% NaF
Point-Two 0.2% NaF
PreviDent Rinse 0.2% NaF
Stannous Fluoride 0.63% SnF
Gel-Kam 0.63% SnF

METODE Concentratie (ppm) Reducereacariei

0.1%F-1.000ppm (%)
Solutie – 0.05% NaF, clatiri zilnice 225 ppm 30-40
Solutie – 0.4% SnF, clatiri zilnice 200 ppm 30-40
Solutie – 0.2% NaF, clatiri 900 ppm 30-40,
saptamanale dupa 2 ani
Solutie – 1% SnF2, clatiri saptamanale 2500 ppm
Solutie aminofluoruri 5 min/zi – CHX 250 ppm

Geluri
 Gel neutru NaF 1,1% (5000 ppm), pH 7 (NeutroGard)
  Nu se poate utiliza in loc de pasta de dinti
 Indicatii: copii “high risk”, dupa varsta de 6 ani

Geluri fluorurate
Gel-Kam 0.4% SnF
Gel-Tin 0.4% SnF
Stop 0.4% SnF
Fluorura de staniu 0.4% SnF
Klarigel 1.1% SnF
Klarigen-N 1.1% SnF
Prevident 1.1% SnF
Thera-Flur 1.1% SnF
Thera-Flur-N 1.1% SnF
DentaGel 1.1% 1.1% SnF
NeutraGard Advanced 1.1% SnF
Luride 1.2% SnF
Prevident Plus 1.2% SnF

Alte modalitati de aplicare locala non-profesionala a fluorurilor:

-scobitorile impregnate cu fluor (Sanodent 0.1mg/scobitoare; TePe 0.15mg/scobitoare)
-sunt impregnate cu fluoruri si CHX si utilizate in spatiile aproximale ale dintilor posteriori
cu risc crescut de dezvoltarea afectiunilor odonto-parodontale
-scobitorile impregnate cu NaF elibereaza rapid F, utilizarea acestora timp de 1 min nu
asigura cantitatea necesara de F asigurata de o tableta de 0.25 mg F, dar ramane un vehicul
eliberator de F utilizat acasa.
-ata dentara impregnate (Sanodent 0.035 mg F/m, Dentotape 0.33 mg F/m)
-gumele cu fluor (Fluorette, Fluodent cu 0.25 mg F)
-substituentii de saliva cu fluor
-saliva substitutes 0.02% F, (NaF + Xylitol) sau 0.2% F
-saliva substitutes 0.02% F, (Natrium-monofluor-fosfat+Xylitol)
 B. Metode profesionale

Solutii fluorurate
 Solutie neutral de NaF 2%
 Aplicatii saptamanale, timp de 4 saptamani la copiii de 3,7,11,13 ani.
 Scop: prevenirea cariei dentare.
 Dupa KNUTSON, sol. neutra de NaF 2% se aplica de 3 ori pe an, timp de 3-8
minute.

 Fluorura de staniu 8%
 Este instabila, se recomanda prepararea ei pentru fiecare pacient.
 Se aplica la interval de 6 luni.
 Dezavantaje: gust neplacut, coloratii dentare, dificil de aplicat la copii

 Solutia APF 1.23% pH=3,5

 Se aplica similar cu SnF2.
 Dezavantaje: este agresiv fata de restaurarile compozite, portelan.

 Aminofluoruri (Fluoramin)
 Se aplica numai dupa varsta de 4 ani, de doua ori pe an.
 Protocol clinic asemanatosr cu cel de la SnF2.
 Se evita contactul prelungit cu mucoasa orala.
 Dupa aplicarea solutiilor fluorurate nu se bea, nu se mananca, nu se clateste timp
de 30 min.

 Solutii bicomponente: SnF2 (1,64% F) + APF (0,31% F)

 Eficienta superioara solutiilor monocomponente.
 Protocol de utilizare:
- Preparare prin amestecare cu apa
- Clatire 60s SnF2
- Clatire 60s cu APF

Solutii
Protocol clinic:
- periaj profesional, numai in prima sedinta a fiecarei serii de 4 aplicatii
- se izoleaza grupul de dinti, se usuca
- se aplica sol. de NaF 2%
- se lasasa se usucetimp de 3 minute
- se evita contactul cu parodontiul marginal
METODE Concentratie (ppm) Reducerea cariei
0.1%F-1000ppm (%)
Solutie-0.05% NaF, clatiri zilnice 225 ppm 30-40
Solutie-0.4% SnF2, clatiri zilnice 200 ppm 30-40
Solutie-0.2% NaF, clatiri 900 ppm 30-40,
saptamanale dupa 2 ani
Solutie-1% SnF2, clatiri 2500 ppm
saptamanale
Solutie aminofluoruri 5min/zi- 250 ppm
CHX

Geluri
APF (Fluorura Fosfatica Acidulata)
-1,23% F-, pH=3,5
Indicatii:
- desensibilizare, o data pe saptamana, timp de 1-6 saptamani
- profilaxia cariei dentare: de doua ori pe an
- are proprietati tixotropice
Protocol clinic
- periaj profesional cu pasta sau pulbere fara F
- uscarea arcadei
- aplicare cu ajutorul gutierelor prefabricate (ml in fiecare gutiera) si mentinerea
acestora pe arcada timp de 4 min
- se indeparteaza gutierele si se mentine aspiratia salivara timp de 10 min
- nu se bea, nu se mananca, nu se clateste timp de 30 min
 Lacuri fluorurate
 indicate la copii cu risc mediu sau mare de producere a cariei dentare, in special la
copiii necooperanti, sau la marginile restaurarilor protetice, pe radacini dezgolite, pe
carii incipiente
 rezistente in cavitatea orala pana la o saptamana
 elibereaza fluorul lent devenind un rezervor de fluorura de calciu, care elibereaza F in
momentul in care pH salivar scade
 trebuie aplicate la intervale de 3-4 luni pentru a mentine efectul cariopreventiv
 Duraphat nu are effect semnificativ asupra Streptococcus mutans din saliva, efectul
cariostatic fiind determinat de remineralizarea leziunilor initiale carioase (Zikert si
Emilson)
 pot exista usoare reactii adverse
 nu se utilizeaza la pacientii cu gingivite si stomatite
 nu exista riscul intoxicatiilor deoarece se aplica o cantitate redusa de lac (0,3-0,6 ml)
Produs Concentratie (ppm) Reducereacariei
0.1%F-1000ppm (%)
NaF-1.7% 8.000ppm 40-50
NaF-5% - Duraphat si Duraflor 25.000ppm 50-60
2,26%F
NaF-5% - 10.000ppm
Fluor Protector – 1%F

Duraphat, 22.600 ppm F

Protocol clinic:
-periajul suprafetei dentare (nu este obligatoriu)
-uscarea suprafetei dentare (nu este obligatorie)
-aplicarea lacului pe suprafetele dentare
-dupa uscarea acestuia, timp de 4h nu se bea, nu se mananca
-in ziua aplicarii se evita periajul dentar
Fluorprotector (5,0% NaF)
Protocol clinic:
-asemanator aplicarii Duraphat

Protocol clinic al aplicarii lacurilor fluorurate

-dinti temporari cu zone de demineralizare
 Indicatii fluorizare locala (ADA 2013)

Dispozitive cu eliberare lenta de F

 Tablete bioadezive ce se fixeaza pe dintii care prezinta cariosusceptibilitatea cea mai
mare.
 Membranele copolimerice S.U.A. si sunt de tipul unui rezervor cu eliberare controlata
formate dintr-un miez de copolymer hidroximetil metacrilat/metal metacrilat incarcate
cu o cantitate precisa de fluor de sodiu. Miezul este inconjurat de o membrane
copolimerica care controleaza rata de eliberare a fluorului – intre 0.02 si 1.0 mgF/zi pe
o perioada cuprinsa intre 30 si 180 de zile.
 Placutele de sticla au aparut pentru prima data in Marea Britanie. Aceste placute au
diametrul de 4mm si se fixeaza la nivelul molarilor maxilari prin tehnica laminarii, se
dizolva lent in contact cu saliva, eliberand astfel fluorul continut.
 Obturatii coronare cu material ce elibereaza F: glass ionomeri, rasini modificate glass
ionomeri, giomeri, compomeri, compozite cu fluor.
 Se recomanda copiilor cu “high risk”

Scheme de aplicare locala a fluorurilor in functie de procesul

Carios si varsta pacientului, propuse de Disciplina de DentisticaPreventiva
Iasi
RISC CARIOS Copii de 2-3 ani Copii de 3-6 ani Adultisicopiipeste 6 ani
Risc carios mic - Paste fara F - Paste cu 250-550 - Paste cu 1000-1500 ppm F
- 2 periaje/zi ppm F - 2 periaje/zi
- 2
periajesupraveghea
te/zi
Risc carios inalt - Paste cu 250-550 ppm F - Paste cu 250-550 - Paste cu 1000-1500 ppm F
- 2 periaje ppm F - 2 periaje/zi
supravegheate/zi - 2 periaje - Clatiri orale cu sol. NaF,
supravegheate/zi zilnice (0,05%)/saptamanale
- Aplicare de lacuri (0,2%)
fluorurate, de 2 - Aplicare bianuala
ori/an profesionala de gel fluorurat
(12.300 ppm F), sau aplicare
saptamanala individuala de
gel fluorurat (5000 ppm)
- Aplicare de dispozitive cu
eliberare lenta de fluor
 Scheme propuse de aplicare locala a fluorurilor in cazuri speciale
SITUATIE CLINICA INDICATII DE APLICARE LOCALA A FLUORURILOR
Purtator de aparate ortodontice, punti -Paste cu 1000-1500 ppm F, 2 periaje/zi
dentare, femei gravide -Clatiri orale cu sol. NaF, zilnice (0,05%)/saptamanale
(0,2%)
-Aplicare de dispozitive cu eliberare lenta de fluor
(undeesteposibil)
Hiposialie, xerostomie -Paste cu 1000-1500 ppm F, 2 periaje/zi
-Clatiri orale cu sol. NaF, bizilnice (0,2%), in special dupa
mese
-Aplicatii lunare de gel fluorurat (12.300 ppm)
Eroziune dentara -Paste cu 1000-1500 ppm F, 2 periaje/zi, cu periute “soft”.
Se evita pastele cu efect de albire (abrasive)
-Gel fluorurat cu aplicare individuala (5000 ppm), seara
inainte de culcare
Hiperestezie dentara -Lacuri fluorurate, in aplicatii consecutive pe zonele de
hiperestezie sau
-Geluri fluorurate neutre (NaF 2%), aplicate zilnic pana la
remiterea simptomelor sau
-Aplicatii topice profesionale cu solutii fluorurate (2% sau
8%)

Pacient R.D. 26 ani – prezinta leziuni de demineralizare la nivelul grupului frontal inferior.
Obturatii cu glass ionomer.
 Conversia concentratiei fluorului (%/ppm)
APF (10) (%) (1000) ppm
1.1% 10.000
1.23% 12.300
NaF (4.5)(%)(1000)
0.05% 225
0.20% 900
0.44% 1.980
1.0% 4.500
1.1% 4.950
2.0% 9.000
5.0% 22.500
SnF2 (2.4) (%) (1000)
0.40% 960
0.63% 1.512

Formele fluorului in stomatologie

Reprezentare schematica a depunerii de FAP pe suprafata dintelui

s
 Curs 4. CONTROLUL PLĂCII BACTERIENE
Periajul dentar. Istoric.

 Periajul dentar este factorul de auto-control mecanic al plăcii bacteriene cel mai larg răspândit
în lume.
 Istoricul şi evoluţia periuţelor de dinţi este legată de cea a scobitorilor, folosite de babilonieni,
înainte de anul 3 500 î.e.n.
 În Europa, prima periuţă a fost folosită în 1640, fiind descrisă de Solingen în Germania anului
1676.
 În Anglia, periuţele de dinţi apar începând cu anul 1780. Acestea erau periuţe dure asemănătore
celor care se foloseau şi în 1900. Producerea industrială a periuţelor de dinţi începe în Anglia, în
anul 1845, de către Addis & Son. După aproximativ două decenii începe producţia periuţelor de
dinţi cu ajutorul maşinilor.
 Anul 1938 înseamnă apariţia periuţelor cu păr sintetic (nylon). Armata Americană, în cel de al
doilea război mondial, a fost prima care şi-a înzestrat soldaţii cu periuţe de dinţi. Ca urmare a
cererii crescute de periuţe, piaţa a fost invadată în scurt timp de periuţele din material sintetic.
 Periuţele electrice îşi fac apariţia în anul 1961 produse de Squibb Company din New York.

Periuţa dentară
 Capul periuţei prezintă următoarele caracteristici:
• conţine elementul activ (perii periuţei dentare) şi are dimensiuni variabile, în funcţie de
numărul de peri dispuşi, de mărimea arcadelor dentare;
• forma trebuie să fie rotunjită, iar mărimea corespunzătoare arcadelor dentare;
• marginile vor fi rotunjite pentru a nu leza ţesuturile moi.
 Mânerul periuţei
• trebuie să fie suficient de robust pentru o priză stabilă;
• va fi elastic pentru a transmite atenuat forţa imprimată în cursul periajului;
• forma va fi astfel realizată încât să permită o priză şi o manevrare facilă pentru a putea
ajunge în spaţiile distale;
• unii preferă mânerul drept pentru a cunoaşte exact poziţia perilor, alţii mânerul cudat
pentru un acces mai uşor la nivelul feţelor linguale ale incisivilor şi la feţele distale ale
molarilor.
 Perii periuţei sunt dispuşi în smocuri, pe mai multe rânduri, la nivelul capului periuţei dentare
(există şi periuţe cu un singur smoc de peri - periuţele unismoc);
 numărul lor variază, în mod obişnuit existând 3 rânduri cu câte 6 smocuri şi un total de 80-86 de
peri;
 iniţial au fost din păr natural (de porc), iar din 1938, datorită cererei mari de periuţe, au fost
înlocuiţi cu firele sintetice (din nylon).
 Avantajele utilizării firelor sintetice în locul celor naturale sunt:
 gradul de supleţe este uniform şi poate fi variat, în funcţie de necesităţi;
 capetele firelor pot fi perfect rotunjite;
 sunt uşor de sterilizat;
 sunt mai rezistente decât cele cu peri naturali.
 Firele din periuţe sunt standardizate prin următorii parametri: diametrul firului, lungimea lui şi
indicele de supleţe (rigiditate).

La Conferinţa Europeană despre Controlul Mecanic al Plăcii din 1998 au fost consemnate atributele
esenţiale ale unei periuţe obişnuite:
• dimensiunea mânerului să fie corelată cu vârsta şi dexteritatea utilizatorului;
• dimensiunea capului să fie apropiată de dimensiunea cavităţii orale a utilizatorului;
• filamentele de nylon sau de poliester să fie rotunjite la capete şi să nu aibă diametrul mai mare
de 0.009 inches;
• configuraţie cu peri moi conform standard-ului internaţional (ISO);
• modele de peri care pot îndepărta placa din spaţiile aproximale şi de la nivelul marginii gingivale.

Alegerea periuţei dentare depinde de:

 vârsta pacientului;
 existenţa şi gradul inflamaţiei gingivale;
 tipul gingiei: fină, fragilă, fibroasă, rezistentă;
 prezenţa şi gradul recesiunilor parodontale;
 sensibilitatea dentară sau dentinară;
 nivelul joncţiunii smalţ-cement;
 spaţiile interdentare;
 malpoziţiile dentare, existenţa restaurărilor conjuncte sau a obturaţiilor coronare;
 incidenţa cariei şi a parodontopatiilor;
 forma arcadelor;
 metoda de periaj dentar practicată;
 dexteritatea şi preferinţele pacientului.

Periuţele dentare folosite în prezent au următoarele dimensiuni:

• lungimea totală – 150-200 mm
• lungimea capului - 25-30 mm
• lăţimea capului – 8-12 mm
• suprafaţa activă - 18-30mm2/6-10mm2
• diametrul firelor - 0,15-0,35mm, lungimea firelor - 10-12,5 mm, nr.de smocuri: 6-12 (pe
lungime), 2-5 (pe lăţime).
1. Pentru vârsta 4 – 24 luni

2. Pentru vârsta 2 – 4 ani

3. Pentru vârsta 5 – 7 ani

4. Pentru vârsta mai mare de 8 ani

 Diametrul Lungimea Indice de Caracterizar
Indicaţii de folosire
firului firelor supleţe ea periei

8 mm la -copii
0,12 mm copii extrasuplă -pacienţi cu afecţiuni
1 sau 3
0,17 mm 10-12.5 suplă sau cu eroziuni
mm dentare

moale -pacienţi cu
0,30 mm idem 5
(medie) parodonţiu normal

dură sau -în prezent sunt mai

0,35 mm idem 7 sau 9
extra-dură puţin recomandate.

Caracteristicile periuţelor în funcţie de diametrul firelor

Eficienţa periuţelor de dinţi

TIPUL DE PERIUŢĂ ARIA DE CURAŢIREA
PĂTRUNDE EFECTIVĂ (mm2)
RE (mm2)

Oral-B Cross Action 93.80 89.39

Oral –B Advantage 71.35 64.45

Oral – B Indicator 54.30 82.43

Aquafresh Flex Direct 81.76 57.72

Multi Action

Aquafresh Flex Tip 82.77 74.75

Blend a Med 79.47 80.84

Profesional

Colgate Wave 61.87 45.87

Colgate Total 65.85 59.45

Crest Extender 65.10 75.81

Jordan Active Tip 58.53 74.09

Avantajele periuţei electrice
 reduc şi previn formarea PB şi a tartrului;
 realizează un masaj gingival eficient, îmbunătăţind circulaţia sanguină şi a mucoasei gingivale;
 uşurinţă în utilizare, fără efort din partea subiecţilor;
 dozarea presiunii şi a mişcărilor se realizează uniform, fără a necesita o atenţie sporită din
partea utilizatorului.

Alte tipuri de periuţe

 Periuţele dentare cu US
• prezintă la nivelul capului un micromotor cu US care permite angajarea perilor în spaţii
mai greu accesibile;
• prezintă şi un sistem de iluminare ce permite observarea acţiunii de periaj.
 Periuţele cu polarizare
• au fost introduse de japonezi;
• acţionează prin depolarizarea suprafeţei dentare şi modifică aderenţa plăcii bacteriene
pentru câteva ore;
• alimentarea electrică se face de la un captator solar.
 Periuţa „alert”
• cu senzori de avertizare în cazul realizării unor presiuni gingivale exagerate ;
• se recomandă pacienţilor cu risc parodontal.
 Periuţa „INTERPLAK"
• este alcătuită din 5 smocuri aranjate pe două rânduri, inegale ca lungime şi decalate,
pentru ameliorarea periajului din spaţiile interdentare;
• fiecare smoc este pus în mişcare de mişcarea asincronă a smocului vecin, o tură şi
jumătate, cu 4200 mişcări pe minut;
• firele periuţei sunt suple;
• este alimentată de un micromotor electric din mânerul periuţei.
 Periuţele interdentare
• sunt din ce în ce mai des recomandate pentru îndepărtarea plăcii bacteriene de la
nivelul spaţiilor proximale;
• au forma periilor pentru spălarea sticlelor (bottle neck brush) şi sunt disponibile în
diverse mărimi, adaptabile dimensiunilor variate ale spaţiilor- interdentare;
• sunt indicate şi pentru igienizarea furcaţiilor.
 Periuţele „uni-smoc"
• sunt indicate în zonele dificil de igienizat cu alte mijloace;
• în cazul feţelor orale ale arcadelor cu incongruenţe dentare cu înghesuire; la nivelul
feţelor distale ale ultimilor molari, în zonele de furcaţie etc.
 „Wedge rub"
• este un manşon de cauciuc, cu trei tipuri de reliefuri, ce pot acţiona la nivel interdentar,
dentar şi gingival;
 • se aplică pe degetul arătător, realizând un masaj foarte eficient la nivelul parodonţiului
de înveliş, prevenind pioreea alveolară;
 Periuţele dentare muzicale
• sunt periuţe electrice;
• au fost produse în scopul atragerii copiilor şi deprinderii acestora cu periajul dentar
după fiecare masă;
• există şi periuţe ce emit diferite mirosuri şi gusturi, tot pentru copii.
 Periuţele J. NAWARA
• sunt periuţe acţionate manual, cu peri inegali, dispuşi în formă de piramidă;
• eficiente pentru igienizarea spaţiilor interdentare şi a suprafeţelor ocluzale;
 Periuţa Butler G.U.M.
• noutatea constă şi în aceea că extremitatea perilor este texturizată şi ascuţită până la un
diametru de 0,05 mm.

