PREVENTIE

ORO/DENTAR
Pierre Fauchard

Le Chirurgien Dentiste
1728
Sntatea este starea complet de bine fizic,
mental i social i nu numai lipsa bolii sau
infirmitii

Preamble to the Constitution of the World Health Organization adopted by the International Health
Conference, New York, 19-22 June, 1946; signed on 22 July 1946 by the representatives of 61 States
(Official Records of the World Health Organization, no. 2, p. 100) and entered into force on 7 April1948.
Multidimensionalitatea conceptului de stare de sntate

1 Sntate fizic funcionalitatea

organismului
2 Sntate mental abilitatea de a gndi
clar i coerent
3 Sntate emoional recunoaterea i
exprimarea emoiilor
4 Sntate social abilitatea de a forma i
de a menine relaii interumane
5 Sntate spiritual existena unor
principii individuale de tratament
6 Sntate n relaie cu mediul integrare
n mediul nconjurtor.
 Model conceptual pentru evaluarea sanatatii orale
(Locker, 1988).

Discomfort
i durere
Disabilitate
Afeciunea Deteriorare Handicap
Fizic
Limitare funcional Psihic
Social
 Mathers, 1998
Durere
Disconfort

Impact asupra
Modificarea dietei sntii generale

Afectarea aspectului Consultaii la

fizionomic Afeciune oral medicul de familie
Scderea propriei Spitalizare
consideraii
Scderea calitii
vieii

Costuri economice
Scderea
productivitii Costuri n sistemul
Pierderea de zile de sntate
lucrtoare
 Sntatea oral calitatea
vieii
Concept dinamic evaluare chestionare epidemiologice /
studii longitudinale sau interventionale

Impactul funciilor aparatului dento-maxilar indicatori

multidimensionali care stabilesc dimensiunile calitii vieii
Dimensiune social
Dimensiune funcional
Dimensiune economic
Dimensiune cultural
WHO n 1999 a subliniat c exist o diferen semnificativ ntre starea
de sntate a indivizilor cu status socio-economic ridicat i al celor cu
status socio-economic redus.
Aceste inegaliti pot fi de: natur biologic, genetic dar n principal
statusul socio-economic apreciat n funcie de venit i nivelul de
educaie este direct proporional cu starea de sntate.
Obiectiv / reducerea inegalitilor n starea de sntate
Caria dentara - cea mai rspndit boal netransmisibil afecteaz majoritatea adulilor
i 90% dintre copii colari
1 din 5 (20%) copii de 5/11 ani are cel putin un dinte cariat netratat
1 din 7 (13%) adolescenti de 12-19 ani are cel putin un dinte cariat netratat
25% dintre adolescenti cu dinti netratati provin din familii cu nivel socio-economic
scazut.

51% din populaie poate suferi de parodontita marginal i 10% prezint forma sever a
bolii Prevalena crete pn la 70%-80% la grupa de vrst 60-65 de ani

Doar 45% dintre europeni mai posed toi dinii naturali

90% din populaia globului va suferi de afeciuni orale n timpul vieii

Tendintele in prevalenta afectiunilor maxilarelor si a cancerului oral in

Europa sunt ingrijoratoare

Costurile legate de sanatatea orala sunt inca ridicate desi afectiunile orale pot fi usor
prevenite.Cheltuielile aferente tratamentelor dentare in UE 79 bilioane EUR.
Susinerea PREVENIEI contra tratamentului - eliberarea sume substaniale de bani n
sistemele de sntate i pentru pacienti
 Date generale
Caria dentar - singura afeciune cronic a copilriei de 5 ori mai
frecvent dect astmul, de 7 ori mai frecvent ca febra fnului.
Nivel socio-economic SUA
copii cu nivel sczut de 2 ori mai multe carii
25% dintre copiii sraci de gradinit nu au vizitat niciodat un medic
dentist.
51 milioane ore de coal se pierd anual datorit afeciunilor
dentare.
In mediul rural riscul de apariie a cariei este dublu fa de mediul
urban.
Mamele care nu practic periajul dentar regulat vor avea copii cu
risc dublu de a face carii
 Conceptul de Prevenie.
Orientarea spre conceptul preventiv n locul
celui curativ i a terapiei de substituie
reprezint cea mai mare achiziie n istoria
medicinei dentare.
OMS rile cu sisteme de sntate bazate
pe conceptul curativ prezint
cea mai crescut experien carioas din
lume exprimat prin indicele CAO.
cel mai mare numr de persoane
edentate total.
 Conceptul de prevenie
Conceptul restaurativ
eficien sczut
un raport cost-eficien deficitar
Conceptul preventiv constituie singura soluie
benefica pentru afeciuni de asemenea severitate
ca i caria dentar i parodontopatia.
 PATOLOGIE
PATOLOGIE
OCUPAIONALE
GENERAL