Tehnici de periaj
Tehnica Bass
Caracteristici:
 tehnică creviculară - realizează curăţarea şanţurilor gingivale;
 realizează protecţia feţei vestibulare a caninului, evitând apariţia recesiunii gingivale;
 se realizează pe grupe dentare (secvenţială);
 realizează curăţarea feţei distale a ultimului molar;
 este o tehnică mixtă, gingivo-dentară (îndepărtează placa bacteriană de la nivelul
dinţilor şi stimulează circulaţia sanguină la nivel gingival);
 metoda foloseşte mişcările vibratorii.

Secventializarea miscarilor in tehnica BASS

 Modul de aplicare a periutei in tehnica BASS

Greşeli în tehnica Bass

 aplicarea periuţei oblic faţă de planul de ocluzie → aceasta conduce la apariţia leziunilor
parodontale şi neîndepărtarea plăcii bacteriene în totalitate
 aplicarea periuţei doar pe parodonţiu de înveliş → nu se îndepărtează placa bacteriană
 aplicarea periuţei numai pe dinte fără a cuprinde şi treimea cervicală → nu se
îndepărtează placa bacteriană din sulcus şi din treimea cervicală a dintelui aplicarea
periuţei direct pe canin → se produce recesiune gingivală

Greşeli în tehnica Bass – poziţionarea CORECTA a periuţei

direct pe canin. – se produce recesiune gingivala

TEHNICA DE PERIAJ CHARTERS

• peria se va plasa pe faţă vestibulară sau orală a dinţilor, paralel cu planul de ocluzie, în
unghi de 45° faţă de acesta, cu perii îndreptaţi spre marginea liberă a dintelui (invers
faţă tehnica Bass);
• mişcările periuţei sunt în faţă şi în spate printr-o mişcare de vibraţie;
Caracteristicile metodei
 tehnică de igienizare a spaţiilor proximale;
 se acţionează tot pe grupe de dinţi;
 tehnică mixtă gingivo-dentară;
 este considerată o tehnică rotativ-vibratorie.

TEHNICA DE PERIAJ STILLMAN

 periuţa se va aşeza orizontal, cu capetele perilor pe gingie şi pe zona cervicală a dinţilor;
 perii sunt plasaţi oblic spre apical la nivelul gingiei şi se exercită o anumită presiune până
la o înălbire vizibilă a mucoasei gingivale;
 se va asocia şi o mişcare vibratorie, fără mişcarea perilor de pe loc;
 se va decomprima zona pentru a permite reumplerea cu sânge a vaselor;
 se va repeta de câteva ori acest procedeu, acţionând pe grupe de dinţi la maxilar şi la
mandibulă, vestibularşi oral;
 feţele ocluzale vor fi igienizate prin mişcări orizontale antero-posterioare.
Dezavantajele metodei:
 efectul de curăţare al suprafeţelor dentare este redus;
 poate determina apariţia leziunilor gingivale în cazul aplicării unei presiuni mari sau al
utilizării unor periuţe cu peri rigizi.

TEHNICA DE PERIAJ STILLMAN MODIFICATĂ

 periuţa soft-medium se plasează pe gingia ataşată, în unghi de 450 faţă de axul
longitudinal al dinţilor, exercitând o presiune uşoară până la ischemie, dar trebuie
avut grijă să nu se lezeze ţesuturile moi;
 se începe o mişcare verticală în zig-zag pe toată suprafaţa dintelui ;
 se repetă de 5-10 ori mişcările decrise anterior pe fiecare grup de dinţi, după care se
trece la grupul următor;
 suprafeţele ocluzale se periază ca în tehnica Bass: periuţa se aşează perpendicular pe
suprafaţa ocuzală, se realizează uşoară presiune, astfel încât perii să pătrundă în
şanţuri şi gropiţe, apoi se efectuează mişcări antero-poaterioare.
  tehnica Stillman modificată este mult mai eficientă în îndepărtarea plăcii bacteriene
decât tehnica Stillman propriu-zisă, care realiza mai mult o stimulare a circulaţiei
parodonţiului marginal decât îndepărtarea plăcii bacteriene;

TEHNICA DE PERIAJ CIRCULAR (FONES)

• este singura metodă ce se realizează cu arcadele dentare în ocluzie;
• perii se vor plasa perpendicular pe feţele vestibulare, iar mânerul periuţei va fi paralel cu
planul de ocluzie;
• mişcările imprimate vor fi largi, circulare şi vor cuprinde elementele gingivo-dentare de
la fundul de sac maxilar la cel mandibular;
• igienizează corespunzător spaţiile proximale şi gingivo-dentare.
Dezavantaje:
• este traumatizantă pentru zona coletului, antrenând leziuni la nivel gingival şi dentar
(recesiuni gingivale şi abraziunea ţesuturilor dentare).
Indicaţii:
• numai pentru colectivităţile de copii.

Pastele de dinţi
 Compoziţia pastelor de dinţi:
• Agenţi abrazivi;
• Fluidifianţi;
• Agenţi Detergenţi;
• aromatizanţi şi îndulcitori;
• Coloranţi;
• Conservanţi şi agenţi anticorozivi;
• Substanţe antiplacă;
• Substanţe care cresc rezistenţa smalţului (fluoruri);
• Substanţe desensibilizante;
• Substanţe cu efect de albire;
• Substanţe antialergice şi de epitelizare;
• Enzime;
• Substanţe transportatoare de calciu;
• Substanţe naturale.
Detergenţii
• sunt agenţi tensioactivi care reduc tensiunea superficială, penetrând şi dizolvând
depozitele care se formează pe suprafaţa dintelui şi facilitează dispersarea agenţilor
activi din componenţa pastelor de dinţi.
• Principalii detergenţi din compoziţia pastelor de dinţi sunt:
o lauryl sodium sulfat, cel mai adesea compatibil şi folosit împreună cu fluorurile;
o N - lauryl sodium sarcosinat (Gardol), cu acţiune antibacteriană;
o cocomonogliceride sodium sulfanat (acizi graşi din uleiul de nucă de cocos).
Agenţi abrazivi
• bicarbonat de sodiu;
• carbonat de sodiu;
• benzoat de sodiu;
• fosfat de sodiu;
• fosfat de calciu;
• metafosfat de sodiu;
• hidroxid de aluminiu şi lactat de aluminiu;
• alumine;
• silicaţi: xerogel şi aerogel de siliciu.

 Fluidifianţi – sunt agenţi care evită solidificarea pastelor de dinţi.

• Glicerina, sorbitol, xilitol;
 Aromatizanţi
• Mentă, mentol, eucalipt, fructe;
 Îndulcitori :
• Zaharoză, zaharină, xilitol, ciclamat;
 Conservanţi şi agenţi anticorozivi:
• silicat de sodiu;
• formaldehida;
• benzoaţi;
• diclorfenol;
• hidroxibenzoaţi.
 Substanţe antiplacă
• Agenţii acţionează prin inhibarea formarea matricii plăcii bacteriene.
• Cele mai folosite substanţe sunt:
• clorhexidina (digluconat);
• triclosanul;
• sanguinarina;
 • hexetidina;
• citratul de zinc;
• fluoruri;
• uleiuri esenţiale;
• lauryl sodium sulfat (substanţă tensioactivă cu efect antiplacă):
 Substanţe care cresc rezistenţa smalţului: fluorurile.
• fluorura sodică;
• fluorură de staniu;
• monofluorfosfatul de sodiu;
• fluorurile aminate.
 Substanţe desensibilizante
• nitratul de potasiu;
• clorura de stronţiu;
• fluorurile;
• citratul sodic dibazic;
• oxalatul de fier;
• lactatul de aluminiu.
 Substanţe naturale
• ulei de ricin, extractul vegetal din Rhem Palmatum, mentă, mir;, muşeţel;, esenţă
de sovârv, trifoi;, cimbru.
 Substanţe de albire
• peroxidul de carbamidă;
• bicarbonatul de sodiu pulverizat;
 Substanţe antialergice şi de epitelizare
• Alantoina, aldioxa;
• provitamina B5(dexopentanol);
• vitamina P, E, acidul hialuronic;
 Enzime
• glucozoxidaza;
• amiloglucozoxidaza;
• lactoperoxidaza;
• glucolactoperoxidaza.

Mijloace speciale şi adjuvante periajului dentar

 Firul de mătase - se indică în acele cazuri în care papila a ocupat tot spaţiul de sub
punctul de contact. Astfel periajul nu mai este eficient şi trebuie suplimentat cu
utilizarea firului sau a altor sisteme.
Scobitorile
• Recomandate unde există recesiunea papilelor, acţionând ca înlocuitoare ale firului
de matăse.
• Utilizarea brutală poate produce leziuni la nivelul parodonţiului marginal.

Stimulatoarele sau conurile interdentare

 sunt dispozitive din lemn, cauciuc sau material plastic, care se montează pe mânere
speciale sau la capătul liber al periuţei de dinţi într-un spaţiu creat special;
 se prezintă sub forme şi dimensiuni variate care permit adaptarea în spaţiile
interproximale;
 indicaţia de utilizare este în cazul recesiunii papilelor interdentare sau pentru igienizarea
zonelor de furcaţie dezgolite;
 aplicarea conului se face în unghi de 45° faţă de axul dintelui, latura inferioară
sprijinindu-se pe gingie, iar cele laterale pe feţele proximale ale dinţilor;
 realizează igienizarea spaţiului interdentar şi stimularea circulaţiei la nivel gingival;
 se fac aproximativ 10 mişcări de rotaţie strânse, atât vestibular, cât şi oral;

Masajul gingival
Masatul gingiilor in mod regulat are un efect benefic, prin stimularea circuitul sangvin si
oxigenarea tesutului gingiilor
Impreuna cu o igiena corespunzatoare poate preveni afectiunile parodontale
(periodontita, gingivita), si evident alte probleme de sanatate care s-ar putea datora
infectiilor parodontale.
Instrumentul de masat gingiile poate functiona si ca aplicator uniform de gel pentru
sanatatea gingiilor.
Duşurile bucale
 Acţionează prin:
• stimularea troficităţii tisulare;
• reducerea gradului de inflamaţie gingivală;
• creşterea gradului de cheratinizare a mucoasei orale;
• reducerea sau anularea halenei şi crearea unei stări de confort.
 Soluţiile recomandate pentru duşurile bucale sunt:
• soluţia izotonică de NaCl;
• soluţia hipertonică de NaCl (soluţie apoasă de 2%) - cu efect decongestionant;
• soluţie de bicarbonat de sodiu (2g la 100 cm3 de apă);
• soluţie de digluconat de clorhexidină 0,2%;
• soluţie listerină, etc.

Igienizarea limbii
• Egiptul antic
• Imperiul Roman
• India - Kama Sutra, Ayurveda – acum 5000 ani
• China – medicina tradiţională : limba – oglinda “energiei vieţii” - argint
• Europa sec. XVIII-XIX – nobili, argint

Controlul chimic al plăcii bacteriene

 Curs 5. PLACA BACTERIANĂ.– BIOFILM ORAL -
 Placa bacteriana este prezenta pe toate suprafetele cavitatii orale, sub forma unor depozite
moi, neuniforme si aderente
 Placa bacteriana este o aglomerare polimicrobiana cu caracter de ecosistem
Caracteristicile PB
 Depozit moale, alb-galbui sau brun, neuniform repartizat (mai abundent unde se realizeaza
curatirea si autocuratirea artificiala)
 Adera la structurile din cavitatea orala (nu poate fi indepartata prin simpla clatire cu apa sau cu
spray-ul de apa)
 Se diferentiaza de resturile alimentare, pelicula dobandita si
materia alba care nu adera la structurile cavitatii orale<
 Este un produs al metabolismului local bacterian
 Contine un numar foarte mare de bacterii vii (peste 250 milioane bact/mg de placa umeda)
care imprima caracterul dinamic schimbator al placii bacteriene
 Concentratia bacteriana este de 1000 ori mai mare in placa bacteriana decat in saliva;
 Se poate evidentia prin colorare cu substante revelatoare
de placa bacteriana

Obiectivele revelarii PB
 Constientizarea pacientilor asupra existentei depozitelor de placa bacteriana si explicarea
patogenitatii acesteia in raport cu dintii si parodontiul marginal
 Motivarea actiunilor de igienizare profesionale a cavitatii orale si de indepartare a factorilor
favorizanti depunerii de placa bacteriana
 Verificarea eficientei si corectitudinii efectuarii periajului dentar
 Calcularea indicilor de igiena orala si apreciere a ei de-a lungul sedintelor de tratament
(Pacientii care nu respecta regulile de igiena orala nici dupa demonstrarea tehnicilor de periaj
nu efera garantia mentinerii rezultatelor terapiei aplicate)
 Evaluarea legaturii ce exista intre maturizarea placii
bacteriene si ritmul inflamatiei gingivale.
ACUMULAREA, DEZVOLTAREA ŞI DISTRIBUŢIA FLOREI BACTERIENE ORALE
 Flora bacteriană rezidentă a cavităţii orale este foarte diversă şi complexă, cuprinzând 300-500
specii
 Bacteriile cresc şi se dezvoltă datorită:
 varietăţii habitatelor,
 factorilor locali nutritivi,
 factorilor externi (alimentaţie, igienă orală, fluorizare, etc.)
 Parametrii fizici oferiţi de placa bacteriană
(potenţial redox, pH) oferă condiţii de creştere şi dezvoltare a unui spectru bacterian foarte larg, care în
condiţii normale este relativ stabil.

FORMAREA PLĂCII BACTERIENE

PELICULA DOBÂNDITĂ
 film omogen, transparent, moale apărut după periajul profesional (Bjorn şi Carlsson-1994)
 de origine salivară (glicoproteine: albumină, lizozim, amilază, imunoglobulina A, proteine
prolină, mucine )

DEZVOLTAREA PLACII BACTERIENE

 La nivelul cavităţii orale a nou-născutului colonizarea bacteriană are loc la nivelul epiteliului
mucoasei orale.
COLONIZARE PRIMARĂ bacterii G(+) apar prin transmitere la nivelul cavităţii orale.
 Streptococcus Sanguinis,
 Streptococcus Mutans,
 Streptococcus Sobrinus
 Actinomices Viscosus
 Microorganismele se dezvoltă şi se acumulează până întîmpină rezistenţa mediului cavităţii
bucale reprezentată atat de factorii fizici, cât şi chimici.
 Factorii fizici :
 descuamarea mucoasei epiteliale,
 masticaţie
 fluxul salivar.
 Factorii chimici,
 factorii nutritivi,
 potenţialul redox,
 pH-ul
 proprietăţile antimicrobiene ale salivei

DEZVOLTAREA PLĂCII BACTERIENE

1. MULTIPLICAREA BACTERIILOR DEJA ATAŞATE
2. COLONIZARE SECUNDARĂ -ataşare şi multiplicare de noi specii G(-)
 Fusobacterium nucleatum
 Prevotella intermedia
  Capnocytophaga (1-3 zile)
3. COLONIZARE TERŢIARĂ - G(-)
 Porphyromonas gingivalis,
 Actinobacillus actinomycetemcomitans
 Campylobacter rectus,
 Eikenella corrodens,
 spirochete (Treponema )

Factori care influenţează statusul microorganismelor în cavitatea orală

1. Temperatura cavităţii orale.

2. Potenţialul redox-anaerobioza.
3. pH-ul cavităţii orale.
4. Sursele nutritive.
5. Factorii nutritivi interni.
6. Factorii nutritivi externi.
7. Aderenţa bacteriană

Clasificarea plăcii bacteriene în raport cu topografia

 Supragingivală
 Subgingivală

Placa bacteriană supragingivală

Caracteristicile plăcii bacteriene supragingivale
- Placa bacteriana apare la 4-6 ore de la realizarea periajului dentar, primele microorganisme
care colonizează pelicula fiind cocii şi bacilii G+;

Caracteristicile plăcii bacteriene subgingivale

- predomină coci G+ şi bacilii G+ facultativ anaerobi (Streptococcus, Actinomyces);

- dezvoltarea sa este favorizată de inflamaţia marginii gingivale;
- bacteriile pot adera de alte bacterii, dinte, lumenul, epiteliul pungii;

Caracteristicile plăcii bacteriene asociate dintelui

 predomină bacteriile G+;
 nu se extinde până la epiteliul de joncţiune;
 poate penetra cementul radicular;
 este asociată cu formarea cariilor de colet şi a cariilor radiculare.

Caracteristicile plăcii bacteriene asociate epiteliului

este asociată cu distrucţia rapidă a parodonţiului;
 este “Gram variabilă”;
 se extinde până la epiteliul de joncţiune;
 poate penetra epiteliul şi ţesutul conjunctiv;
 se poate asocia cu gingivite şi parodontite.
 Principalele tipuri de bacterii prezente în sulcusul gingival normal sunt prezentate în tabelul
următor .

Compoziţia plăcii bacteriene

 80% apă;
 20% substanţe organice şi minerale, din care:
 70% bacterii
 30% matrice intercelulară formată din substanţe minerale şi organice

Elementele organice din placa bacteriană

 proteine - 30%,salivare si microbiene

 polizaharide- 30% formează complexe glicoproteice cu proteinele. Zaharoza, care provine din
mediul bucal este cea care asigură formarea şi creşterea PB. Pornind de la ea, bacteriile vor
sintetiza două clase de polizaharide:
 Extracelulare- glucani şi fructani ce asigură rezervele energetice şi materialele de
ancorare;
 intracelulare -glicogen şi amilopectină care sunt stocate de bacterii prin intermediul
enzimelor;
 lipide - reprezintă aproximativ 15% din materiile solide, proporţia lor crescând odată cu vârsta
plăcii.
 cantităţi foarte mici de: ramnoză, galactoză, bacterii pe cale de degradare, vezicule cu toxine

Cariogenitatea Streptococcului mutans este dată de următoarele caracteristici:

 aderă la pelicula dobândită şi la suprafaţa dentară;
 are un echipament enzimatic bogat, care în prezenţa zaharozei produce polizaharide
extracelulare (mai ales polizaharide insolubile), care ajută la construcţia plăcii prin aderenţa
unor noi bacterii la placa deja existentă;
 formează polizaharide intracelulare care în absenţa hidrocarbonatelor din alimentaţie prin
metabolizare conduc la formarea de acizi;
 se poate dezvolta şi poate metaboliza hidrocarbonatele în condiţii de Ph acid, fiind deopotrivă
acidogenic şi aciduric;
 produce o varietate mare de acizi prin metabolismul hidrocarbonatelor – dintre aceştia, acidul
lactic este principalul responsabil de demineralizarea structurilor dure dentare.
 pH – 5,5 după apariția bacteriilor slab acidogene (Bacilii filamentoşi) și slab acidorezistente
(micrococii).
 pH – 4,7 bacteriile puternic acidogene (Streptococii)
 pH – 3,8 bacilii puternic acidorezistenţi (Lactobacilii).

S.mutans este unul dintre cei mai mari producători de acid, datorită invertazei ce degradează rapid
zaharoza.
Dintele rezistă la 5 sau 6 <episoade> acide, cu condiţia ca ele să nu se repete la intervale mici de
timp, astfel încât să nu
se producă epuizarea capacităţii tampon a salivei.