PATOLOGIE
ORAL TRANSMITERE
A INFECIEI
PREVENIE
CARIE
PARODONTOPATI
E
ANOMALII
DENTO-MAXILARE
CANCER ORAL INEGALITI
TRAUMATISME
DENTO-MAXILARE
SOCIO-
ECONOMICE
DISCROMII
SCDEREA
CALITII
VIEII
 COUNCIL OF EUROPEAN DENTISTS (CED)
CED General Meeting on 30 May 2009.

Rezoluia privind Profilul medicului dentist n viitor

Obiectiv :adaptarea profilului profesional al medicului dentist la provocrile actuale cauzate de
modificrile sociale, economice i tehnologice.
Promovarea sntii orale - component i factor determinant al promovrii strii de sntate
generale i a calitii vieii.

Competenele medicului dentist - tendine actuale - factori

:
Complexitatea afeciunilor orale

mbtrnirea populaiei

Asocierea dintre sntatea oral i sntatea general;

Competene de baz impuse la nivel european privind sigurana
tratamentelor dentare
Creterea ponderii afeciunilor determinate de factori comportamentali;
Accentuarea diversitii culturale, a achiziiilor tiinifice, de cercetare i
tehnologice
 RISC NALT AFECIUNI
ORALE
NiVEL DE TRAI
SCZUT

NIVEL SCZUT DE
EDUCAIE

LIPSA COMPORTAMEN
TRADIIILOR I TE DE RISC
CREDINEI

NiVEL SCZUT DE
CULTUR
 ABORDAREA FACTORILOR DE RISC
IN PROMOVAREA SNTII ORALE

SISTEM I UTILIZAREA
SERVICII DE SERVICIILOR DE
SNTATE SNTATE REZULTAT

-STAREA DE
SNTATE ORAL
FACTORI DE RISC COMPORTAMENTE -AFECTARE
SOCIO- DE RISC
-SNTATE
CULTURALI
GENERAL
-IGIENA ORAL -CALITATEA VIEII
-DIETA
-FUMAT
FACTORI DE RISC
DIN MEDIU - ALCOOL

Sursa: Dr. Poul Erik Petersen, World Health Organization

 STRATEGII DE ABORDARE A PREVENIEI
AFECIUNILOR ORALE I
PROMOVRII SNTII
OMS
Reducerea ponderii afeciunilor orale, n special la populaiile srace i
marginalizate.
Dezvoltarea de sisteme de sntate oral care s mbunteasc echitabil
sntatea oral, s satisfac exigenele legitime ale populaiei i s fie
rezonabile din punct de vedere financiar
Crearea cadrului organizatoric pentru servicii de sntate bazate pe
integrarea sntii orale n programele de sntate comunitare i
promovarea sntii orale ca dimensiune efectiv pentru politicile
de dezvoltare a societii.
Promovarea unui stil de via sanogen i reducerea factorilor de risc
pentru sntatea oral de cauz economic, social ,comportamental
sau de mediu
 REDUCEREA FACTORILOR DE RISC

Orientarea serviciilor de sntate spre asistena

primar i prevenie Fluorizare
Combaterea
fumatului
Controlul dietei
Controlul consumului
de alcool Controlul plcii
bacteriene
Educaia pentru
sntate Sigilarea anurilor
i gropielor
Dispensarizare i
control periodic
 Programe de aciune viznd factorii de risc
modificabili (igien, diet, tutun, alcool i
stress) pe baza constituirii unor bnci de date
pentru supravegherea sntii

Focalizarea ateniei asupra factorilor de risc reprezint cheia

n prevenirea afeciunilor orale iar investigarea factorilor de
risc permite evaluarea potenialului preventiv

Traducerea informaiilor obinute n practic

Sisteme integrate de supraveghere a afeciunilor orale

- rol major n mbuntirea programelor publice de sntate oral
- nelegerea eficienei unor abordri comune a factorilor de risc i
relaiilor dintre acetia starea de sntate oral i general.
EXEMPLE DE BUNE PRACTICI Suedia
Programe comunitare
de promovare a sntii
orale avnd ca int familiile
de imigrani i consiliere
UK - Evidence-based privind auto-managementul
pachete pentru afeciunilor parodontale
prevenie
Zmbet de copil n
Scoia Danemarca
Model de ngrijiri
Programe preventive de
sntate
de fluorizare a
apei Portaluri on line
Programe Promovarea de bune practici
de fluorizare a produselor sugar- pentru populaie
srii free

Frana Ungaria
Program naional de Screening-ul cancerului
prevenie pentru oral
adolesceni la grupe de populaie cu
risc crescut
Programe de Restricionarea
fluorizare a laptelui marketing-ului i
(pentru populaie ) mbuntirea
controlului pentru unele
produse alimentare
 IMPLEMENTREA
CONCEPTULUI PREVENTIV
Prevenia trebuie s se adreseze tuturor
factorilor asociai afeciunii i nu numai unuia
dintre acestea.
 Prevenirea mbolnvirilor
Prevenirea mbolnvirilor reprezint strategia
de reducere a factorilor de risc specifici
unei boli sau de ntrire a factorilor ce
reduc susceptibilitatea la boal (profilaxie
primar).
activitile destinate tratamentului sau
reducerii efectelor provocate de boli deja
instalate profilaxia secundar i teriar,
calitatea acestora fiind determinat de
o nivelul economic general al societii,
o atitudinile comportamentale sanogene i
o nivelul de pregtire al echipei
stomatologice.
 Promovarea sntii i prevenirea
mbolnvirilor sunt dou aciuni
separate dar complementare ce
trebuie s se desfoare concomitent.
Stomatologia preventiv poate beneficia de aportul
unor domenii ale sociologiei:
(caracterul social al afeciunilor odonto-parodontale)

Psihologia social-odontal reacia indivizilor sau a grupurilor

fa de sntate i afeciuni dentare. Acestea semnific
concepte, noiuni, atitudini comportamentale care, coroborate
nivelului economic, pot fi definite ca standard socio-economic-
psihologic.

Epidemiologia social se refer la cauzele sociale i

modalitile prin care sntatea se menine sau nu, n concept
bio-psiho-social i ecologic.

Sociologia serviciilor de tratament care cuprinde structura i

modalitile organizatorice ale serviciilor de sntate,
necesitile de personal. Acest aspect sociologic este
determinant n justificarea cererilor pe care reeaua
stomatologic le adreseaz forurilor decizionale.
Relaia dintre venitul mediu i starea de sntate
la populaia din Statele Unite (Healty People
2010)

25
Persoane cu stare de
sanatate deficitara %

20 20,6
15
13,1
10
8,1
5 5,9
3,7
0

e
ic

iu

e
es

ar
ar
m

ed
od

m
m
m

f.
m

Venit
Procentajul adulilor (>18 ani), cu dentiie
intact n raport cu venitul mediu (Oral Health
US, )

70
60 60,3
50 51,2
46,1
40 37 39,5
Procent%
30
20
10
0
f. mic mic mediu mare f. mare
Venit
 Obiectivele OMS pentru anii
2000, 2010, i 2025
2000 2010 2025

5-6 ani 50% - dini 90%- dini indemni

indemni
12 ani CAOmax.3 CAOmax.2 CAOmax.1
18-20 ani 85% cu 75% fr leziuni 90% fr leziuni
arcade integre carioase i carioase i
parodontale parodontale
Evidena computerizat a datelor epidemiologice
75% din populaia tnr s aib suficiente cunotine privind
etiologia i prevenirea afeciunilor oro-dentare, pentru a-i stabili
singur un diagnostic precum i atitudinea preventiv
Obiectiv decidenii politicilor de sntate, nvmnt stomatologic, organizaii profesionale
 Obiectivele OMS
pentru sntate oral pot fi realizate dac n atingerea scopurilor sunt
implicate:

Realizarea de politici de sanatate publica pentru controlul factorilor de risc ai afectiunilor orale ;