Attström, luând în considerare modelul

clasic al inflamaţiei, grupează, procesele patologice ale inflamaţiei parodontale în trei clase:
 Reacţii vasculare - stadiul acut al inflamaţiei, prima linie de apărare
 Reacţii celulare
 Reacţii imunologice - care declanşează a doua linie de apărare, inflamaţia cronică.

Caracteristici
 Agenţii patogeni principali ai parodontitelor
 Actinobacillus Actinomycemcomitans,
 Porphyromonas gingivalis
 Bacteroides forsytus

TARTRUL DENTAR
 Tartrul dentar este un complex organo- mineral, aderent de suprafeţele dentare naturale şi
artificiale rezultat din mineralizarea plăcii bacteriene.
Tartrul supragingival – caracteristici
 -se depune la nivelul coroanei dentare, deasupra marginii gingivale, fiind vizibil în cavitatea
orală;
 -depunerea se realizează mai întâi la nivel cervical, pentru ca mai apoi să acopere suprafeţe din
ce în ce mai extinse;
 -depunerea poate fi la un singur dinte, pe un grup de dinţi, sau generalizată;
 -la început, are culoare alb-gălbuie, cu consistenţă redusă, este moale, grunjos şi se înlătură cu
uşurinţă
 -în timp, consistenţa şi aderenţa tartrului cresc, iar culoarea tinde spre maroniu-negru, prin
impregnare cu pigmenţi din alimente, băuturi, nicotina la fumatori

Zonele predispuse depunerilor de tartru:

 suprafaţa linguală a incisivilor inferiori, în dreptul orificiului canalului Wharton;

 suprafaţa vestibulară a molarilor superiori în dreptul orificiului canalului Stenon;
 suprafaţa ocluzală a dinţilor laterali, cu o igienă deficitară.
 în cazuri extreme, tartrul poate forma o structură asemănătoare unei punţi întinse pe dinţi
adiacenţi, sau poate acoperi feţele ocuzale ale dinţilor fără antagonişti funcţionali

Tartrul subgingival- caracteristici

 este situat sub marginea gingivală, în
şanţul gingival şi în pungile parodontale;
 în pungile parodontale adânci, tartrul se fixează în profunzime, pe rădăcina dintelui;
 are culoare maroniu închis spre negru;
 este dens, foarte aderent şi greu de dislocat;
 se evidenţiază cu ajutorul sondei parodontale.

Depunerea sărurilor minerale se face în general între 2-14 zile de la formarea plăcii bacteriene, prin
nuclei de mineralizare pe faţa internă adiacentă dintelui, care ulterior confluează generând
depozite tartrice. Viteza de precipitare a sărurilor este variabilă şi depinde de:

 calitatea şi cantitatea secreţiei salivare, precum şi de variaţiile individuale ale fluxului salivar;
 alinierea dinţilor pe arcadă;
 mecanismele locale de autocurăţire;
 gradul igienei orale;
 obiceiurile alimentare;
 pH-ul salivar crescut;
 concentraţiile mari de ioni de calciu şi fosfat în salivă;
 concentraţiile mari ale proteinelor şi lipidelor bacteriene;
 concentraţiile mari ale proteinelor şi ureei la nivelul
glandei submandibulare;
 nivel-ul ridicat al lipidelor salivare.

Compoziţia şi structura tartrului

 substanţe minerale - 75%, (după alţi autori variază între 70-90%)
 substanţe organice - 15%;
 apă – 8%

Ataşarea tartrului la suprafaţa dentară

Mecanisme:
 prin intermediul peliculei dobândite;
 zona joncţiunii smalţ-cement (datorită neregularităţilor anatomice);
 penetrarea bacteriilor din placa bacteriană şi tartru direct în cement.

Relaţia tartru – parodonţiu marginal

Tartrul acţionează asupra parodonţiului prin două modalităţi:
 prin acţiunea mecanică ce provoacă şi întreţine ulceraţii gingivale, cu apariţia ţesutului de
granulaţie;
 prin acţiunea microorganismelor componente ale plăcii bacteriene
nemineralizate de la suprafaţa tartrului.
 Curs 6 Educatia pentru sanatatea orala
Interventii de sanatate orala. Strategii de sanatate publica.
- EPSO-PREVENTIE GENERALA- ACCES LA INTERVENTII RESTAURATIVE
- solicitarea de interventii restaurative in scoala si comunitate
- preventie si interventii timpurii incluzand screening si evaluare; lacuri fluorurate, sigilanti
- Educatia pentru sanatate orala- copii, parinti, gravide, pentru ingrijire orala si utilizarea pastelor de dinti cu
fluor, prevenirea fumatului, utilizarea apei de baut cu fluor.
EPSO (educatia pentru sanatate orala)
- Abordarea optima , multidisciplinara a prevetiei pt cresterea preocuparii privind ingrijirile orale
- Cresterea dorintei populatiei de a adopta practici adecvate de ingrijire orala
- Consiliere nutritionala si pozitiva- implentare de modificari ale comportamentelor, intelegerea importantei
ingrijirilor orale si riscului asociat cu consumul de zaharuri
- Influenta pozitiva a deciziilor viitoare de politica de sanatate publica
- Responsabilitatea majora , unica pt inducerea de comportamente sanogene privind igiena si controlul dietei.
EPSO urmareste informarea si dezvoltarea, in randul populatiei , a unei conceptii si a unui comportament igienic,
sanogen, in scopul apararii sanatatii generale, a celei odonto-parodontale, dezvoltarii armonioase si fortificarii
organismlui, a adaptarii lui la conditiile mediului ambiant.
Educatia pentru sanatate este o activitate de comunicare, urmarind imbunatatirea sanatatii si prevenirea sau
diminuarea bolii, in mod individual sau colectiv, prin influentarea conceptiilor, atitudinilor si
comportamentului acestora cu ajutorul puterii si al comunitatii.
OMS- educatia pentru sanatate constituie cea mai ieftina forma de asistenta medicala, reprezentand matricea de
aplicare a tuturor programelor si actiunilor sanitare, garantand eficienta acestora prin cooperarea stransa cu
populatia.
EPSO in contextul sanatatii generale.
- Conceptul socio-ecologic de sanatate este centrat pe promovarea sanatatii. Acest obiectiv este un proces care
permite indivizilor si societatii sa- si mareasca controlul asupra determinantilor sanatatii si astfel sa-si
imbunatateasca sanatatea. O asemenea perspectiva accentueaza si interactiunea intre indivizi si mediul
inconjurator, precum si nevoia existentei unui echilibru dinamic intre cei doi factori.
- Promovarea sanatatii este o strategie axata atat pe indivizi , cat si pe mediul de viata, combinand alegerea
personala cu responsabilitatea sociala pentru sanatate. Mai pe larg , promovarea sanatatii este o strategie ce
poate fi vazuta, pe de o parte, ca o abordare a sanatatii , ce permite directionarea spre stilul de viata si pe de
alta parte , ca o abordare de politica sanitara.
- Promovarea sanatatii lucreaza cu oamenii si nu pe ei , ea accentueaza dimensiunea pozitiva a sanatatii ,
implica intreaga populatie , in contextul vietii de zi cu zi ; central in aceasta , este participarea eficienta in
definirea problemelor, luarea deciziilor si actiunea pentru a schimba si imbunatati determinantii sanatatii.
Draper clasifica domeniile informatiilor medicale intr-o tipologie :
- TIPUL 1: educatia asupra corpului si a modalitatii de ingrijire a acestuia- indispensabil fiecarei noi generatii.
- TIPUL 2: informatii asupra accesului la serviciile de sanatate si asupra utilitatii lor se manifesta rar ca
proces interactiv
- TIPUL 3: educatia aspra liniilor politice locale si nationale asupra componentelor si proceselor din mediul
inconjurator care sunt daunatoare sanatatii- tinde sa fie neglijat dat caract insuficient limitat al perceptiei si
constientizarii sale.

Conceptiile asupra sanatatii pot fi influentate de numerosi factori extrinseci si intrinseci:

- Calitatea mesajului si comunicarii informatiilor
 - Credibilitatea transmitatorului
- Percepria importantei informatiei
- Concordanta cu conceptiile receptorului de mesaj
Imaginea despre sine (,,self-image”)- formarea si dezvoltarea sistemului de conceptii si atitudini ale individului ,
privind problematica sanatatii
- Un nivel scazut al stimei de sine , conduce la dificultatea de adaptare si integrare sociala
- Stilul de viata este determinat pentru sanatate. In sens pozitiv respectul de sine induce constientizarea
propriei capacitati , a competentei sociale si rezistentei la presiuni externe.
- In educatia pentru sanatate , familia si cadrele didactice indeplinesc un rol imp dar impactul cadrelor
medicale si mijloacele mass- media sunt decisive
- Angajarea reala si entuziasta a unui cadru medical in cadrul unor programe de igiena orala
- Cab stomatologice tb sa ofere si un spatiu destinat educatiei pt sanatate orala, brosuri, pliante – simptomele
si importanta af cav orale, ig orala, nutritia
- Evitarea atitudinii condescendenta sau a reprosurilor in rap cu starea de sanatate orala a pacientilor

Modele de educatie pentru sanatate:

a. Modelul traditional
b. Modelul de tranzitie
c. Modelul modern

MODELUL TRADITIONAL
- Accentul cade pe aspectele fizice ale bolii, exprimate prin informatiile de baza utilizate, ceea ce ofera o
perspectiva medicala si o baza educationala limitata si de preventie a bolii si nu pe sporirea starii de
sanatate
- Factorii determinanti ai sanatatii , sociali si politici, sunt neglijati
- Nu este luata in calcul dimensiunea colectiva a sanatatii atata vreme cat efortul educational este orientat
catre individ, considerat a fi prin excelenta , rational si ca atare , asteptandu-se de la acesta insusirea
ordonata de cunostinte, atitudini si comportamente medicale corecte.
Modelul modern
Ia in considerare complexitatea problemelor de sanatate ca si a factorilor ce o influenteaza , valorificand
rezultatele teoriei si practicii educationale moderne.
- Se urmareste atat preventia cat si promovarea sanatatii luandu-se in consideratie atat dimensiunile pozitive ,
cat si cele negative ale acesteia, sub aspect fizic, psihic si social.
- Caracter participativ in procesul educational, comunicarea realizandu-se in dublu sens (educator- educat si
invers).
- Intelegere mai corecta a mesajului informational vehiculat , bazat pe experienta de viata
Dezavantaje: posibilitati efective reduse de timp, persona si resurse financiare.

Modelul de tranzitie:
- Modelul de tranzitie incearca sa depaseasca limitele modelului anterior in ceea ce priveste succesiunea
presupusa (cunostinte, atitudini- comportanet), bazata pe exclusivitatea rationalului in structura
personalitatii.
- Acest model cade, astfel, intr- o alta extrema relevand o dependenta de tacticile manipulative, irationale,
prin intentia de a soca sau inspaimanta persoanele, cu sopul de a le orienta spre comportamente de ,,bun
simt” (cranii fumand tigari)
Tipul de educatie pentru sanatate, orientat spre boala.
- Obiectivul principal- prevenirea bolii specifice fiind utilizate ca indictori de eficienta rata de morbiditate si
de mortalitate a grupurilor tinta
- Premiza – bolile pot fi prevenite prin reducerea factorilor de risc relevanti (focalizare negative) , asteptandu-
se ca persoanele aflate sub incidenta procesului educativ sa adopte comportamente adecvate , anti-risc.
- Valoarea educativa limitata, deoarece nu intotdeauna oamenii ajung la schimbarea stilului de viata in
intregime
- Dificultati – aplicarea simultana a unor programe de educatie pentru sanatate diferite, privind anumite teme,
cu impact diferit asupra diferitelor categorii de persoane si grupuri de indivizi
- Suprasaturarea cu informatii , neconcordanta sau inadvertentele dintre unele mesaje transmise in cadrul
diferitelor programe , pot creea confuzii , sau chiar comportamente negative, de respingere a schimbarilor de
atitudini propuse.
Tipul de educatie pentru sanatate , orientat spre factorii e risc ai bolilor.
- Orientat spre factorii de risc, folosind in mod curent
- Eliminarea factorilor de risc particulari , urmarindu-se prevenirea bolilor asociate, pornindu-se de la
plurivalenta aceluias factor de risc legat de mai multe boli.
- Avantajele – diminuarea posibilitatilor confuziilor si repetarilor in diferite programe
- Limite – perspectiva incompleta asupra sanatatii , dominarea expertilor si caracterul limitat al efectelor
educative, ambele orientari apartinand modelului traditional in abordarea educatiei sanitare

Tipul de educatie focalizat pe sanatate

- Dubla focalizare urmarind imbunatatirea sanatatii , cat si prevenirea starii nesatisfacatoarea a acesteia;
ambele perspective tin cont de componentele fizice , psihice si sociale ale sanatatii
- Focus pozitiv:
- Oamenii sunt mai inclinati sa adopte un stil de viata ce apare atractiv (prezentarea unei diete sanatoase ,
bogata in principii nutritive si variata, este mai accepltabila decat prezentarea unei diete sarace si ingradite;
promovarea exercitiului fizic prin relevarea starii de bine ce apare la o persoana in cauza in locul prezentarii
dificultatilor unui exercitiu obligatoriu
- Beneficiile preventive privite ca aditionale efectului starii de bine se pune accent pe faptul ca oamenii
prefera sa faca lucruri placute si care dau beneficii rapide, sesizabile, mai ales daca prin aceasta sporesc si
sansele noastre de a evita boala, ceea ce conduce la o stare de sanatate nesatisfacatoare
Educatia pentru sanatate este definita prin mai multe functii , corelate in sistemul educational specific

1. Functia teoretico-cognitiva – urmareste formarea unor reprezentari teoretice corecte despre fenomenele
sanatatii si ale bolii , integrate intr-un ansamblu coerent de cunostinte de igiena a sanatatii
2. Functia afectiv-emotionala, ce urmareste dirijarea afectiva pozitiva, acceptarea fenomenelor si faptelor
educatiei pentru sanatate, are in vedere anrenarea laturii emotionale a personalitatii , aplicarea masurilor
cunoscute si intelese, de viata sanatoasa , ca momente ce produc efecte de placere pentru individ
3. Functia practica urmareste formarea deprinderilor si obisnuintelor igienice, a capacitatii si vointei de a
actioana in folosul propriei sanatati si a colectivitatii , cu accent pe importanta elementelor de vointa in
luarea si aplicarea unor decizii individuale
Pentru realizarea acestor functii , a fost propusa o ierarhizarea , in trei trepte, a educatiei pentru sanatate:
- Educatia de gradul 0 –reprezinta o parte componenta a formarii profesionale, asigurand cadrelor din profesii
nemedicale, cu rol determinant in dezvoltara economico-sociala in dezvoltarea economico-sociala si a
conducatorilor markeri decizionali in organizarea si conducerea vietii sociale o mai mare competenta in
anumite probleme de sanatate publica.
- Educatia de gradul 1 – cuprinde notiunile teoreticesi practice care trebuie integrate in pregatirea cadrelor
care ocupa functii cu caracter predominant educativ, educatori
- Educatia de gradul 2 – inglobeaza ansamblul teoretic si practic educational destinate intregii populatii
(global); scopul fiind obtinerea unei cooperari eficiente si aplicarea politicii sanitare, cooperarea intemeiata
pe reciprocitate si comportament adecvat si a promovarii sanatatii.

Scopurile educatiei dentare:

1. Adoptarea unor stiluri de viata si atitudini corespunzatoare , sanogene
2. Crearea celor mai bune conditii pentru evitarea bolilor care nu pot fi prevenite sau tratate adecvat
3. Incurajarea utilizarii serviciilor medicale stomatologice