Stimularea dezvoltarii si implementarii de proiecte comunitare pentru promovarea sanatatii

orale si prevenirea afectiunilor orale, in special in populatia defavorizata;

Implementarea programelor de fluorizare pentru prevenirea cariei dentare ;

Depistarea factorului de risc comun pentru prevenirea afectiunilor orale si cronice generale;

Asigurarea suportului tehnic tarilor pentru imbunatatirea sistemelor de sanatate si integrarea

sanatatii orale in policitile de sanatate publica ;

Imbuntirea accesului la serviciile sanitare i creterea calitii acestora;

Diversificarea mijloacelor de informare privind meninerea i mbuntirea strii de sntate.

http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs318/en/
 The Liverpool Declaration:
Promoting Oral Health in the 21st Century A Call for Action
( pentru anul 2020)
Declaraia de la Liverpool, 2005:Poul Erik Petersen
Sa asigure accesul la surse de apa, accesul la instalatii sanitare, o dieta si nutritie
corecte;
Sa existe programe de fluorizare pentru prevenirea cariei dentare;
Sa se asigure programe de promovare a unui stil de viata sanogen pentru reducerea
factorilor de risc ai afectiunilor orale si cronice generale;
Scoala trebuie sa fie o platforma pentru promovarea sanatatii, a calitatii vietii si de
prevenire a afectiunilor la copii si adolescenti, prin implicarea familiei si a
comunitatii;
Tarile trebuie sa asigure accesul neingradit la ingrijirile primare ale sanatatii orale
cu accent pe prevenirea si promovarea sanatatii orale;
Imbunatatirea programelor de sanatate orala pentru persoanele varstnice cu accent
pe imbunatatirea calitatii vietii;
Formularea de politici pentru integrarea sanatatii orale in programele de sanatate
nationale;
Sustinerea cercetarilor privind sanatatea publica prin alocarea a 10% din bugetul
programelor de sanatate pentru programele de evaluare a sanatatii.

Stabilirea unui sistem de evaluare si implementare a programelor de sanatate si

dezvolatrea bazelor de date privind sanatatea orala si generala.
 INDICII EPIDEMIOLOGICI
odonto -parodontali
Cuantificarea principalelor afeciuni oro-dentare (carie,
parodontopatie, anomalii dento - maxilare, cancerul BMF) se face
prin intermediul indicatorilor epidemiologici.
Prevalena - amploarea unei afeciuni ntr-o populaie
ntr-un anumit moment .
Incidena afeciunea aprut ntr-o populaie ntr-o
anumit perioad de timp
Indicele de inciden a cariei dentare este dat de
raportul dintre nr. cazuri noi de carie x 100.000
nr. locuitori.
Indicele de prevalen a morbiditii este dat de
raportul dintre
numrul de bolnavi cu afeciuni oro-dentare x 100
nr. locuitori.
 Indicele CAO
Indicele CAOD (dini definitivi) i caod (dini
temporari), reprezint numrul de dini cariai,
abseni i obturai raportat la numrul de
persoane.
Se calculeaz pe dini CAOD sau pe suprafee
CAOS pentru dini definitivi pe dini definitivi sau
temporari.
CAOD DMFT - numrul de dini definitivi cariai,
abseni i obturai
CAOS DMFS - numrul de suprafee cariate,
absente i obturate la nivelul dinilor definitivi
caod dmft - numrul de dini temporari cariai,
abseni i obturai
caos dmfs - numrul de suprafee cariate,
absente i obturate de la nivelul dinilor temporari
 Indicele SiC
Brathall 2000 - valoarea medie a indicelui CAO-D la treimea din grupul studiat cu cele mai
mari valori ale acestuia

Exemplu de distribuie a indicelui CAOD

i de luare n calcul a treimii cu cele mai mari
SiC valori ale acestuia pentru calcularea indicelui SiC

12
10 OMS - 2015 obiectiv,
8 : indicele SiC valoare mai mic de 3.
DMFT

6
4 Calcularea indicelui SiC importan
2 n contextul aprecierii necesitilor
0 de tratament deoarece
mai mult de 50% din totalul
9
25
42
50
58
67
75
87
92
96