Activitatea educationala pentru sanatate – strategii, forme, metode si mijloace

- Atitudinile pot fi modificate prin doua strategii:
1. Prin aportul de informatii care nu concorda cu conceptiile existente ale indivizilor – informatia care
poate fi furnizata de catre mass-media (ziare, reviste, brosuri, benzi audio, televiziune, cinema).
2. Determinarea schimbariicomportamntelor persoanelor fata de atitudinile lor curente, este necesara
adoptarea unor modalitati de influentare a individului , in stare sa-l determine sa actionezene corcondand
in raport cu convngerile sale anterioare.
- Formele educatiei pentru sanatate
1. Forme auditive sau orale (prevalenta cuvantului vorbit)
2. Forme vizuale (prevalenta cuvantului scris sau tiparit)
3. Forme mixte (audio-vizuale), realizate prin mijloace specifice.
In educatia pentru sanatate sunt preferate metodele si mijloacele practico-aplicative, in deplin acord cu dictonul
chinezezc : ,,ceea ce aud uit aproape in intregime, ceea ce vad imi amintesc uneori, dar ceea ce fac nu uit niciodata”.
Actiunile de educatie pentru sanatate se diferentiaza in functie de marimea grupurilor carora li se adreseaza, ca:
- Forme individuale
- De grup (microgrup)
- Populationale
Exista diferentieri in functie de specificul persoanelor ce alcatuiesc grupul – categoria socio- profesionala din care
fac parte nivelul lor de cunoastere si instruire, nevoia de educatie, varsta, sexul, mediul de provenienta, etc.
In tehnologia si practica educationala este larg cunoscuta superoritate mijloacelor audio-vizuale fata de
cuvantul scris sau vorbit.
Mijloacele audio-vizuale:
Se accepta larg ideea superioritatii acestora , prin eficianta bazata pe respectarea unor cerinte ca: prestigiul
celui care comunica informatia, credibilitatea si onestitatea emitatorului, caracteru pozitiv al mesajului (focalizare
pozitiva), simplitatea si relevanta aspectelor sau problemelorceformeazacontinutul mesajului.
Interactiunea directa face posibila lansarea unor discutii , intrebari, existenta dialogului , a intelegerii, de aceea acest
mijloc tb folosit cu mare grija, pt a nu induce efecte nedorite (posibilitatea vehicularii unor pareri preconcepute sau
accentul preponderent pe latura emotionala).
Mass-media:
Aceasta poate promova o sanatate mai proasta prin reclamele directe ale produselor ce afecteaza sanatate
alcool, tutun, unele produse zaharoase), sau popularizarea acestora ca sponsori ai unor manifestari artistice sau
sportive, ca si prin negljarea popularizarii informatiilor ce arata riscul pentru sanatate al folosirii acestor produse, sau
neavertizarea clara aupra pericolului.
Are efect crescut atunci cand campaniile publicitare sunt completate cu interventii specifice in cadrul comunitatii.
Procesul comunicarii in educatia pentru sanatatea orala.
In cadrul educatiei pentru sanatatea orala, comunicarea se inscrie ca o relatie in binom, stabilita intre doi parteneri ,
dintre care unul este emitatorul iar celalalt receptorul, iar informatia circula intre ei codificata intr-un mesaj.
Prima conditie de realizare a comunicarii dintre doi poli estea aceea a fondului intelectual comul , iar lipsa
acestuia genereazaincomunicarea, mesajul nefiind receptionat. Daca acest fond comun lipseste , atunci formele
educatiei pentru sanatatetb sa-l creeze , constructiafacandu-se i trei etape:
- Trezirea interesului pentru sanatatesanatatii
- Crearea unui fond de cunostinte de medicina generala
- Imprimarea datelor privind educatia pentru sanantate in domeniul sanatatii orale.
Atunci cand transmiterea informatiilor se face in sens unic, E R, comunicarea este de tip monolog, cu o
eficacitate scazuta.
Pentru a determina cresterea randamentului educativ , este necesar ca fluxul de informatii sa fie inlesnit si in
sens invers, R – E, realizandu-se astfel un control feed-back asupra modului de receptionare a mesajului , iar
comunicarea se transforma in dialog, modalitate prin carecei doi factori stabilesc relatii noi , devenind parteneri
ai comunicaii.
De o importanta deosebita in teoria comunicarii se bucura si cel de-al treilea element: mesajul de la E la R;
el este constituit din simboluri lingvistice, imagistice si gestuale, care impreuna dau relevanta mesajului si
faciliteaza transmiterea sa.
Pentru ca mesajul educational sa-si atingatinta, este necesar a se faca eforturi pentru sprijinirea medicilor in
dezvolatrea aptitudinilor lor de comunicarea, mai mult decat privind educatia pentru sanatate si preventia.
Procesul comunicarii se poate prezenta secvential, in felul urmator:
Distribuire ( transmiere) – receptare – intelegere – interpretare
Limitele pana la care informatia transmisa este receptata sunt influentate de antitatea si calitatea acesteia,
precum si de limbajul utilizat. Limbajul medicului poate fi necunoscut de pacient, nu doar datorita specificului
medical ci si datorita nivelului educational al pacientului. La un nivel mai simplu, receptia poate fi afectata de
volum si claritatea enuntatrii, cuplata cu capacitatea auditiva.
Procese non – verbale, care pot inteveni in sens pozitiv sau negativ, astfel asteparea indelungata a
pacientlui in sala de asteptare, evitarea contactului privirilor, manifestarea lipsei de interes, afisarea unui aer de
superioritate, pot micsora sau chiar anula orice utilizare competenta a cuvintelor.
In sfera aspectelor non-verbale se inscrie si influenta pozitiva a credibilitatii si importantei statutului cocial si
profesional al medicului , ca si puterea sa carismatica.
1. Reducerea cantitatii de alimente hodrocarbonate in general, a orarului si a frecventei de consum
2. Igiena orala zilnica, cu o pasta de dinti ce contine fluor
3. Realizarea fluorizarii
4. Ingrijirea dentara regulata.
 CURS 7 . Saliva
Sanatatea orală
Functiile salivei
1. Functia de remineralizare
 Este asigurata prin principiile continute: minerale (fluoruri, fosfati), calciu, staterina
 Interventia pp este aceea a ionilor de fluor
 Concentratia salivara a acestor ioni de fluor este scazuta, 0,01 mg/l, concentratie ce tb marita prin
aport exogen , prin intermediul pastelor de dinti, ape de gura, gelurilor, pastelor si sol fluorurate.
 Calciul si fosfatii se gasesc in saliva in sol nesaturata, existand riscul transformarii lor in tartru dentar,
staterina va mentine calciul in solutie suprasaturata, intervenind ca un stabilizator, tot ea va
disponibiliza calciul pt a interveni in remineralizarea tesuturilor dure dentare
2. Functia de spalare
 In timpul masticatiei alementelor creste cantitatea de saliva secretata. Transportul alim triturate ,
impreuna cu bacterii si resturi epiteliale, descuamate va fi influentat de cantitatea calitatii salivei (mai
ales de cant de mucina din saliva)
3. Functia de tampon
 Elementele care pot asigura ac funtie sunt: bicarbonatul, fosfatii, proteinele. Capacitatea de
neutralizare a acizilor nu este nelimitata, ea fiind depasita in mom in care productia si aportul de acizi
se face la intervale mici in mod repetat.
4. Formarea peliculei dobandite
 Se realizeaza prin intermediul mucinei si a GP, care au o vascozitate crescuta, fav alunecarea si
inghitirea bolului alimentar pe de o parte , iar pe de alta parte acoperirea dintilor cu un strat f subtire si
fluid, pelicula dobandita
5. Activitatea antibacteriana
 Este eficienta atunci cand grosimea pb este redusa, deci pb este permeabila. Aceasta functie se desf
asoara prin intermediul anticorpilor (IgA), hormonului parotidian, lizozimului, lactoferinei,
lactoperoxidazei.
6. Functia emunctoriala
 Consta in capacitatea salivei de a elimina o serie de toxine, metaboliti(uree, acid uric), virusuri ai
hepatitelor virale, turbarii, poliomielitei)- factor de risc in transmiterea sa in cursul manoperelor
stomatologice.
7. Rolul salivei in digestia primara este nesemnificativ, in conditiile actuale de alimentatie

RATA SECRETIEI SALIVARE

SOMN VEGHE
7 ore repaus masticatie
20ml/noapte 20 ml/h 10 ml/min
(300 ml/zi) (1200 ml/zi)
SECRETIA IN 24 ore: 1000-1500 ml
Saliva secretata prin stimulare , in cursul masticatiei, difera de cea de repaus, continand de 10 ori mai
mult bicarbonat si de 3 ori mai multa staterina; deci ea va realiza o neutralizare a acizilor mult mai eficienta, iar
cantitatea marita de ioni de calciu va crea conditii optime remineralizarilor.
 Medicatia antistres, dar si alte tipuri de medicamente (antispastice, antidepresive, antihistaminice,
simpaticolitice, diuretice, tranchilizante, anticonvulsive) au ca efect sec reducerea secretiei salivare.
Grupele de medicamente care reduc fluxul salivar:

 Antispastice: alcaloizi extrasi din bella donna, scobutil

 Antidepresive: amitriptilina, doxepin
 Antipsihotice: clorpromazina
 Miorelaxante: ciclobenzaprin
 Antiparkinsoniene: bezatropina, romparkin
 Antiaritmice: disopiramida
 Anticonvulsivante: clorfeniramina, tavegil, peritol, romergan
 Anxiolitice: alprazolam
 Antihipertensive: atenolol, nifedipin
 Diuretice: furosemid, nefrix, spironolactona, hidroclorodiazida
Bolile sistemice grave (sdr. Sjogren, sdr. Postiradiere, endocrinopatii) determina scaderea ratei secretiei de repaus si
a celei stimulate. Consumul alimentelor moi determina de asemenea, scaderea secretiei salivare.
Controlul dietei in prevenirea afectiunilor orale
Dieta este un factor important in determinarea starii de sanatate, in functie de calitatea acesteia rezultand:

 Caria dentara, parodontite, eroziuni dentare, defecte de smalt, cancere

 Calitatea vietii, self-esteem, integrarea sociala, starea de sanatate, dezvoltarea cranio-cerebrala,
patologia orala
Influenta alimentelor asupra organismului
DUPA MATHIS:

 Efect pre-resorbtiv: formarea bolului alinetar si absorbtia unor principii alimentare

 Efect post-resorbtiv: prin aportul de minerale , proteine si vitamine
Caracterizarea unui aliment:

 Principii active (zaharuri, lipide, proteine, vit, saruri minerale)

 Temperatura la care se consuma (alternanta firbinte-rece)
 Consistenta
1. Dura
 Stimuleaza masticatia si secretia salivara
 Abrazeaza relieful suprafetelor ocluzale
2. Alimente moi si lipicioase
 retentioneaza mecanic la dinte
 Nu stimuleaza masticatia, secretia salivara si autocuratirea
Insecuritatea alimentara = lipsa unor cantitati adecvate de alimente sigure pentru a satisface cerintele
nutritionale
Strategii de imbunatatire a calitatii nutrientilor prin gestionarea costurilor alimentelor.
Ziua mondiala a sanatatii orale – 2014

 90% din populatie va suferi de afectiuni orale pe timpul vietii (carii, afectiuni parodontale, cancer)
 Doar 60% din pop globului se bucura de acces la ingrijiri orale
 60 – 90 % ditre copii cu varstascolara din lume prez carii dentare
 Incidenta cancerului oral este intre 1-10 cazuri la 100.000 locuitori
 Cancerul oral este pe locul 8 dintre formele comune de cancer si cel mai costisitor ca si tratamen
 5-10% din cheltuielile de sanatate publica in tarile cu venituri ari/sanatate orala
 Durerea dentara este cauza principala de absenteism in scoli
 Consumul crescut de zahar este factorul de risc principal pt carie si diabet. 80% din decesele prin
diabet au loc in tarile cu nivel mediu si scazut
 In SUA 30-40 mil de pers evita tratamentul dentar dat anxietatii
 Desi in tarile dezvoltate incidenta cariei este in descrestere complicatiile maxilare sunt mai frecvente
in special la varstnici. Factori de risc majori pt afectiunile cronice, inclusiv afectiunile orale: fumat,
sedentarism, dieta bogata in grasimi, sare si zahar
 Fumatul responsabil de aprox jum din afectiunile parodontale
 Af orale au un impact urias asupra sanatatii generale, stima de sine, interactiunile sociale, functii
cruciale ca orbitul si somnul.
 Prima linie de ingrijiri de sanatate orala- preventia (ig orala, controale regulate)
  Dei peste 1 mil de medici dentisticalificati inegal repartizati – regiunile defavorizate: un dentist la
300.000 de persoane.
Studii stintifice au demonstrat fara dubiu efectul cariogen al zaharului in relatia complexa , multifactoriala cu caria
dentara .
In ultimii 60 de ani, cantitatea de zahar din dieta a crescut dramatic prin modificarea ingredientelor si a procesului de
fabricatie si prin accesul mult mai facil la alimente cu continut ridicat de zahar (gustari sau zaharuri ascunse din
sucuri de fructe si alimente)
Recomandari privind aportul zilnic de zaharuri:

 25g/zi pentru femei

 35g/zi ptbarbati
 Echivalent a 330 ml Cola
Zaharuruile libere:

 Monozaharide si dizaharide adaugate in bauturi si alimente de catre producator, bucatar sau

consumator
 Zaharuri prezente in mod natural in miere , siropuri , sucuri de fructe sau concentrate de sucuri de
fructe
 Consumul sub 10kg/pers/an (5% din totalul consumului de energie) duce la scaderea incidentei cariei
dentare (stadiu cavitar)
Relatia dinamica complexa, multifactoriala(WHO) intre hidrocarburi si sanatatea orala

 Modele de alimentatie
 Compozitia si forma de prezentare a aalimentelor
 Durata de expunere a dintilor la contactul cu hidrocarbonatele
 Calitatea salivei
Suc de fructe neindulcit:

 Procesul de preparare (stoarcere) elibereaza fructoza, sucroza si glucoza.

 Contine 10% glucide NME
 Continutul de glucide extrinseci in sucul neindulcit poate ainge valorile din bauturiracoritoare cu
potentielcariogenic
 Modificarile obiceiurilor alimentare adolescenti
 Doza medie zilnica de bauturiracoritoare carbogazoase indulcite cu zahar este la adolescenti de doua
ori mai mare decat consumul de lapre
 Consumul de apa este de aprox 60ml/zi
,,Zaharul este noul tutun , deci sa incepem sa il tratam ca atare”
Taxarea 20% a bauturilorindulcite cu zahar din 2017
OMS, Guvern UK urmarind un impact similar cu cel asupra fumatului.
Alte masuri propuse:

 Disocierea consumului de bauturi indulcite cu evenimentele speciale

 Interzicerea publicitatii pentru bauturi cu zahar
JAMA Internal Medicine
 Industria zaharului a platit trei reputatii oameni de stiinta de la Harvard pentru a minimaliza rolul zaharului in
afectiunile cardiace si a blama grasimile.
New York Times
Compania Coca-Cola a platit milioane de dolari pt a finaliza cercetare care sa minimalizeze rolul bauturilor
indulcite cu zahar in obezitate si incriminarea lipsei de miscare.
Fost Ministru al sanatatii di Mrea Britanie
Pledoarie incorecta pentru alimente cu continut scazut de grasimi, bogate in carbohidrati, de catre ,,oameni
de stiinta corupti moral si politicieni care au permis sa fie manipulati de catre furnizorii de produse alimentare” , este
de vina pt obezitatea la nivel mondial.
Sugarwise – bauturi cu mai putin de 2,5 g de 100ml zahar total.
“ Diabesity “ – pandemie globala

 Pana in 2025 , 5 mil de pers vor face diabet zaharat

 Teoria obezitatii hormonale: carbohidratii duc la cresterea de insulina (rezistenta la insulina) , duce la
obezitate, alimentatie exagerata , lipsa de miscare
Obezitatea:
- Cauza principala a DZ tip II
- Inde de masa intre 21 si 35 creste riscul de diabet de tip 2 de 37 ori
SUA/MAI 2010
- 2/3 din populatie obeza – cele mai importante companii de alimente si bauturi. Reducerea caloriilor de pe
piata fata de 2007: 1 trilion pn in 2012, 1,5 trilioane pn in 2015.
- In fapt din 2012 au redus mult mai multe calorii – 6,4 trilioane (78 cal/zi/pers) prin:
 Lansare de produse ,,low calorie”
 Reprocesarea produselor existente pentru reducerea nr de calorii
 Reducerea portiilor – pachete populare de gustari sau dulciuri de 100 calorii
 Bauturi indulcite cu inlocuitori de zahar
 Promovarea bauturilor ,,low calorie”
 Nu inlocuieste educatia pentru nutritie sanatoasa
Mai 2014, National Diet and nutrition Survey by Public Health England
Copiii si adolescentii consuma cu 40% mai multe zahar adaugat decat doza recomandata.
Sursa – copii 4-18 ani: suc fructe, bauturi acidulate.
- Copii sub 10 ani- 14,7% suc de fructe – baieti 15%, fete 12%
- 11-18 ani bauturi usoare baieti 42% si fete 38%
- Adulti 12,1%
2008-2012 modificarile nesemnificative in obiceiurile alimentare
- Baieti 3 portii fructe/legume/ zi
- Fete 2,7 portii fructe – legume / zi

Recomandari:
Zaharul adaugat – sa reprezinte 11% din consumul de calorii
Consum recomandat: 1 pahar de suc de fructe/zi insotit de alimente 7-10 portii fructe- legume/ zi
Fructele si zaharurile din fructe
Consum recomandat – 5 portii de fructe si legume / zi
Fructele proaspete
- Ofera nutrienti esentiali asociati negativ cu boli cronice inclusiv afectiuni cardio-vasculare si cancer
- Acidogene – glucide (fructoza, sucroza, glucoza)
- Totusi nu sunt cariogene – glucidele extrinseci tb inlocuite cu fructe proaspete , vegetale si alimente pe baza
de amidon neprelucrat.
Fructele uscate
- Potential cariogen mai mare decat cele proaspete- procesul de uscare degradeaza structura celulara a fructei
eliberand zaharuri extrinseci
- Tendinta de aderare la dinte – timp crescut de retentie
- Consum redus – studii insuficiente
Suc de fructe neindulcit
- Procedeul de preparare (stoarcere) elibereaza fructoza, sucroza, glucoza
- Contine glucide 10%
- Continutul de glucide extrinseci in sucul neundulcit poate atinge valorile din bauturile racoritoare potential
cariogene
Carbohidratii
Sursa pp de energie pt bacteriile orale, direct implicati in scaderea ph-ului.
Tipuri de carbohidrati Exemple
Monozaharide Glucoza
Fructoza (natural in fructe si mierea de albine si sintetic)
Galactoza
Dizaharide Lactoza/ in mod natural in lapte
Maltoza
Sucroza
 (carioinductor puternic deoarece este utilizata de bacterii pt procesarea de polizaharizi si acizi).
 Prajituri, bomboane, jeleuri, bauturiracoritoare, cereale, salate, ketchup.

Polizaharide Amidon

ZAHARURI
1. Intrinseci – integrate natural in structura celulara a alimentelor (fructe, legume)
2. Extrinseci – disponibile natural liber in miere, siropuri, sucuri de fructe sau cele adaugate la alimente
(majoritatea alimentelor procesate) usor disponibile metabolismului bacterian fiind CARIOGENE
ZAHARURI ,,LAPTE” – in lapte (cariostatic)si produse produse lactate lactoza naturala desi este extrinseca are
cariogenitatescazuta
 Nu este important daca este natural sau nu :
- Adausuri de zahar, sucuri proaspete de fructe, mere siropuri
- In mar – fruct – zahar intrinsec, in suc pasat – devine extrinsec
- Valoare de referinta dietetica max 60 gr/zi , 10% din aportul
zilnic de energie
Carbohidratii si caria dentara. Cel mai imp factor de dieta in etiologia cariei dentare
- Creste rezistenta dar nu elimina cauza
- Expunerea la fluor nu reduce caria dentara fara reducerea consumului de zaharuri
- Cantitatea si frecventa – politici de sanatate nationale de reducere a consumului de carbohidrati.

Frecventa meselor
Fenomenele ce survin la nivelul placii dentare dupa o gustare ce contin carbohidrati fermentabili sunt
reprezentati in figura urmatoare. Aceasta arata ca dupacateva minute ph-ul coboara sub cel critic (5,5-5,7),
nivel la care are loc demineralizarea smaltului.

Gustarile repetate duc la atacuri acide severe asupra dintilor, determinand demineralizarea.

Masurile principale care pot fi adoptate pentru a reduce efectee locale nedorite ale dietei asupra dintilor sunt:
1. Selectarea produselor alimentare care produc doar o scaderene insemnata sau mica a ph-ului.
2. Reducerea nr de ingestii
Alimente pe baza de amidon
Amidonul neprelucrat are cariogenitate scazuta iar cel rafinat sau copt potentialcariogen.
- Mentinerea prelungita in cav orala creste potentialul cariogen prin digestia amilazei
- Experimentele pe animale – combinatiile de amidon gatit si sucroza (biscuiti , prajituri) cauzeaza mai multe
carii decat sucroza simpla.
- Recomandari actuale – incurajarea consumului de alimente bogate in amdon (paine, cartofi, cereale
neindulcite) si vegetale care contn amidon natural.
Potential cariogenic al amidonului
- Fermentarea amidonului in cavitatea orala este redusa dar creste odata cu cresterea gradului de gelatinizare
ca urmare , forma sub care se consuma alimentele reprezinta un factor important.
- Un consum ridicat de alimente care contin amidon in forma gelatinoasa determina o demineralizare a
smaltului si a dentinei , in special, asemnatoare cu demineralizarea produsa prin consumul de zahar.
- In cazuri particulare (secretie salivara redusa, suprafete radiculare expuse) consumul de produse ce contin
amidon produce crestereapotentialuluicariogen.
- Sucroza in combinatie cu amidonul produce o crestere a potentialului cariogen,rezultand un potential
cariogen mai mare decat cel produs de sucroza.
Alimente si bauturi cu potentialcariogen:
- Produse de cofetarie cu zahar si ciocolata
- Prajituri si biscuiti
- Chifle, produse de patiserie, tarte cu fructe
- Budinci
- Zaharul de masa
- Cereale cu zahar
- Gemuri, miere, conserve
- Inghetata
- Sucuri de fructe fresh
- Bauturiusoare cu zahar
- Bauturi pe baza de lapte cu zahar
- Bauturi alcoolice care contin zahar
Alimente si bauturi cu potentialscazutcariogen
Risc scazut – fara risc : paine, paste , orez, iaurt neindulcit sau indulcit artificial, produse de cofetarie fara zahar ,
suc de fructe proaspat, apa bauturi neindulcite
Posibil efect anticarie: lapte , branza, alune, guma de mestecat fara zahar, alimete fibroase , indulcitori (xylitol,
gume de mestecat, menta), ceai neindulcit.
Zaharuri din lapte
Lapte de vaca – necariogen prin lactoza (cel mai necariogen din mono si dizaharide) si fosfat de calciu si cazeina
(ofera protectie fata de demineralizare)
- Branza si iaurtul fara zahar este ,,safe” fata de dinti
- Produsele lactate cu adaos de zahar nu pot fi considerate proteice impotriva cariilor si au o contributie
considerabila la aportul NMES.
Zaharuri ,,ascunse”
- Fructo-oligozaharidele in vitamine si iaurturi masticabile unele ,,fara zaharuri”
- Maltodextrinele – oligozaharidele insipide utilizate pentru a creste continutul de energie al produselor
alimentare fara a creste dulceata utilizate si ca agentiantiaglomeranti in produsele alimentare deshidratate.
- Siropul de glucoza
Copiii de scoala si adolescentii
- Alimente – fructe, legume cude, sandwich, produse panificatie, iaurturi, ranza putin grasa, popcorn, biscuiti,
cereale (surse imppt energie). Toate acestea sunt sugerate pentru gustari.
- Bauturi: lapte, apa, suc fructe, bauturi dietetice cu moderatie.
Gustari inteligente:
- Iaurt, inghetata degresata, iaurt inghetat, sucuri cu adaos de calciu, fructe de mare, somon, legume verzi
- Nuci
- Guma de mestecat fara zahar
- Branza tare
- Ceai negru

Substituientii zaharului
Pentru a reduce riscul carios, au fost facute eforturi mari in incercarea de a gasiinlocuitoripotriviti pentru
sucroza. Avantajele inlocuitorilor au fost evaluate sub mai multe aspecte , inclusiv dpdvnnutritional, toxic si
tehnic.
Grupe:
- Indulcitoricaorici
- Indulcitori acalorici
1. Indulcitorii calorici contin aproximativ tot atatea calorii ca si sucroza. Zaharurile cum ar fi glucoza ,
fructoza si zaharul invertit sunt cele mai utilizate in cursul alimentatie copiilor. Productia de acid la niv
placii este la fel de mare cu cea a sucrozei si rezultatul il constituie scaderea ph-ului. In ciuda acestui
fapt , ele sunt considerate mai putin cariogene decat sucroza deoarece in prezenta lor se formeaza o
cantitate mai mica de pb decat in prezenta sucrozei.
2. Indulcitorii necalorici sunt dpdv chimic un grup heterogen ce au in comun gustul dulce intens si nu
furnizeaza energie sau aceasta este in cantitate prea mica pt a avea importanta clinica. Aspartamul,
 ciclamatul si zaharina nu pot fi metabolizati pana la acizi de catre microorganismele orale. Ei sunt
perfecti dpdv cariologic dar prezinta cateva dezavantaje referitoare la gust, stabilitate.
Indulcitorinecariogenifara zahar
- De baza: sorbitol, mannitol, xylitol, maltitol, lactiol, isomalt, sirop de glucoza hydogenat
- Indulcitori puternici : zaharina, aspartam, acesultam,K, thaumatin
Singurii indulcitori sanatosi pentru dinti
- Alcolii de zahar (sorbito si manitol)
- Lycasin (sirop de glucoza hidrogenat)
- Izomalt
- Indulcitori ,,intensi”: aspartamul si acesulphatul K
- Alcoolul de zahar (xilitolul) re efect anticariogenic specific, efectul laxativ limiteaza utilizarea in dieta.
Indulcitoriinecalorici (artificiali)
ASPARTAMUL- are un gust dulce , pronuntat , de 180 de ori mai dulce decat sucroza in solutie apoasa. Isi pierde
proprietatile de indulcire prin fierbere, coacere, praire. Poate fi utilizat pentru gumele de mestecat, creme, ceai sau
cafea instant
CICLAMATUL este de 30 de ori mai dulce deca tsucroza, are un gust indulcitor satisfacator cu aroma ,chimica”. In
amestec cu zaharina 1/10 , optimizeaza calitatea de indulcire si elimina gustul ulterior de bitter pe care il are
zaharina.
ZAHARINA – este un compus organic aromat, una dintre cele mai dulci substante care se cunosc. La
depasireaconcentratiei de 0,1% gustul ei este asemanator cu cel a bitterului.
ACESULFAMUL DE POTASIU poate fi utilizat pentru producerea bauturilor racoritoare a bomboanelor, a pastelor
de dinti si a preparatelor farmaceutice. Este de 200 de ori mai pronuntat decat zaharina.

Indulcitori artificiali non-calorici

- Scaderea expunerii la glucoza
- Cresterea controlului glicemiei
- Scadereatendinte de obezitate
- Microbiomul poate converti zaharurile non-calorice la substante care pot fi fermentate
- Efect prebiotic – substanta ingerata este toxica datorita produselor reziduale metabolice pe care le produce
- Favorizarea disbiozei intestinale prin distrugerea unor bacterii benefice sau fav celor nocive
- Dezv intolerantei la glucoza, prin inducerea modificarilor privind compozitia si metabolimul microbiozei
intestinale (4/7 pac – intoleranta severa la glucoza, reversibila la intreruperea ingestiei de zaharina)
Efecte nocive: creste riscul de diabet si obezitate

Grasimile reduc activitatea carioasa a diferitelor alimente, mecanism putin cunoscut. Formeaza o bariera
protectoare pe suprafatele dentare sau inconjoara carbohidratii facandu-i mai putin disponibili si ajutand la
eliminarea lor mai rapida din cav orala. Unii acizi grasi in concentratii mici inhiba cresterea streptococului mutans.
OMS: Stop eating sugar!!!
Ghid pentru consultare publica:
 - Obiective: recomandari- consumul de zahar liber pt preventia obozitatii si cariei dentare mai putin de 5% din
totalul caloriilor zilnice din zaharuri.
- Preferinta pt dulciuri a crescut cu 39%, astazi un american consumand 1360gr/sapt
- Afectiunile dentare provoaca durere, anxietate, limitare functionala, handicap social prin pierderea dintilor
- ,,disciplina zaharului”

Dieta/eroziunea dentara
 Pierderea de tesut dentar care nu implica bacterii
 Etiologie: acizi alimentari, acizi intrinseci ( de varsaturi sau reflux) sau acizi de mediu
 Acizii in produsele alimentare:
 Ac. Citric, malic, fosforic, tartric, ac. Acetic si carbonic
 Pe eticheta nutritionala – produsul este potential eroziv
 Ac. Carbonic este cel mai putin eroziv
 Apa carbogazoasa nu a fost implicata in aparitia eroziunii dentare
 Sucurile sunt de 3-10 ori mai erozive decat fructe proaspete intregi
 CURS 8 DIETA/EROZIUNE DENTARA

Pierderea de tesut dentar care nu implica bacterii.

Etiologie: acizi alimentari, acizi intrinseci (de varsaturi sau reflux), sau acizi de mediu.
Acizii in produsele alimentare:
- Acid citric, malic, fosforic tartric, acid acetic si carbonic.
- Pe eticheta nutritionla este trecut ,,produsul este potential eroziv”.
- Acidul carbonic este cel mai putin eroziv
- Apacarbogazoasa nu a fost implicata in aparitia eroziunii dentare
- Sucurile sunt de 3-10 ori mai erozive decat fructe proaspete intregi.
Alimente si bauturi cu potential de producere a eroziunii dentare
- Bauturi usoare (inclusiv bauturile dietetice si pentru sport)
- Sucuri proaspete si bauturi pe baza de sucuri proaspete
- Vin, bauturi alcoolizate, cidru, spirtoase in diferite combinatii
- Unele ceaiuri de plante
- Dulciuri acide
- Otet, sosuri , muraturi
- Aspirina masticabila si tablete de vitamina C ( cantati mari )
Alimente si bauturifarapotential de producere a eroziunii dentare
- Paine, paste , orez pe baza de amidon
- Cereale pt micul dejun cu continut redus de zahar, guma de mestecat fara zahar
- Alimente fibroase
- Branza, alune, lapte, apa
- Ceai si cafea neindulcite

Demineralizarea/remineralizarea
Bauturile cu ph sub 5,5 trebuie folosite cu moderatie si nu tb folosite pentru potolirea setei.
Preventie:
- Reducerea ingestiei de alimente si bauturi acide
- Limitarea timpului de expunere in utilizarea paiului care trebuie plasat cat mai posterior in cavitatea orala si
inghitire rapida a bauturii
- Evitarea perierii dintilor imediat dupa consumul de alimente si bauturi acide – suprafete susceptibile ale
smaltului
- Consumul lor in timpul meselor principale si nu ca gustari intre mese – reducerea frecventei atacului acid
- Control periodic la medical stomatolog

Alimentatia si afectiunile parodontale.

Orice aliment care determina cresterea placii dentare are potentialul de a cauza inflamatie parodontala ca urmare a
activitatii bacteriene.
SUCROZA: placa initiaza pierderea de os alveolar, inlocuire a spatiului parodontal cu bacterii anaerobe,
inflamatie, pungi parodontale.

.
Corelatia alimentatie – sanatate parodontala
Alimentatia deficitara poate compromite echilibrul dintre raspunsul inflamator si vindecarea leziunilor la nivel
parodontal.
- HIPOVITAMINOZA A se insoteste de hiperkeratoza, aspect albicios al gingiei, intarzieri in vindecarea unor
ulceratii sub tratament antimicrobian.
- Hipovitaminoza D – produce demineralizari ale osului alveolar, largirea spatiului dento-alveolar, inreruperi
pana la disparitie a laminei dura.
- Hipovitaminoza B1 – se insoteste de eroziuni ale mucoasei orale, hiperestezii nevritice.
- Hipovitaminoza B2 – produce glosita cu depapilarea marginala si dorsala a limbii, keilita angulara, frecvent
suprainfectata de SM sau Candida albicans.
 - Hipovitaminoza PP – poate favoriza instalarea unei gingivite acute ulcero-necrotice, glosite si stomatite.
- Hipovitaminoza C – se insoteste frecvent de o gingivita ulcerate si hemoragica. La copii se insoteste de
hiperplazie gigivala hemoragica, petesii ale mucoasei bucale. In forme severe de lipsa aaportului vitaminei C
la adulti, in conditiile suprainfectarii prin pb, dintii pot fi avulsionati fara durere.
Statusul nutritional bun si obiceiurile alim. adecvate pot
diminua severitatea leziunilor parodontale!!!
Alimentatia si afectiunile parodontale.
Dieta deficitara – asociata cu boala parodontala independent de consumul de carbohidrati prin modificarea
microbiologiei orale prin alterarea proprietatilor antibacteriene si fizico-chimice ale salivei.
La populatiile subnutrite, afectiunile parodontale progreseaza mai rapid (aportul nutritiei in raspunsul imun)
Deficient antioxidanti( vit. C, betacaroten, vit E)
- Afectiunile parodontale se asociaza cu speciile producatoare de oxygen reactive
- Dovezi insuficinte pt a le recomanda in preventia bolii parodontale.
Deficient de vit D si calciu asociate cu boala parodontala
- Suplimente nutruitionale – vegetale, fructi sau suplimente fitonutritionale
Deficient magneziu – alterarea metabolismului osos
Afectiunile mucoasei orale associate cu alimentatia:
- Stomatita aftoasa (ciocolata, branza, nuci, citrice, cartofi, cafea, smochine, deficit de fier, folati , vit B12)
- Gingivita PCG
- Leukoplakia
- Alergii – simptome :arsuri provocate de unele alimente la pacientii alergici la polen
(i) Alergii la polenul de ambrozie reactioneaza la banana, pepeni ,rosii, zucchini, seminte de
floareasoarelui, cei de musetel, echinacea
(ii) Alergii la polen de mesteacan: react la kiwi, mere, pere, piersici, prune, coriandru, fenicul,
patrunjel, telina, cirese, morcovi, alune, migdale.
(iii) Alergii l polen din iarbareactioneaza la piersici, telina, pepene, portocale
(iv) Alergii la latex reactioneaza la banana, avocado, kiwi, alune, papaya
SCORTISOARA
- Agenti aromatizanti, guma de mestecat, asociata cu placade eritematoase , leukoplakia, keratoza, ulceratii
- Ulei (aldehida) – opreste dezv candidei albicans (trat candidozei la p cu HIV)
Dieta si cancerul oral
Cancerul oral ocupa locul 8 dintre formele de cancer, prevalent creste in Danemarca, Germania, Scotia, Europa de
Est. intre dieta si cancerul oral este o relatie complexa.
India – mestecat de nuci areca, nuci betel, paan, gutkacorelata cu dezv cancerului oral
China – consum de pestesarat, carne conservata- risccrescut de cancer naso-faringian. Cosum de fructi de mare
proaspete, ceai si supa din plante asociat cu risc scazut de co.
 Risc scazut de carcinom oral
- Consum de cereale ,fructe, lactate, lipide (ulei de masline)
- Micronutrienti (riboflavina, mg, Fe)
- Legume: morcovi, crucifere, legume verzi, alium(usturoi), rosii proaspete, crude
- Vit C
 - Fe , Se, vit E, A, betacaroten
 Risc crescut de carcinoma oral
- Consum de carne (gratar la carbuni)
- Alimente si bauturi fierbinti

Alcoolul este asociat cu cancerul oral, in special in aociere cu fumatul. Deshidrateaza peretii celulelor mucoasei
si creste permeabilitatea pentru substantele carcinogene. De asemenea scade capacitatea organismului de a utiliza
antioxidanti protective fata de cancer.
Alimente recomandate la pacientii cu risc crescut:
Antioxidanti
- Betacarotene: cartofi, morcovi, cantalup, caise, mango, unele legume veri
- Vit A
- Vit C fructi , legume, cereale, carne vaca, pui , peste
- Selenium :orez, carne, paine, nuci braziliene, grau
- cafea
a
Alimente si comportamente recomandate datorita riscului cariogen minim:

Stilul de viata sanogen implica urmatoarele conditii

 respectarea orarului zilnic al meselor
 consumarea de mancaruri gatite, calde, in locul meselor frugale
 incurajarea consumului de alimente care contin principii protectoare
 limitarea fumatului si a consumului de alcool
 alimentatie bine echilibrata cantitativ si calitativ
 practicarea ex fizice
 alterarea efortului intelectual cu pause de relaxare
Perioada de sarcina si lactatie.
 Perioada de sarcina si primii ani ai copilariei pun bazele atat pt o viata lunga cat si sanatoasa, dar si pt obiceiuri
sanogene in ceea ce priveste preventia primara.
Medicul dentist ,trebuie sa:
- sublinieze necesitatea unei diete sanatoase inainte de sarcina
- sa se asigure ca femeia gravida a primit ingrijiri de sanatate optime in perioada prenatala
- sa educe femeia gravida asupra implicatiilor dentare ale graviditatii si sa ii asigure tratamente dentare optime
- sa accentueze asupra ingrijirii optime a nou-nascutului si sa sfatuiasca viitoarea mama sa isi alapteze copilul
- sa prescrie program optim de fluorizare a mamei si copilului
- sa recomande parintilor cele mai bune biberoane care se gasesc pe piata si sa le dea sfaturi pentru a fi
folosite la nevoie
- sa puna accent asupra importantei inceperii cat mai devreme a obiceiurilor unei diete sanogene si a
practicilor de igiena dentara optime.

Piramida alimentelor ofera populatiei un ghid de alegerea alimentelor sanogene

- include recomandari cu privire la ordinea servirii fiecarui grup alimentar
- fiecare dintre grupele alimentare furnizeaza o parte din nutrientii necesari zilnic
- portii mici de alimente variate
- cantitati portionale din fiecare grupa nu pot fi inlocuite cu altele
- fiecare grup alimentar este necesar pt o sanitate buna
 Curs 9 Cerintele unei alimentatii corecte
 Consum moderat care sa elimine prezenta in exces a unor alimente
 Consum echilibrat care are in vedere repartizarea trofinelor energogene in raport optim de p:l:g =
1:0,8:3,5
 Consumul unor produse alimentare variate deoarece bogatia trofinelor si nivelul energogen de care are
nevoie organismul nu pot fi altfel satisfacute, nici unul din alimentele cunoscute nu este considerat
complet dontat trofinic si energogen
 Consumul unor produse alimentare de mare eficienta biologica in masura sa asigure concomitent o mare
valoare nutritiva, o densitate calorica echilibrata si raporturi optime intre diferite trofine
 Consumul cantitatii de alimente repartizat intr-o zi in patru sau cinci reprize, stabilitatea si prosperitatea
biologica a organismului sunt mai bine asigurate daca toata hrana destinata pentru o zi este fragmentata in
mai mult de doua sau trei reprize.

Consilierea nutritionala pentru sanatatea dentara trebuie sa fie personala si pozitiva si in conformitate cu sfaturile
dietetice pentru starea generala de sanatate

 Prelungirea vietii. Reducerea ratei de deces cu 50%.

 Relaxare, reducerea stress-ului, stimulate prin natura ritmica a exercitiilor aerobice
 Reducerea lenevirii creierului, dezvoltarea memoriei prin mers vioi pe jos peste 3 ore/sapt.
 Cresterea creativitatii- imbunatatirea irigarii creierului si cresterea concentratiei oxigenului
 Reducerea depresiei prin exercitii 2-5zile/saptamana.

Strategii generale de prevenire a cariei dentare prin dieta optima

Puncte luate in considerare Masuri pentru reducerea riscului carios sau pentru
stoparea activitatii carioase
Frecventa meselor Numarul meselor si a gustarilor trebuie mentinut la un
nivel scazut
Cantitatea si concentratia zaharului la mese Reducerea consumului de zahar (din punct de vedere al
preventiti cariei dentare)
Eliminarea zaharului Eliminarea contactului zahar-dinte
Consistenta alimentelor Cresterea consumului de alimente cu consistenta
crescuta
Carbohidratii fermentabili Polizaharidele, dizaharidele si monozaharidele pot
contribui la formarea aciditatii in cavitatea orala, dar
capacitatea difera de la un produs la altul
Substituentii zaharului Utilizarea unui subsituent al zaharului determina
formarea unei cantitati de acid mai scazute
Elemente protectoare si favorabile ale dietei Fluorul, fosfatii, calciul, grasimile, proteinile au un efect
carioinhibitor.

Alimente protectoare

A fost testata deja capacitatea unor alimentari de a reduce efectul carioinductor al carbohidratilor.

Fosfatii
 Se gasesc in mod natural in diverse cereale
 Prezenta fosfatilor in mediul oral previne pierderea fosforului din smaltul dentar prin efect ionic
 Fosfatii, alaturi de ionii de calciu si fluoru, contribuie la remineralizarea suprafetelor de smalt
  Imbunatatesc structura naturala a suprafetei smaltului facand-o dura si mai neteda
 Prin proprietatile lor detergente, fosfatii pot interfera cu pelicula aderenta si placa bacteriana de la
suprafata smaltului
 Inhiba, de asemenea, cresterea bacteriana

Grasimile
 Reduc activitatea carioasa a diferitelor alimente, dar nu se cunoaste mecanismul prin care actioneaza
 O posibila explicatie ar fi ca ele formeaza o bariera protectoare pe suprafetele dentare sau poate doar
inconjura carbohidratii facandu-i mai putin disponibili si ajutand la eliminarea lor mai rapida din cavitatea
orala.
 Unii acizi grasi in concentratii mici inhiba cresterea S. Mutans

Laptele
 Contine lactoza dar este totusi anticariogenic
 Factori protectivi: calciu, fosfor, cazeina, lipide.

SIGILAREA
Sigilarea reprezinta o metoda de imunizare a suprafetelor dure dentare cu reliefuri accentuate la pacientii cu risc
carios crescut.
Obiectivul prioritar al sigilarii este inchiderea reliefurilor retentive coronare la dintii recent erupti pentru a se
impiedica transformarea zonelor de stagnare a pb in nise ecologice de carie, favorizarea curatirii si autocuratirii
suprafetelor retentive.
Indicatii:
- Pacientii cu risc crescut de imbolnavire prin carie
- Santurile si fosetele ocluzale ale molarilor, T/D (de electie suprafata ocluzala a M1 definitiv imediat dupa
eruptie) si ale PM.
- Santurile si fosetele vestibulare si orale ale M
- Fosetele supracingulare ce prezinta coloratii intrinseci ale smaltului la care nu s-au pus in evidenta carii
dentinare subiacente prin examen clinic si radiologic
- Pacientii cu igiena orala riguroasa
- Pacienti cooperanti
Contraindicatii:
- Dintii care prezinta concomitent leziuni carioase proximale
- Santuri putin exprimate care sunt apreciate ca zone de risc scazut
- Pacienti cu tulburari ocluzale
- Pacienti cu igiena orala si alimentara deficitara
- Pacienti necooperanti

MATERIALE DE SIGILARE
Rasini compozite contin o faza organica ( rasini fara umplutura –fluide) si o faza anorganica legate prin agenti de
cuplare sialinici. Faza anorganica contine umplutura ( rasini cu umplutura- vascoase)
Rasinile compozite pot contine fluor ( Helioseal F ) care se elibereaza lent dezvoltand si un efect carioprofilactic in
jurul sigilarii
Macanismul de priza este chimic ( autopolimerizare ) sau fotoindus (fotopolimerizare).