0
tratamentelor va fi acordat

10
Procent indivizi acestei treimi cu valorile
cele mai mari ale indicelui CAO-D.

Modalitatea de calcul a indicelui SiC presupune:

Selectarea indivizilor n funcie de valorile indicelui CAOD;

Selectarea din grupul studiat a treimii cu cele mai mari valori ale indicelui CAOD;
Calcularea valorii medii a indicelui CAOD la acest subgrup SiC index.
Dinamica experientei carioase in Romania (1986 - 2011 )
In anul 1999 a fost introdus la populaia colar (clasele
I - IV) din patru centre pilot din Romnia (Bucureti,

Iai , Timioara i Constana) Programul Naional de

Prevenire a Afeciunilor Oro-Dentare, care const

n cltiri orale sptmnale cu o soluie fluorurat (NaF

0,2%) soluia Fluorostom produs la ICCF

Bucureti.
1999- Programul Naional de Prevenire a Afeciunilor Oro-
Dentare
COPII INCLUI N
SUME ALOCATE: PROGRAM:
2000 - 500 milioane lei 2000 8000 copii
2001 - 700 milioane lei 2001 9000 copii
2002 - 950 milioae lei 2002 10.500 copii
2003 1.500.000 miliarde lei 2003 11.500 copii
2004 - 750 milioane lei 2004 12.400 copii
2005 750 milioane lei
2005 -12.800 copii
2006 1.000.000 miliard lei
2006-8500 copii
2007 860 milioane lei
2008 1 miliard lei 2007 9000 copii
2006-2007 pretul de cost pe trusa a crescut !
Iar alocarea s-a realizat tardiv cu pierderea
trim.I

In 2009, datorita crizei financiare mondiale,

finantarea Programului Naional de Prevenire
a Afeciunilor Oro-Dentarea a fost sistata.
 Petersen, Dnil

Prof. Rusu

Danila ,Mihailovici
 Numarul de leziuni
carioase a scazut la Imbunatatirea
toate grupele de cunostintelor
varsta despre igiena
4,1(1995) ->2,24 (2007) orala la copiilor

Cresterea nivelului
de cunostinte
Concluzii Acces mai bun
despre sanatatea PNPAOD la serviciile de
DMFT = 2,74
oro-dentara la
parinti si educatori
sanatate
publica
(2009)
Daca PNPAOD ar fi continuat valoarea DMFT la 12
ani ar fi scazut sub valoarea 2 in 2010, insemnand
o scadere de aprox.27% comparativ cu anul 2000.
2011 Evolutia starii de sanatate la populatia scolara
din Romania (1991-2011)
Studiul s-a realizat in cele 5 centre universitare (Bucuresti, Iasi,
Tg.Mures,Cluj,Timisoara) in care s-a facut evaluarea initiala a
starii de sanatate orala la copii de 6 si 12 ani din Romania
(Petersen,Danila Delean, 1991)
Numar de subiecti examinati: 1462 copii cu varsta intre 6-13 ani
Sistemul de evaluare a starii de sanatate oro-dentara: ICDAS II
S-a evaluat prin examen clinic realizat in cabinetele scolare de catre
personalul calibrat anterior:
Statusul odontal
Statusul parodontal
IOTN
Fluoroza dentara
Igiena orala
Riscul carios
Prin chestionar s-au evaluat atitudinile
sanogene ( alimentare si de igiena orala )
 Evolutia starii de sanatate la populatia
scolara din Romania 1992-2011

4.1 Programul National de Preventie 2009

3.3

CAO 3.1 2.74

2.9
D 2.7
2.35 2.27
2.24
Comparatie caod 1991 /
2011 la 6 ani
2011
 Distribuia indicelui CAO-D la vrsta de 12 ani n rile din
Europa (dup datele publicate de oficiul OMS din Copenhaga)
ARA CAO-D ANUL
Belgia 0.9 2010
Danemarca 0,6 2012
Finlanda 0,7 2009
Frana 1.2 2006
Germania 0.7 2009
Grecia 1.35 2007
Italia 1.1 2004
Norvegia 1.7 2004
Rep.moldova 3.5 2008
Suedia 0.8 2011
Anglia 0.6 2013
Albania 3.7 2011
Ungaria 2.4 2008
Romnia 2.19 2009
Austria 1,4 2007

http://www.mah.se/CAPP/Country-Oral-Health-Profiles/EURO/
S-a impus implementarea unui program de restaurare a
leziunilor carioase de la nivelul dinilor permaneni
(tratamentul leziunilor carioase simple)