RC utilizate pot fi:

- Rasini fara umplutura – Delton, Deguseal, Helioseal Teethmate-F, Concise White Seal ( 3M ESPE )
- Rasini cu umplutura- P50, Herculite, Heliomolar- utilizate in sigilarile largite
 Indicatia de electie este in zonele supuse stresului ocluzal acolo unde materialul trebuie sa
prez o rezistenta la abrazie ridicata
 Mecanismul de aderare este mecnic prin intrepatrundere la niv microretentiilor create in
smalt prin gravaj acid.
 Proprietatile preventive ale acestor materiale se bazeaza pe faptul ca realizeaza un strat f
subtire , fluid care va etansa substratul dentinar si va bloca nisele ecologice de carie.
 Studiile statistice cu privire la performanta sigilantilor au concluzionat ca nu exista diferente
prea mari intre sigilantii autopolimerizabili si cei fotopolimerizabili., iar altele au
concluzionat ca sigilantii auto prezinta o durabilitate mai mare
 Sigilantii cu umplutura prezinta acelasi grad de penetrare ca sigilantii fara umplutura
avand o rata de retentie similara
 Sigilantii opaci ca ClinproTMSealant(3M ESPE) s-au dovedit mai eficienti in evaluarea
sigilarilor, monitorizarea prezentei acestora realizandu-se usor atat de catre medic, cat si de
catre pacient.
Adezivi amelo-dentinari
- Dat aparitiei noilor genertii de adezivi amelo-dentinari, mentinerea sigilantului este ameliorata (ex:
Prime&Bond 2.1, One-Step BISCO, Single Bond, etc...)
- Anumite sisteme adezive isi pot mentine proprietatile in conditii de umiditate, acest fapt reprezentand un
avantaj major in cazul pacientilor la care nu se poate realiza un camp operator perfect uscat.
GLASS IONOMERII
Proprietatile preventive ale ac materiale se bazeaza pe faptul ca prezinta biocompatibilitate, efect cariostatic,
adeziune chimica chiar si in conditii de umiditate, stabilitate dimensionala buna cu o buna etanseitate.
Dezavantajele:
- Dificultatea de a obtine un amestec pb/lichid ideal
- Tipm de priza prelungit
- Sensibilitate la umezeala in timpl prizei primare (tb acoperit cu un lac protector)
- Rugozitate crescuta a suprafetei (pentru CIS conventionale, cele foto nu se deshidrateaza , au duritate
convenabila si se pot finisa)
- Proprietatile mecanice slabe, ceea ce se contraindica folosirea cementurilor cu ionomeri de sticla in zonele
supuse stresului ocluzal.
Retentia sigilantului este mai redusa decat a sigilantilor pe baza de rasina. Cu toate acestea mai multe studii indica
faptul ca efectul cariostatic se mentine si dupa disparitia materialului prin eliberarea fluorului din cementul ramas la
baza fisurii.
Protocol clinic

 Fisurile cu marmoratii sau cu leziuni punctiforme situate doar in smalt pot fi preparate informa de V cu freze
speciale de turbina, diamantate, cu diamentrul de 1mm
 Izolarea dintilor cu comprese, rulouri de bumbac sau cu diga ( metoda idealaa pentru un camp operator bine
izolat, dar dificil de aplicat atunci cand dintii sunt in eruptie, fixarea clemelor necesitand anestezia locala)
 Indepartarea placii bacteriene – periaj perofesional cu paste abrazive fara ulei, glicerina sau substante
fluorurate, aplicate cu periute rotative sau cu sablatorul ( Prophy Max)
 Spalare suprafetelor cu spray de apa si uscarea cu spray de aer
 Mordansarea smaltului timp de 15-30 sec- se utlizieaza acid ortofosforic in concentratie de 37% sub forma
de solutie sau gel de consistenta cat mai fluida, aplicat prin pensulare sau injectare.
COMPOMERII
Compozitie- repr materiale hibride rezultate din amestecul CIS 25%+ RC75%
Mecanismul de priza este mixt chimic prin reactia acid-baza a CIS si fotoindus (fotopolimerizare)
Modalitatea de prezentare este in sistem monocomponent in capsule Compoglass flow ( 3 MESPE ) su seringi (
Dyract Seal Densply DeTrey)
Modalitatea de aderare este mixt, mecanic (prin componentele rasinice) si chimic ( prin componentele CIS)
Proprietatile preventive ale acestor materiale se bazeaza pe faptul ca prezinta:
- Biocompatibilitate
- Efect cariostatic prin eliberare de fluor
- Adeziune chiar si in conditii de umiditate
- Buna stabilitate dimensionala
PROTOCOL CLINIC
1. Fisurile cu marmoratii sau cu leziuni punctiforme situate doar in smalt pot fi preparate in forma de ,,V” cu
freze speciale de turbina , diamantate , cu diametrul de 1mm
2. Izolarea dintilor cu compreze, rulouri de bumbac sau cu diga (metoda ideala pt un camp operator bine izolat,
dar dificil de aplicat atunci cand dintii sunt in eruptie , fixarea clemelor necesitand anestezie locala)
3. Indepartarepalcii bacteriene periaj profesional cu paste abrazive fara ulei , glicerina sau substante fluorurate ,
aplicate cu periute rotative sau cu sablatorul
4. Spalarea suprafetelor cu spray de apa si uscarea cu spay de aer
5. Mordansarea smaltului timp de 15-30 sec – se utilizeaza acid ortofosforic in c= 37% sub forma de solutie
sau gel de consistenta cat mai fluida , aplicat prin pensulare sau injectare.
6. Spalarea cu spray apa timp de 15-30 secunde si uscarea cu spray de aur. Suprafata de smalt va avea aspect
alb, cretos, mat ( contaminarea cu saliva necesita refacearea gravajului pentru 15 secune deoarece glico-
proteinele salivare precipita la acest nivel si impiedica actiunea sigilantului)
7. Aplicarea unui adeziv amelo-dentinar( optional, dar imbunatateste adeziunea) cand se utilizeaza ca material
de sigilare si rasina compozita pentru 10 secunde, uscare si fotoactivare luminoasa
8. Aplicarea sigilantului cu seringi de aplicare sau a unor aplicatoare de unica folosinta
9. Fotoactivarea
10. Indepartarea izolarii
11. Verificarea ocluziei cu hartie de articulatie si indepartarea contactelor premature cu freze diamantate
12. Dispensarizarea obligatorie activa a pacientilor din 6 in 6 luni, precum si controlul riguros al respectarii
regulilor de igiena orala devine obligatorie.
Mentinerea in timp al rezultatului depinde de:
 - Acuratetea tehnicii
- Calitatea produselor utilizate
- Modul de polimerizare
- Tipul rapoartelor de ocluzie
- Igiena orala
Rata aparitiei sau progresiei leziunilor carioasedupa realizarea sigilarii:

Dinti sigilati Dinti nesigilati

Dinti indemni 8% au facut carie 13% au facut carie
Dinti cu leziuni carioase incipiente 11% au facut carie 52% au facut carie

Cauze posibile pentru esec

- Greseli de aplicare a materialelor (gravaj acid incomplet sau incorect, nerespectarea timpilor operatori)
- Contaminarea salivara dupa gravaj
- Adaptare ocluzala incorecta
Criterii de evaliuare a sigilarilor prin sistemul CCS (Deery)

Criteriile Cod
Identificarea prezentei sigilantului S
Sigilare terapeutica N
Culoare C
Gradul de acoperire
Sigilantul prezent 100% T
Sigilantul prezent <50% P
Sigilantul absent A
Regiunea unde sigilantul este absent
Sigilant absent sau partial absent in foseta MEZIALA M
Sigilant absent sau partial absent in foseta DISTALA D
Sigilant absent sau partial absent in fiseta V
VESTIBULARA
Sigilant absent sau partial absent in foseta CENTRALA C
Leziuni carioase

Argumente in favoarea sigilarilor:

- Nu se cunosc efecte adverse ale sigilarii
- Raportul cost-eficienta este in fav eficientei
- Izolarea corespunzatoare in cursul aplicarii materialului, evita pierderea precoce a acestuia, scazand rata
esecurilor
- Pierderea sigilantului partiala sau totala, lasa dintele la fel de susceptibil la carie ca si atunci cand nu ar fi
fost sigilat
- In situatiile de dg incert de carie trebuie actionat conform sintagmei ,,cand ai dubii sigileaza in loc de cand ai
dubii obtureaza”, la 95% din microorganisme isi pierd viabilitatea la 2 sapt de la sigilare in lipsa
substratului nutritiv
- Prin indepartarea sigilantului in vederea obturarii dentina are aspect uscat , lucios, cu zone de scleroza
subiacenta
- Esecul pierderii materialului se poate corecta prin reaplicarea acestuia fiind necesare 5-10 reaplicari, uneori
25-40, ale sigilantului pe un dinte
 - Conditionarea suprafetei smaltului si utilizarea unui strat intermediar de adeziv intre acesta si sigilant scade
rata esecurilor de la 28% la 10%.
Restaurarea preventiva cu rasini.
Strategiile tratamentului restaurator au la baza progresele stiintei cu privire la etiopatogenia cariei dentare, la
metodele de diagnostic actuale, schemele de tratament prin prisma modelului medical, a tratamentului minim
invaziv , amelioarrea tehnicilor de restaurare precum si largirea paletei de materiale bioadezive. Preparatiile moderne
pt materialele bioadezive prezinta un design conservativ , bazandu-se mai mult pe marimea , forma si pozitia
leziunilor carioase , urmarind cu strictete defectul de restaurat si conservarea la maxim a tesuturilor dure dentare.
Restaurarea leziunilor trebuie sa tina cont de anumiti factori:
- Tipul de carie prezenta
- Zonele supuse stressului ocluzal
- Capac de a proteja structura dentara
- Aspectul fizionomic
- Dimensiunea cavitatii
- Factorii socio-economici
Simonsen si Stallard introduc in 1977, conceptul ,,restaurarii preventive cu ajutorul rasinilor”, aceasta metoda
fiind aplicabila leziunilor carioase incipiente de la nivelul santurilor si gropitelor. Aceasta metoda consta in
prepararea cat mai putin distructiva a defectului localizat si obturarea acestuia cu rasini compozite pentru
restaurare si rasini de sigilare.
In functie de situatia clinica si de metoda de tratament putem intalni doua? Sau trei? tipuri de restaurari
preventive cu rasini:
- RPR I – atunci cand avem un diagnostic incert de carie sau cand exista malformatii
- RPR II–leziune punctiforma, ce cuprinde S si D pe o zona limitata
- RPR III – lez punctiforme separate prin punti late de S
Simonsen considera ca procesul carios este minim atunci cand largimea lu nu depaseste 1/3 din distanta de la
varful cuspidului vestibular la cel lingual si nu se intinde de-a lungul santurilor adiacente.
 Curs 10 Restaurari preventive cu rasini
În funcție de situația clinică și metoda de tratament, putem întâlni două tipuri de restaurări preventive
cu rășini:

 RPR I – atunci când avem diagnostic incert de carie sau când există marmorații
 RPR II – în caz de leziune punctiformă, ce cuprinde smalțul și dentina pe o zonă limitată
 RPR III – leziuni punctiforme separate prin punți late de smalț

Simonsen consideră că procesul carios este minim atunci când lărgimea lui nu depășește 1/3 din distanța
de la vârful cuspidului vestibular la cel lingual și nu se întinde de-a lungul șanțurilor adiacente.

Condițiile ce se impun a fi respectate în momentul apelării la tehnica RPR sunt impuse de:

 Igiena orală a pacientului ( valori reduse ale indicilor de igienă orală)

 Statusul odonto-parodontal ( indicii CAOD și CAOS maxim 3 )
 Tipul de ocluzie ( normale, netraumatogene)
 Cooperarea pacientului

Managementul modern al cariei dentare

Depistarea leziunilor carioase
Evaluarea riscului cariogen individual

Sediul leziunii
 Extinderea cavitatii
 Exitinderea demineralizarii
 Progresia leziunii
Monitorizare Analiza si decizie
Riscul carios individual
 Istoricul cariilor
 Fluxul salivar
 Microflora
 Modul de viata
 Fluoride
 Dieta

Elemente cheie in restaurarea odontala

1. Prepararea suprafetei
2. Etape preliminare
3. Gravaj acid- timp si suprafata
4. Adeziv amelo-dentinar
5. Alegerea materialului de restaurare
6. Topografia leziunii
 7. Particulele- marime, volum
8. Tehnica de restaurare
9. Tipul de aplicare
10. Sistemul de tratament
11. Mecanismul de fotoinitiere- sursa cu halogen, plasma, laser

Preventie sau inteventie operativa

Principiile moderne de preparare a cavitatii

Deschiderea procesului carios si exereza dentinei alterate- indepartarea stricta a tesutului dentar cariat-
principiu de baza

Principiul retentiei

Macro-adeziune
 Micromecanica
 Submicromecanica
 Chimica
 Alegerea materialului in functie de situatia clinica
Alegerea materialului de restaurare
Particulele- marime, volum
Tehnica de restaurare
Tipul de aplicare

Semne clinice ale Solutii terapeutice conservatoare

cariei incipienta RPR I RPR II RPR III
Modificari de culoare Da Da Da
Retinerea sondei Nu ( eventual da) Da Da
Prezenta smaltului Nu Da Da
cretos

Leziuni carioase in smalt

In zone nesupuse stressului ocluzal
o RMG1 – risc carios mare
o Compomer flow
o Rasina compozita flow
In zone supuse stressului ocluzal
o Rasina compozita
 o Compomer- risc carios mediu si mare
Leziuni carioase in dentina
Obturatie de baza Obturatie definitiva
RC mic RMG 1 Compomer Rasina compozita
RC mediu G1 In functie de zona supusa sau nu
RMG1 stressului ocluzal
Compomer RMG 1
RC mare G1 Giomer
RMG1 Compomer
Compomer Compozit

Leziuni carioase profunde Ca ( OH )2

Obturatie de baza Obturatie definitiva
RC mic G1 Rasina compozita
RC mediu G1 In functie de zona supusa sau nu
stressului ocluzal
RC mare G1 RMG 1
Giomer
Compomer
Compozit

Diagnosticul cariei-obiective

 Identificarea leziunilor care necesita tratament nechirurgical

 Identificarea leziunilor care necesita tratament chirurgical
 Identificarea pacientiilor cu risc carios crescut
 Evaluarea statusului nivelului de afectare prin carie a pacientului ( bilant, activitate,
sediul leziunilor etc)
 Evaluarea riscului carios, cariograma, teste salivare
Diagnosticul clinic al leziunilor carioase

Inspectia=? Detectie sigura

 Iluminare
 Indepartarea biofilmului + abraziunea cu aer
 Uscarea suprafetei
 Coloranti specifici pt smalt ( Fluocal ZGA, Acrilflavin, Acridin)

Palparea- controverse

 Privire ascutita si sonda boanta

Semne patognomice

 Modificare de culoare
 Opacitate
 Suprafata aspra
 Cavitatie

Diagnosticul cariei dentare

Diagnosticul pozitiv al cariei dentare se poate pune pe baza urmatoarelor elemente de diagnostic:

 Sensibilitatea la agenti chimici, termici care inceteaza odata cu indepartarea excitantului

 Prezenta petelor cretoase si marmoratiilor smaltului
 Pierderea de substanta dura dentara
 Prezenta dentinei ramlite in cavitate carioasa
 Sensibilitatea dentinei la palpare cu sonda
 Integritatea camerei pulpare
 Testelee de vitalitate pozitive

Sistemul international de detectie si evaluare a cariei ( ICDAS II )

- Metoda lui Ekstrand, Ricketts si Kidd

- Formula de ICDAS – Baltimore Workshop 200
- O noua paradigma ( model ) de masurare a cariei dentare
- Sisem unitar si integrat
- Bazat pe evidenta clinica revizuita
- Desemnat standardizarii diagnosticului si facilitarii prognosticului si managementului cariei
dentare
- Diagnosticul cariei vazut ca un proces desfasurat in trei etape : detectia leziunii  evaluarea
severitatii leziunii  evaluarea activitatii leziunii
Procedura de examinare ICDAS

- Scale diferite pentru cariile coronare, marginale si de radacina

- Examinare metodica atenta incluzand uscarea
- Scopul detectarii lezinilor foarte timpurii de smalt
- Posibil sa nu fie suficient de precisa pentru monitorizarea modificarilor consecutive masurilor
preventive
- Igienzizarea minutioasa a dintilor – inaintea examinarii, ideal prin periaj profesional
- Evaluarea fiecarui dinte in parte
- Uscarea dintelui cu jet de aer pentru 5 sec
- Reexaminarea dintelui

Protocolul leziunii coronare

Principiile stadializarii folosind ICDAS

Scor:

- 0 lipsa leziunii
- 1 leziune vizibila numai prin uscare
- 2 leziune vizibila pe structura dentara umeda
- 3 distructie localizata a smaltului
- 4 prezenta sau lipsa unei distructii localizate a smaltului + umbra dentinei cariate prin smaltul
intact
- 5 cavitate distincta in smalt + expunerea dentinei cariate
- 6 cavitate distincta extinsa
  Accentul examinarii se pune la codurile 0,1,2 unde este posibila preventia leziunile pot fi
oprite in evolutie sau tratate
 Sistem simplu usor de invatat
 Igienizare si uscare metodice si atente constituie un bun mesaj
 Pot fi corelate cu directiile de tratament ale leziunilor
 Site de on-line training pt staf si studenti

Diagnosticul paraclinic al leziunilor carioase

 Evaluarea clinica a testelor de vitalitate ( teste termice, electrice, foraj explorator)

 Examenul radiografic conventional – subectivism ( incidenta, timpul de expunere calitatea
restaurarilor, pozitia dintilor) nu poate identifica leziunile in stadiile incipiente, Radiografii
digitale directe – elimina dezavantajul manipularii imagistice
  Conductibilitatea electrica ( Magitot 1878) – determinari sensibile si specifice in cariile de smalt-
Suprafete sanatoase –conductibilitate slaba, in dintele afectat creste 600 KW + sanatos,
 250-600 KW carie de smalt
 150-260 KW carie in dentina
 15 KW leziune pulpara

 Vanguard Electronic Caries Detector – acelasi principiu, scala de la 0-9

 LODE Diagnostic- cresterea sensibilitatii si a specificitatii

Diagnosticul paraclinic al leziunilor carioase

Transiluminare ( 1984) – oglinda dentara cu sistem de iluminare efecienta variabila - incisivi, premolari
DIFOTI – stocarea imaginilor sistem de 2-3ori mai sensibil
 Endoscopia cu fluorescenta filtrata
 Sisteme ultrasonice
 Computer tomografia
Diagnosticul paraclinic al leziunilor carioase
Metoda Laser-Fluorescentei Cantitative
Benedict 1928- zone intunecate- prezenta leziunii carioase
Dezavantaj: lipsa de accesibilitate pentru suprafetele aproximale. Leziunile incipiente pot fi detectate
mai repede decat cu radiografiile bite-wing.
DIAGNO-dent ( Kavo)
 Intensitatea fluoresccentei in cariile dentare o poate depasi pe cea tesuturile sanatoase –
diagnosticarea leziunilor necavitare si cele dentinare.
Iluminate la 655nm, tesuturile dentare alterate si bacteriile devin fluorescente.
Structura dentara sanatoasa prezinta o fluoresenta slaba sau deloc, ducand la citiri de foarte mica
valoare pe scala display-ului.
Structura dentara cariata va prezenta fluorescenta, proportional cu gradul de carie.
o Citiri sub 10 nu prezinta carii
o Citiri 10-20 de obicei au tartru sau carii de smalt
o Citiri peste 35 in general au carii in dentina
o Citiri de 99 au carii profunde in dentina
o Citirile de 20-35 necesita evaluare individuala
Citirile separate ale DIAGNOdentu-ului nu sunt suficiente pentru diagnostic = trebuie facuta o corelatie
cu aspectul clinic si gradul de risc al pacientului.
Î: De ce interesul in detectarea precoce a cariei?
R: Leziunea se poate remineraliza!