PREVENIE SECUNDAR

2007

ponderea cea mai mare din valoarea indicelui DMF

s fie dat de numrul de obturaii i nu de cel de carii
 Schema unui program colar de sntate oral

2. Repartizarea
1. Evaluarea n program
riscului
Familie
+
Copil

5. Educaie 3. Diagnostic
sanitar / tratament
copil /
printe
4. Control
regulat
 Parteneriate necesare desfurrii optime a programelor
colare de sntate oral

Personalul colii
Faculti de
Reea stomatologic
stomatologie
comunitar

Firmele de Prini
produse de igiena
oro-dentara
+
Copii
Departamente
Organizaii de
administrative locale
sntate oral

Departamente
locale de sntate
public dentar
Reeaua de stomatologie colar este parte component a Programului Naional de
Prevenire a Afeciunilor Oro-Dentare
26 medici scolari
Programul de Educatie Oro-Dentara in
gradinitele si scolile muncipiului Iasi
Desene animate
Materiale didactice
ADINA EVGHENIKOS IOAN DANILA
 EDUCATIA EDUCATORILOR SI
INVATATORILOR

Bianual, discuii pe tema educaiei

sntii orale,

S-a optat pentru metoda de

predare a leciilor n clas, lecii
de educaie a sntii dentare
ctre elevi.
 Cursuri pentru educatori si invatatori

EDUCATIA
PENTRU SANATATEA ORALA Sanatatea orala la populatia
prescolara si scolara din
municipiul Iasi. Date evolutive
U.M.F. Gr. T. Popa Iasi
D.S.P. Iasi 2000-2005
I.S.J. Iasi Ioan Dnil
 Preocuparea pentru meninerea
propriei snti constituie primul pas
n asigurarea condiiilor de sntate
oral.
 Better oral health European
Platform
The State of Oral Health in Europe
sept. 2012
5 policy recommendations
Develop a coherent European strategy to improve oral health with commitments
to quantifiable targets by 2020
Improve the data and knowledge base by developing common methodologies and
bridging the research gap in oral health promotion
Support the development of cross-sectoral approaches with health and social
care professions and support the development of the dental workforce
Address increasing oral health inequalities and knowledge of prevention/oral
hygiene practices of the public and guarantee availability and access to high
quality and affordable oral health care
Encourage best practice sharing across countries
Prevalence and trends of oral diseases
Despite a global decline in caries, the disease still remains a problem for many groups of people in Eastern Europe,
and for those from socio-economically deprived groups in all European Union Member States.
Over 50% of the European population may suffer from some form of periodontitis and over 10% have severe
disease, with prevalence increasing to 70-85% of the population aged 60- 65 years of age.
Oral cancer is the eighth most common cancer worldwide. In the EU, lip and oral cavity cancer is the 12th most
common cancer in men.

Economic impact of oral diseases

Delivering oral health services is costly, accounting for 5% of total health expenditure and 16% of private
health expenditure across OECD countries in 2009.
The current EU 27 spending is close to 79 billion, and if the trends continue, this figure could be as high as
93 billion in 2020.
Studies have also shown that the mouth is the most expensive part of the body to treat. Expenditure is likely
to exceed that for cancer, heart disease, stroke or dementia.
There is strong evidence that the benefits of preventing tooth decay exceed the costs of treatment.

Oral Health Inequalities

Ensuring access to oral healthcare services remains a major health problem among vulnerable and low income
groups. These individuals generally attend services less frequently than the general population, for primary care or
emergency treatment when in pain, rather than for preventive indications.