Contractia de polimerizare
Cp volum = 3 x Cp liniara

Factori care initiaza sau influenteaza polimerizarea

o Mecanici – de omogenizare, marimea particulelor de pulbere, vascozitatea lichidului
o Fizici – proprietatile termice ale materialului, lumina si proprietatile optice, grosimea stratului de
material
o Chimici – O2, incompatibilitati intre materiale

Factori ce influenteaza CP a polimerilor

 Natura materialului
 Conditiile de polimerizare ( diferente pana la 1,2% )

CP a RDC – tensiuni ce actioneaza distructiv asupra adeziunii micromecanice a RDC asupra tesuturilor
dure dentare. In urma CP are loc o contractie in volum de 1,2 – 4,5 %. PA>CP – interfata nu cedeaza dar
tensiunile – fisuri S ( 1/3 medie si cervicala a dintelui)

Tehnici care reduc efectul contractiei de polimerizare

 Tehnica step by step
 Tehnica centripeta Lasfargues
 Cl II-a – transiluminare dintre V spre O
 Liner RMGI ( scade contractia de polim. cu 41% )
  Sensul contractiei de polimerizare in raport cu natura materialului ( A, F)
 Orientarea fasciculului luminos dinspre material spre tesuturile dure dentare- evitarea
dehiscentei marginale
 Utilizarea icurilor transparente
 Particule prepolimerizate

Topografia leziunii
Leziuni carioase in smalt
 In zone nesupuse stressului ocluzal
 RMGI – risc carios mare
 Compomer flow
 Rasina compozita flow
 In zone supuse stressului ocluzal
 Rasina compozita
 Compomer – risc carios mediu si mare
Leziuni carioase in cement
o Glass ionomer
o Compomer
o Giomer

Strategia anticarie – aspecte

1. Abordarea antimicrobiana
o CHX
o Fluor
o Florura de Sn/ aminofloruri
o Ioni metalici
o Triclogard
2. Reducerea producerii de acid si inactivitatea acizilor
3. Reducerea demineralizarii si stimularea remineralizarii prin
o Stocarea fluorului
 o Stocarea mineralelor
o Sisteme tampon
( Lăcătușu 1998)
 Curs 11. Reoptimizarea restaurarilor
Procedurile de reinnoiretrebuie incercate ca o procedura initiala pentru a evalua defectele locale ale restaurarilor, deoarece o
procedura de inlocuire va sacrifica structura sanatoasa a dintelui ( Gordan, 2002)

Reoptimizarea restaurarilor – Etapa importanta in terapia minim invaziva

Indicatii:

 Fracturi marginale si in masa a restaurarilor

 Fractura dintelui
 Decolorari marginale si in masa dintelui
 Discrepante localizate

Frecventa

 Reoptimizarea restaurarilor Y-10-15%

 Inlocuirea restaurarilor Y- 50-70%

Inlocuirea restaurarilor defecte datorita riscului aparitiei cariilor secundare poate constitui un supratratament.

Marginile pigmentate adiacente restaurarii sunt conundate cu leziuni carioase secundare dar nici un stadiu clinic nu a demonstrat
ca acestea duc la dezvoltarea leziunilor carioase initiale insa este dificil sa facem diferenta intre acestea ( Tyas 1991)

Avantaje

 Timp scurt de lucru

 Reduse ca pret
 Neinvazive
 Se mareste longevitatea restaurarilor

Dezavantaje

 Lipsa de date privind longevitatea restaurarilor reoptimizate

CSR este considerata o infectie bacteriana modificata prin hidratii de carbon ( HC)

Aportul crescut de HC cumulat cu o capacitate tampon a salivei redusa – demineralizare – leziune carioasa

Factorii etiologici sunt reprezentati de :

 S mutans in faze initiale

 Lactobacili ( in formele progresive)

Factorii facvorizanti ai cariei de suprafata radiculara sunt reprezentati de :

 Recesiunea parodontala, cu expunerea directa a cementului la factorii cariogeni

 Scaderea cantitatii de saliva consecutiv fenomenului de degenerescenta a glandelor salivare sau a unei medicatii care
induce xerostomie
 Nu pot fi surprinse in stadiul necavitar deoarece stratul de cement este foarte subtire
 Incep aproape de jonctiunea smalt- cement
 Apar numai dupa expunerea cementului in mediul ora, deci sunt mai frecvente odata cu inaintarea in varsta
 Cel mai frecvent afectati sunt molarii mandibulari urmati de caninii maxilari si incisivii mandibulari
 Gradul de mineralizare mai scazut al cementului, cu suprafata rugoasa si structura poroasa induc procesului carios un
tipar de atac mai mult in suprafata cu o progresie uniforma
 In stadiul inipient este localizata la nivelul jonctiunii smalt- cement ca o zona mai ingusta, decolorata ( galnema), aspra
si moale la palparea lejera cu sonda ( de obicei nu submineaza smaltul)
Tratamentul CSR

1. terapia neinvaziva
1. Reconturarea suprafetei cariate
2. Terapia intstrumentala ( invaziva)

TRAUMATISMELE DENTARE
Traumatismele dento-parodontale afecteaza populatia lumii intr-un procent de aproximativ 20-30% la nivelul
dentitiei permanente, avand consecinte psihologice, economice, functionale si estetice.

Clasificarea traumatismelor:
- Fisura in smalt
- Fractura coronara necomplicata limitata la niv smaltului
- Fractura coronara necomplicata la nivelul S si D
- Fractura coronara complicata
- Fractura c-r necomplicata
- Fractura c-r complicata
- Fractura radiculara

Frecventa traumatismelor in functie de varsta.

Clasificarea traumatismelor parodontale

- Contuzia
- Subluxatia
- Luxatia extruziva
- Dislocarea
- Intruzia
- Avulsia
Modul de producere a traumatismelor: abuz fizic, cadere si coliziune, accidente auto, activitati sportive.
Frecventa de tipuri de traumatisme: fractura radiculara, fisuri, fracturi corono-radiculare, fractura coronara
complicata, fractura coronara necomplicata.
Atitudini de prevenire a traumatismelor dentare
Obiectivele campaniei despre traumele dentare:
- Informarea comunitatii despre importanta prevenirii traumelor dentare si tratarea lor adecvata
- Identificarea metodelor specifice, adecvate diferitelor grupuri de varsta prin care traumele dentare pot fi
prevenite
- Recomandarea acordarii imediate a primului ajutor adecvat in urma producerii traumelor dentare
Indicatii pentru pacienti: primul ajutor in urma unei fracturi coronare
- Gasirea fragmentului de dinte si pastrarea umeda a fragmentului
- Repozitionarea fragmentului folosind adezivi dentari si compozit pe baza de rasini
- Solicitarea tratamentului imediat (30-60 min)
Strategie de tratament pentru traumetismele dentare:
1. Restabilirea sanatatii oro-dentare (S)
2. Restabilirea functiilor (F)
3. Rezultat estetic acceptabil (E)
Indicatii pentru pacienti: primul ajutor in urma dintelui avulsionat:
- Gasirea dintelui
- Daca dintele este murdar, spalare ( 10 sec) sub jet de apa rece si repozitionare
- Dintele se tine de coroana si nu de radacina
- Daca acest lucru este posibil, mentinerea dintelui intr-un pahar cu lapte, in ser fiziologic sau direct in cav
orala intre molari si mucoasa jugala
- Solicitarea tratamentului imediat (30-60 min) pentru replantare
Informatii despre serviciile de urgenta:
- Leziunile care necesita tratamenul imediat: luxatia extruziva, luxatia laterala, avulsia dintilor permanenti
- Leziuni care nu necesita tratament imediat (pot asteptapn a doua zi ) si includ: fracturi coronare complicate
si necomplicate, fracturi corono-radiculare, intruzia dintilor primari, contuzii si subluxatii.
 Curs 12. CARIA DE SUPRAFATA RADICULARA CSR
Caracteristicile CSR

- nu pot fi surprinse în stadiul necavitar deoarece stratul de cement este foarte subțire;

-încep aproape de joncțiunea smalt cement; o apar numai după expunerea cementului în mediul oral,
deci sunt mai frecvente odată cu înaintarea în vârstă;

-afectează mai frecvent suprafețele vestibulare şi apoi cele proximale;

-cel mai frecvent afectați sunt molarii mandibulari urmați de caninii maxilari şi incisivii mandibulari;

-gradul de mineralizare mai scăzut al cementului, cu suprafață rugoasă și structură poroasă induc
procesului carios un tipar de atac mai mult în suprafață, cu o progresie uniformă;

-în stadiul incipient este localizată la nivelul joncțiunii smalt-cement ca o zona mai ingustă, decolorată
(galbenă), aspră şi moale la palparea lejeră cu sonda (de obicei nu subminează smalțul)

Terapia neinvazivă
Terapia neinvazivă este reprezentată de:

-aplicații topice de fluoride (soluții sau geluri) în vederea remineralizării zonelor de carie incipientă,
aplicații de lacuri adezive sigilante;

-măsuri de îmbunătățire a igienei orale (clătiri cu soluții fluorurate sau cu clorhexidină)

-măsuri de îmbunătățire a igienei alimentare (cea mai eficientă măsură în cazul prevenției CSR).

Remineralizarea zonelor conduce la apariția discolorațiilor brune ("brown spot"), neacceptate de unii
pacienți.

Reconturarea suprafeței cariate.

Reconturarea suprafeței cariate – reprezintă cea mai precoce formă a terapiei interceptive în CSR și
constă în simpla îndepărtare a dentine ramolite, urmată de refacerea conturului suprafeței radiculare.

Dentina descoperită va fi fluorizată, cu scopul de stimulare a formării unui strat hipermineralizat,

protector. Scopul este de a obține o suprafață netedă, lucioasă, uşor de igienizat.

Indicația de aplicare este doar pentru leziunile incipiente, pigmentate, unde rezultatele sunt foarte
bune.
 Terapia instrumentală (invazivă)
Terapia instrumentală (invazivă) apelează la materialele restaurative hibride cu mechanism dublu de
adeziune: chimic şi mecanic.

- Compomerii, giomerii reprezintă soluția optimă din punct de vedere fizionomic și mecanic, glass
ionomerii fiind indicați in restaurarea leziunilor active când distrucția este avansată.

-Abordarea tehnicilor combinate de restaurare tip" sandwich deschis sau închis", este indicată când
optăm pentru îmbinarea opțiunilor biologice, estetice şi mecanice.

- Inlay-urile ceramice sau composite și microprotezele de înveliş reprezintă indicație de elecțié la

pacienții motivați socio-profesional şi economic.

PREVENTIA TERTIARA
Discromiile dentare

Discromiile extrinseci
-Cauzate de depozite de material cromogenic care adera de suprafata dintelui prin forte de
interactiune

- Mecanismele nu sunt complet elucidate -se presupune ca particulele cromogene adera de proteinele
salivare care sunt prezente pe suprafata dintilor sub forma unei pelicule

Discromiile intrinseci
 Material cromogenic localizat in smalt si/sau dentina
 -Factori preeruptivi si/sau posteruptivi – (severitatea petelor depinde de agentul etiologic
incriminat, de perioada de administrare a medicamentelor, de stadiul formarii dintelui si de timpul
de administrare)
 -Imbatranirea materialului de restaurare
 Materialul de obturatie coronara
 Cementuri pe baza de Zn O, eugenol, amalgam
 Discromii date de structura anormala a dintelui – fluoroza endemica (albirea se face pentru a scadea
contrastul dintre suprafetele albicioase si cele intunecate)

Ce tip de discoloratii au prognosticul cel mai bun?

Discoloratii extrinseci

-pigmenti nicotinici, cafea, ceai, bacterii melanogene salivare

Discoloratii intrinseci

 Nu se indeparteaza prin periaj

  Pot fi reduse de agenti de albire care penetreaza S si D (uneori petele nu pot fi reduse in
totalitate)
 Secundare imbatranirii dintelui -2-3 nuante
 Imbatranirea materialului de restaurare, de obturatie radiculara
 Structura anormala a dintelui – fluoroza endemica, amelogeneza imperfecta, dentinogeneza
imperfecta - albirea nu este intotdeauna corespunzatoare

Care este modalitatea de tratament?

-Tehnica la domiciliu (gel gutiera/nu in functie de produs, stripsuri de polietilena – dozeaza foarte exact
cantitatea de peroxid)

-Tehnica in cabinet

-Tehnica combinata

Avantaje si dezavantaje
 Beneficiu estetic
 Metoda relative sigura
 Eficienta
 Afectarea peliculei dobandite>aderenta PB – structura poroasa
 Oxidarea proteinelor din structura smaltului si dentine
 Cost mediu–ridicat

De cand este vizibil efectul tehnicii de albire?

Tehnica la domiciliu

-01- 3 zile discoloratii secundare (imbatranirii)

-07- 10 zile – alte tipuri de discoloratii
Tehnica in cabinet - din prima sedinta

Criterii de selectare a pacientilor

 Pacient cooperant Igiena orala buna
 Parodontiu marginal sanatos
 Dinti integri
 Pacienti nefumatori sau care au renuntat la fumat odata cu inceperea tratamentului
• Lipsa incongruentelor dento–alveolare
 Metoda
Indicatori pentru evaluarea eficacitatii albirii dintilor:

- cheia de culori;
- fotografia;
-colorimetri;
-analiza computerizata.
Metoda / in cabinet
-Confectionarea gutierei in laborator
-Periaj profesional cu pasta fara fluor cu dispozitivul Prophy-cup

 Izolarea dintilor cu ajutorul digii, rasina de izolare

 Spalarea si uscarea suprafetelor
 Aplicarea gelului de albit la nivelul fiecarei fete vestibulare
 Aplicarea sursei de fotoactivare cu plasma timp de 60 de secunde pentru fiecare dinte
(Opalescence)
 Indepartarea gutierei si curatarea dintilor
• Fluorizarea suprafetelor albite timp de 4 minute cu gel de NaF 2%

APLICATIILE LASERILOR IN STOMATOLOGIA PREVENTIVA

Laserul–definitie

-Laserul – emisie fotonica cu diverse lungimi de unda obtinuta in urma stimularii unui grup de electroni
de pe un nivel energetic mai scazut pe unul mai ridicat. Se obtine astfel un fascicul cu lungime spectral
foarte redusa, cu coerenta si polarizare deosebita

Laserul– inlocuitor al frezei dentare

1998 – BIOLASE introduce in SUA laserul numit MILLENIUM (R)

-Capacitatea de a emite o radiatie laser ce energizeaza un jet de apa si aer directionat fie pe dinte in
dreptul cavitatii de preparat, fie in zona de mucoasa orala care se inciza;
-Indicat atat la copii cat si la adulti
MILLENIUM (R)
Caracteristici:

- Utilizeaza energia radiatiei laser si a particulelor de apa;

-Combinatia de laser + spray nebulizat de apa si aer (Hydrokinetic) are capacitatea de a asectiona
tesuturile dure si moi;
- Viteza de lucru mult mai mare decat in cazul si stemelor conventionaler freza, bisturiu)
-Confort cu 98,5% mai mare decat in cazul sistemelor clasice – nu produce vibratii, caldura, zgomot
redus
-Precizie de lucru mare – jetul enegizant curata rapid si permanent rumegusul dentinar control eficient
intra si postoperator.
- Reduce la maxim sangerarea tesuturilor moi indicat in incizia unor formatiuni cu grad mare de
vascularizatie

Patrunderea in retelele stomatologice dificila

-Rezerva fata de cevanou
- Cost ridicat
- Necesita specializare
Aplicatiile laserilor in Stomatologia Preventiva
 Detectia cariilor incipiente .

- laser cu Ar, CO,,cariile fisurale de smalt

- Laser cu He-Ne spectroscopia prin fluorescenta
- Laser cu Kr - microsonda laser in spectrometria de masa
 Modificarea duritatii smaltului si dentinei in sensul cresteriiei – cresterea rezistentei acestora
la atacul bacterian (laser cu CO2)
 Sigilarea santurilor, fisurilor si fosetelor
 Distrugerea placii bacteriene
 CURS 13 Preventia in protetica dentara.
A preveni inseamna a lua masuri pentru a evita ceva, a preintampina, iar prevenirea este atiunea de a preveni.
Termenul de preventie acopera intelesul extins al termenului de profilaxie ( pro=inainte, phylax=pazitor), in
vorbirea curenta fiind sinonime.
Notiuni generale de protetica dentara:
- Protetica fixa
- Protetica partial mobilizabila
- Protetica mobila
- Protetica pe implante dentare
Protetica dentara fixa este ramura proteticii care se ocupa cu restaurarea si/sau inlocuireadintilor naturali cu
materiale sau substituienti artificiali care nu pot fi indepartatte din cb (prin fixare sau cimentare).
Protetica dentara mobila:
- Edentatia totala reprezinta starea patologica caracterizata prin absenta tuturor unitatilordento-parodontale de
pe unul sau de pe ambele maxilare
- La ora actuala tratamentul edentatiei totale nu se poate rezuma dar la procedira terapeutica de confectionare
si de insertie a protezelor in cavitatea orala
- Proteza totala este cea mai mare piesa protetica inserata in cavitatea bucaala, este un corp fizic care reface
morfologia si tinde sa realizeze partial functiile aparatului dento-maxilar
- Realizarea protezei totale este rodl colaborarii medicului stomatolog cu tehnicianul dentar si parcurge o serie
de faze clinico-tehnice

Protetica partial mobilizabila

 Edentatia partiala reprezinta situatia clinica intalnita cel mai des la pacientii adulti
 Restaurarea edentatiilor partiale poate fi realizata cu ajutorul a doua tipuri de lucrari protetice mobile
 Proteza partial acrilica
 Proteza scheletata

Reguli de igienizare pentru pacientul protezat fix prin punti dentare:

o Pt igienizarea dintilor ce sustin elementele de agregare se indica un periaj rotativ
o Periajul la nivelul corpului de punte se realizeaza prin metoda Charters
o Periutele de dinti folosite sunt cele convenitonale, dar exista si periute speciale pentru protezatul fix
 Cu perii distali mai lungi

Pasta de dinti folosita este una mai putin abraziva, mai ales in cazul constructiilor protetice cu fatete acrilice.
Se poate folosi si igienizarea cu periute elctrice
Se folosesc irigatoarele orale, folosirea lor va facilita indepartarea resturilor alimentare de la nivelul spatiilor
interdentare si a corpului de punte
O atentie deosebita se va acorda curatirii suprafetelor interdentare ( folosim dental floss-ul sau super floss-ul,
periutele interdentare)
Se pot folosi si ape de gura.

Cel mai important lucru pentru igienizarea acestor pacienti il reprezinta CORPUL DE PUNTE.
Igienizarea se face cu periuta normala, interdentara, cu sau fara pasta
Se pot igieniza si cu dental floss-uri si cu super floss-uri. De asemenea, se pot folosi ata dentara, dusurile bucale

Reguli de igienizare pentru pacientul protezat cu proteza partiala mobilizabila:

 Dupa fiecare masa, protezele ca si dintii restanti trebuie sa fie periate

 Proteza indepartata din gura dupa masa, va fi clatita, periata si scufundata in anumite solutii de curata cu
grija ca acestea sa nu atace componenta metalica
 Se vor folosi perii de dinti normale pentru perierea dintilor naturali si cele speciale pentru curatarea
protezei
 Utilizarea pastelor de dinti profilactice cu flor si clatiri zilnice cu ape de gura
Reguli de igienizare pentru pacientul edentat si protezat prin proteza totala:
 Curatarea protezei totale se face prin clatire enegica ori de cate ori perierea lor nu este posibila dupa fiecare
masa
 Perierea se face cu apa, sapun sau alti agenti de curatire
 Este recomandabil ca protezele sa fie scufundate in substante de curatare pe baza de peroxizi alcalini sub
forma de tablete efervescente tp de 10-15 min
Protetica pe implante
Succesul in terapia pe implante depinde de mentinerea unei igiene orale impecabile
Implantul dentar reprezinta un dispozitiv plasat in osul alveolar maxilar sau mandibular cu scopul de a inlocui dintii
lipsa pentru a realiza o proteza fixa sau mobila
Reguli de igienizare pentru pacientul cu implante dentare:
 Periajul dentar va fi efectuat de 2-3 ori pe zi
 Se pot indica periutele mecanice cu perii moi si capul activ rotunjit
 Se recomanda ca in jurul bontului sa curatam folosindu-ne de dental floss, de periute interdentare, de dusul
bucal
 Se pot recomanda si clatiri cu solutii de clorhexidina ( 0,12 sau 0,2% )
 Se recomanda control periodic la 3-6 luni

Preventia in ortodontie
Dezvoltarea aparatului dento-maxilar este un proces indelungat si complex care poate prezenta abateri de la normal
in ceea ce priveste mecanismul de producere, manifestarile clinice, momentul aparitiei si mai ales consecintele
Durata de mentinere si functionare a variatelor forme de proteze si aparate ortodontice depinde de intelegerea si de
eficienta cu care pacientul reuseste sa-si realizeze zilnic igiena cavitatii bucale.
Tratamentul ortodontic este modalitatea clinica prin care se pot corecta dizarmoniile dento-maxilare
Acesta reprezinta o modalitate de a indrepta sau a deplasa dintii, pentru a imbunatati aspectul si functionalitatea lor.
Poate, de asemenea, sa aiba efecte asupra sanatatii dintilor prin distribuirea presiunii muscaturii pe toata suprafata
dintilor.
In general, tratamentul ortodontic da rezultatele cele mai bune in cazul copiilor, insa si adultii pot face un astfel de
tratament –numarul acestora fiind idn ce in ce mai mare
Indiferent de varsta este forte important sa fie numarul corespunzator de dinti. In cazul copiilor poate fi necesar sa se
astepte cresterea unui numar suficient de dinti, inainte de inceperea tratamentului.
Exista doua tipuri de aparate ortodontince:
 Fixe – cu bracketuri
 Mobile
La pacientii purtatori de aparate ortodonitce fixe se recomanda:
 Folosirea periutelor de dinti moi
 Metoda de periere manuala Charters ( miscarile de periaj vor fi scurte, curatand atat dinspre ocluzal cat si
dinspre gingival)
 Igienizarea cu periuta electrica ( alternativa benefica la periajul manual)
 Se mai pot utiliza diferite forme de ata dentara ( in functie de spatii)
 Se vor folosi periutele interdentare
 Se recomanda utlizarea irigatoarelor orale
 Pe toata durata tratamentului ortodontic se recomanda aplicarea de substante pentru fluorizare locala, iar
pastele de dinti cu flor devin obligatorii la acesti pacienti
 Detartrajele se vor face cu mare atenteie, deoarece se pot dezlipi bracketurile

Recomandarile pentru igienizarea pacientilor cu aparate ortodontice mobile vizeaza

  Ingrijirea aparatului obliga spalarea lui dupa fiecare masa
 Cand nu este purtat, apartul va fi tinut intr-un pahar cu apa sau o cutie de plastic intr-un mediu umed
 In contact cu aparatul, dintii si tesuturile moi vor fi periate ori de cate ori este nevoie

Pacientul puratror de apaat ortodontic mobil prezinta reisc crescut pentru demineralizari, carii dentare si gingivite, de
aceea este obligatoriu ca pe langa procedurile zilnice de control ale placii bacteriene pacientul trebuie sa fie supus
unui plan de fluorizare locala. Daca este cazul, pacientului i se vor aplica si fluorizari profesionale
Cand vine vorba de aparate ortodontice putem aduce in discutie mentinatoarele de spatiu, care reprezinta o
constructie stomatologica ce se aplica in cavitatea bucala pentru a pastra spatiul normal de eruptie pentru dintele
pemanent, impiedicand migrarile dintilor vecini
Exista doua tipuri de mentinatoare de spatiu:
1. Fixe
2. Mobile
Pentru efectuarea igienei vom dipune de o periuta speciala pentru curatarea dintilor naturali restanti, in timp ce,
pentru igienizarea mentinatorului de spatiu ne vom folosi de alata periuta.

Datorita multiplelor retentivitati de la nivelul arcadelor cu bracketuri si arcuri, placa microbiana se acumuleaza in
cantitate mai mare, de aceea trebuie respectate regulile de preventie si profilaxie dentara.

Algoritmul examenului clinic

Examenul clinic cere o anumita ordine a etapelor examinarii care trebuie respectate pentru maxima
eficienta si evitarea eventualelor omisiuni.
Examenul clinic cuprinde urmatoarele etape :
- examen clinic subiectiv
- examen clinic obiectiv
Examen clinic subiectiv cuprinde :
1. date generale ale pacientului ;
2. anamneza :
- motivul prezentarii ;
- istoricul bolii actuale ;
- antecedente personale generale fiziologice ;
- antecedente personale generale patologice ;
- antecedente personale dentare ;
- antecedente familiale generale ;
- antecedente familiale dentare ;
- conditii de viata si de munca ; anamneza sociala
Examen clinic obiectiv cuprinde :
1. Examen clinic obiectiv general ;
2. Examen clinic obiectiv local :
 Extraoral ;
 Intraoral ;
 3. Examenul relatiei mandibulo-craniene si a dinamicii mandibulare ;
4. Examen functional ;
5. Examenul starii igienei si a gradului de evolutie privind sanatatea :
Examenul clinic va fi completat cu examenul paraclinic complementar ce va permite stabilirea indicilor
clinici si biologici pozitivi si negativi , care vor ajuta la stabilirea diagnosticului si a planului de tratament.
Examen clinic subiectiv :
I. Date generale ale pacientului
- Numele complet al pacientului ;
- CNP ;
- Sex ;
- Varsta ;
- Profesia si locul de munca ;
- Adresa ;
- Numar de telefon ;
- Informatii despre asigurare si alte mentiuni legate de situatii speciale (categorii speciale de
asigurat)

II. Anamneza – prima parte a examenului clinic :

a. Motivul prezentarii ;
b. Istoricul bolii actuale ;
c. antecedente personale generale fiziologice ;
d. antecedente personale generale patologice ;
e. antecedente personale dentare ;
f. antecedente familiale generale ;
g. antecedente familiale dentare ;
h. conditii de viata si de munca ;
Metoda de realizare a anamnezei cuprinde :
- dialogul cu pacientul ;
- completarea chestionarului scris ;
- combinarea chestionarului cu dialogul ;

a. Motivele prezentarii
Motivele pentru care pacientul se adreseaza sunt simptome subiective, cum ar fi :
- Durere ;
- Probleme functionale (masticatie, fizionomie, fonatie, deglutitie) ;
- Halena ;
- Sangerari gingivale ;
- Mobilitate dentara ;
- Formatiuni tumorale ;
- Traume ;
- Control periodic ;
- Consult interdisciplinar ;
 b. Istoricul bolii actuale
Va contine motivele detaliate ale prezentarii la medic. Se va tine cont de ordinea cronologica a aparitiei
simptomelor, localizarea, momentul aparitiei ficarui simptom, modul de debut ( brusc, insidios, spontan
sau cauzat de factori declansatori), evolutia in timp ( lent, rapid, in reprize, cronicizare), factori agravanti
sau amelioranti, eventuale complicatii posibile ( locale, loco-regionale) tratamente posibile urmate

Durerea
Caracteristicile durerii :
Origine – ar putea fi localizata la nivelul componentelor anatomice ale sistemului stomatognat :
origine dentara, mucoasa articulara, osoasa, nevralgii
Localizare/ iradiere
Factori declansatori – factori fizici ( caldura, frig), facori chimici (dulciuri) / amelioratori ( spontan,
medicamente, fizici)
Intesitate- severa, puternica, lancinanta ( de pumnal), pulsatila, vaga
Ritm – ziua/noaptea

Edentatii
Cronologia pierderii dintilor
Cauza – caria dentara, cauza parodontala, traumatica
In acelasi context vor fi precizate trantamentele urmate anterior, precum si adaptarea pacientului la acestea
si daca au existat rectii alergice sau nu.

c. Istoria personala generala – fiziologica sau patologica

Antecedentele personale generale fiziologice sunt evaluate mai ales la emei si sunt reprezentate de :
Sarcina, pubertate ( menarha), menopauza, tratamentul cu contraceptive orale

Antecedente personale generale patologice

 alergii,
 patologie cardiovasculara,
 boli infectioase si contagioase,
 hemopatii,
 patologia cailor respiratorii,
 patologia gastro-intestinala,
 patologie hepatica,
 boli metabolice,
 patologie endocrina,
 patologie neurologica,
 patologie mentala,
 patologie renala,
 patologie neoplazica
Antecedente personale dentare
Antecedentele personale furnizeaza informatii asupra :
 Eruptiei dentare- eurptia normala, eruptia precoce sau intarziate
 Patologia molarilor de minte
 Leziuni odontale, patologie parodontala
 Patologie chirurgicala
 Proteze si tratamente urmate
 Tratamente ortodontice
 Obiceiuri vicioase ( sugerea degetului, inghitirea alimentelor nemestecate rontairea obiectelor,
interpunerea unor obiecte intre arcadele dentare, respiratia bucala)
 Curs 14. Antecedente familiale generale
In dialogul cu pacientul se vor obtine informatii asupra antecedentelor patologice familiale generale ale rudelor
apropiate ale pacientului: boli cu determinism genetic, boli avand o predispozitie ereditara, boli contagioase.

Antecedente familiale dentare

In ceea ce priveste patologia dentara de interes pentru membrii familiei amintim: probleme parodontale,
malocluzie, boli carioase, tratamente.

Conditii de viata si munca sau anamneza sociala

Anamneza sociala va furniza informatii despre conditiile de munca ce pot avea o influenta directa asupra
corpului prin prezenta emisiilor nocive profesionale si influenta indirecta a gradului de dificultate si a uzurii
fizice si psihice.

Se va face ancheta asupra statutului nutritional care va contine informatii despre:

-alimentatie (echilibrata, dezechilibrata)/predominanta unui aliment

-consumul de substante toxice: alcool, cafea, tigari
-predominanta hidrocarburilor
-respectarea programului de odihna
-preferinta pentru alimente moi sau dure
-ritmul masticator – rapid, mediu, lent
-masticatia unilaterala sau bilaterala
-stereotipul masticatiei: tipul tocator – cand predomina miscarile verticale, tipul frecator – miscarile orizontale
sau mixte.

Examenul clinic obiectiv local

1. Examenul clinic obiectiv general

Examenul clinic obiectiv cuprinde un examen general al pacientului, care va incepe cu observarea
pacientului incepand cu momentul prezentarii la medic:

-masuri generale: inaltime, greutate

-evaluarea starii de cunostinta, orientarea spatio-temporala
-tipul constitutional
-simetria corporala
-dezvoltarea generala
-echilibrul static si dinamic
-statutul mental
-evaluarea semnelor vitale – presiunea arteriala, pulsul, frecventa respiratorie

Din punct de vedere al dezvoltarii generale, pacientii pot fi incadrati in aceste tipuri:

-normosom/normotrof
-hiposom/hipotrof
-hipersom/hipertrof

Tipuri constitutionale:

-tip astenic: -subtire, insuficienta ponderala

-tip stenic: -atletic, echilibrat, bine proportionat
-tip hiperstenic: -dezvoltare musculara excesiva
 Dezvoltarea masei corporale grase excedentare in raport cu masa osoasa

-casectic: -reducerea masei musculare si a masei grase corporale prin malnutritie, boli cronice

-obezitate: -dezvoltarea in exces a masei grase corporale

2. Examenul clinic obiectiv local

Metodologia examenului cuprinde:

-inspectia
-palparea
-mirosul
-percutia
-ascultatia

Etapele examinarii:
1. Inspectia fetei
2. Inspectia
3. Palparea superficiala a pielii
4. Palparea profunda a muschilor mobilizatori si ai mandibulei
5. Palparea profunda a structurilor osoase si a punctelor de emergenta a trigemenului
6. Palparea profunda a sistemului limfo-ganglionar
7. Examenul articulatiilor temporo-mandibulare

Inspectia fetei
-conturul fetei, tipul morfologiei constitutionale
-aspect faciesului
-integritatea si culoarea pielii
-aspectul reliefului natural (santurilor) fetei
-simetria fetei in plan vertical si transversal

Conturul fetei/forma fetei

-ovala
-patrata
-rotunda
-trapezoidala
-rectangulara
-triunghiulara

Tipuri constitutionale morfologice

1. Tipul respirator

-etajul mijlociu al fetei (etaj respirator si afectiv) si gatul sunt cele mai dezvoltate, dand o aparenta poligonala
(hexagonala) a chipului, fata parand lungita vertical

-pometii ies in relief

-nasul lung si narine lungi

2. Tipul digestiv

-etajul inferior al fetei (etaj digestiv si instinctiv) este mai dezvoltat, subliniind mandibula

-fruntea este mica si relativ ingusta

-fata este in forma de trapez cu baza in jos

-gatul este gros si scurt

3. Tipul muscular

-cele 3 etaje (cerebral, respirator si digestiv) de lungime aprox egale

-forma rectangulara

-o msuculatura bine dezvoltata, repartizata uniform

4. Tipul cerebral

-fata are forma triunghiulara sau trapezoidala, cu etajul cerebral proeminent

Integritatea si culoarea pielii– se vor evalua comparativ/in paralel partea dreapta si cea stanga.

Daca se remarca modificari ale integritatii pielii, precum: cicatrici, rani, plagi, umflaturi, ulceratii, se va indica
locul in functie de zonele topografice si li se vor descrie caracteristicile precum: marimea, forma, aparenta.

De exemplu: o cicatrice posoperatorie in regiunea buzei superioare de 1 cm lungime.

Culoarea pielii poate varia in functie de apartenenta etnica a pacientului sau boli sistemice.

Aspectul santurilor naturale ale fetei

-nazogeniene
-perioral
-nazolabial
-paracomisural
-labiomentonier
-pretragian
-riduri

Simetria fetei este evaluata in plan vertical si in plan transversal.

Simetria fetei in planul transversal este estimata prin masurarea distantelor pornind de la Zygion dreapta/stanga
si Gonion dreapta/stanga pentru planul care trece prin punctele Nazion et Subnazal comparand jumatatea stanga
cu jumatatea dreapta a fetei.

Simetria in planul vertical evalueaza egalitatea etajelor fetei

-etajul superior delimitat de punctele Trichion-Nazion

-etajul mijlociu delimitat de punctele Nazion-Subnazal/Nazion-Ophrion
-etajul inferior delimitat de punctele Subnazal-Gnation

Leonardo Da Vinci compara dimensiunea etajului mijlociu reprezentat de distanta Sn-N cu etajul inferior
reprezentat de distanta Sn-Gn.

Leonardo Da Vinci modificat compara dimensiunea etajului mijlociu reprezentat de distanta Sn-Oph cu etajul
inferior reprezentat de distanta Sn-Gn.

Boianov – distanta Ch-Ch intre colturile gurii cu distanta St-Gn.

Boianov modificat compara distanta interpupilara cu distanta St-Gn.

Willis – utilizeaza ocluzometrul Willis ce compara distanta Sn-Gn cu distanta dintre unghiul extern al ochiului si
coltul gurii.

Metoda compasului de aur – utilizeaza Compasul Appenrodt ce evalueaza raportul dintre distanta Sn-Gn cu gura
deschisa si distanta Sn-Gn cu gura inchisa. Proportia ideala este de 5/3.
Inspectia profilului

-profilul fetei
-unghiul nazolabial
-postura buzelor si pragul buzelor
-santul labiomentonier
-pozitia barbiei
-unghiul goniac
-aspectul planului bazal mandibular

Palparea

La palparea superficiala se evalueaza temperatura, umiditatea si elasticitatea pielii.

Palparea profunda se compune din:

-palparea grupelor musculare

-contururi si reliefuri osoase
-punctele emergente ale nervului trigemen
-grupele ganglionare
-glandele salivare (parotida si submandibulara)
-palparea articulatiei temporo-mandibulare

Actiunea muschilor

RIDICATORI AI MANDIBULEI:

-m. temporal, maseter, pterigoidian intern

COBORATORI AI MANDIBULEI:

-directi: milohioidian, geniohiloidian, pantecele (fasciculul) anterior al digastricului

-indirecti: pantecele (fasciculul) posterior al digastricului stilohiodian, homomioidian, sternohioidian,
turohioidian

PROPULSORI:
-principali: pterigoidian extern
-secundari: pterigoidian intern, maseter

RETRO-PROPULSORI:
-principali: temporali
-secundari: maseter, pterigoidian intern

MISCARI LATERALE:
-pterigoidieni externi (contractie unilaterala)
-pterigoidieni interni (contractie unilaterala)
Palparea muschilor urmareste tonicitatea, volumul, sensibilitatea.

Ordinea palparii

-insertii superioare ale temporalilor

-fascicule ale maselor temporale
-insertii superioare ale maseterilor
-mase musculare ale maseterilor
-insertii inferioare ale maseterilor
-insertii extra-orale ale pterigoidianului intern
-insertii ale sternocleidomastoidianului
-mase musculare ale sternocleidomastoidianului
-insertii inferioare ale sternocleidomastoidianului
-pantecele anterior al digastricului
-muschii narinelor

Contururile si reliefele osoase

OBIECT

Evaluarea integritatii osoase

Deformari
Fracturi
Mobilitate anormala a segmentelor osoase
Schimbari in volum

Metodologia de examinare a articulatiei temporo-mandibulare (ATM) se compune din:

Inspectia – statica si dinamica

Palparea – statica si dinamica

Ascultatia

Inspectia statica va cuprinde inspectia:

-regiunilor pre-auriculare (unde se regaseste condilul mandibular) si barbia – din fata si din profil
-schimbari de culoare
-asimetrie
-pozitia barbiei

Inspectia dinamica se face cerand pacientului sa deschida si sa inchida gura, evaluand:

-miscarile condiliene – trebuie in principiu sa fie simetrice

-traiectoria barbiei – in mod normal barbia urmeaza din fata o traiectorie in linie dreapta si din profil o traiectorie
a unui arc de cerc
-amplitudinea deschiderii bucale – se masoara distanta dintre marginile incisivilor centrali superiori si inferiori

Palparea se face in 2 moduri:

1.cu degetele – cu degetele pozitionate de maniera pre-auriculara

2.cu doua degete – indexul in canalul auditiv extern si degetul mare situat pre-auricular

Pentru palparea statica, pacientul va fi cu dintii in ocluzie.

Pentru palparea dinamica, pacientul va deschide si va inchide gura.

In palparea statica se examineaza pozitia condililor in cavitatea glenoida – in mod normal acestia sunt centrati in
cavitatea glenoida.

Palparea dinamica va examina:

-miscari condiliene, in general simetrice si egale, in mod patologic asimetrice si cu amplitudine inegala asociata
unei latero-devieri a barbiei.
-sensibilitate ATM
-deformarea regiunii pre-auriculare

Dinamica

Ascultatia

-cracment: sunet unic

-crepitatie: sunete multiple care se aud ca un murmur