Oral health policies

A range of effective population-based preventative initiatives have been implemented across Europe. These
include water fluoridation programmes (Ireland, Poland, Serbia, Spain, UK); fluoridated salt programmes
(Switzerland, Slovakia, France, Germany and the Czech Republic) and fluoridated milk programmes targeting
children (Bulgaria, UK).
Oral health education programmes delivered in a school setting have demonstrated improvements in child dental
health, especially when delivered alongside additional home support and community interventions (France, Germany,
Ireland and UK).
 EGOHID
European Global Oral Health Indicators
Development
 EGOHID
European Global Oral Health Indicators
Development
EGOHID este un sistem de evaluare complexa a starii de
sanatate orala, fiind format din mai multe sectiuni :
1. Date de identificare si informatii generale ale
subiectilor
2. Chestionar privind starea de sanatate odontala
3. Chestionar despre fluoroza dentara
4. Chestionar despre sanatatea parodontala
5. Determinarea prezentei cancerului oral
6. Tratamente ortodontice
7. Tratamente protetice
 1. Datele generale ale pacientului
EGOHID 1. Date de identificare si
informatii generale ale
subiectilor
2. Chestionar privind starea de
sanatate odontala
3. Chestionar despre fluoroza
dentara
4. Chestionar despre sanatatea
parodontala
5. Determinarea prezentei
cancerului oral
6. Tratamente ortodontice
7. Tratamente protetice
 2.Chestionar privind sanatatea odontala
Coduri pentru restauratii si sigilari Coduri pentru caria dentara

0=fara sigilari si restaurari 0= suprafata integra

1= sigilat partial
2= sigilat
3 = restauratie modificata de culoare
dentinei
4 =restauratie de amalgam
5 = coroana de otel
6=coroana , fateta ceramica ,aur sau compozit
7= restauratie fracturata sau absenta
8= restauratie temporara
1= usoara modificare a suprafetei ,la inspectie
2= modificare evidenta a suprafetei
3= cavitate in smalt, dar fara evidentierea
4=leziune la JSD, dar fara cavitate in dentina
5= cavitate in dentina
6=cavitate extinsa in dentina
DINTII ABSENTI
97 = dinti extrasi de cauza carioasa
98 = dinti absenti din alte cauze
99= dinti neerupti
P = implant

1. Date de identificare si informatii generale

ale subiectilor
2. Chestionar privind starea de sanatate
odontala
3. Chestionar despre fluoroza dentara
4. Chestionar despre sanatatea parodontala
5. Determinarea prezentei cancerului oral
6. Tratamente ortodontice
7. Tratamente protetice
 EGOHID
Sigilari si restauratii
Cod 0 Dinte integru, fara sigilari
sau restaurari

Cod 1 Sigilare partiala

 EGOHID
Sigilari si restauratii

Cod 2 Sigilare

Cod 3- Obturatie fizionomica

 EGOHID
Sigilari si restauratii
Cod 4- Obturatie din
amalgam

Cod 5- Coroana metalica

Cod 6 - Coroana fizionomica

 EGOHID
Sigilari si restauratii

Cod 7- Obturatie fracturata sau

absenta

Cod 8- Obturatie provizorie

Coduri pentru caria dentara
EGOHID

Cod 0- Dinte integru

Cod 1- Usoara modificare a suprafetei dentare , la inspectie, dupa

uscare
Coduri pentru caria dentara
EGOHID
Cod 2- Modificarea evidenta a suprafetei
dentare

Cod 3- Cavitate in smalt dar fara evidentierea

dentinei
Coduri pentru caria dentara
EGOHID

Cod 4- Leziune carioasa la nivelul jocntiunii amelo-

dentinare, dar fara cavitate in dentina

Cod 5- Cavitate in dentina

Coduri pentru caria dentara
EGOHID

Cod 6- Cavitate extinsa in dentina, care distruge pana la

jumatate din suprafata dentara
 EGOHID
Cod 97- dinti absenti din cauze
carioase

Cod 98- dinte absent din alte cauze

decat cea carioasa

Cod 99- Dinte neerupt Cod P- implant

 Exista semne vizibile de carie cand suprafata a fost curatata dar nu si uscataEGOHID
?

DA NU
Exista o cavitate prin care este
expusa dentina? Usuca 5 sec
si
reexamineaza
DA NU
Exista modificari de culoare
dupa uscarea suprafetei?
Cavitatea in dentina se Exista o modificare de
extinde pe mai mult de culoare sub smalt?
din dinte sau in
profunzimea dentinei? Usuca 5 sec si
d nu reexamineaza

da nu a
Cod 4 Exista o cavitate ?

Cod 6 Cod 5
da nu
Leziunea este in sant sau foseta?
Ajunge pana in dentina ?
Cod 3
nu da nu
Cod 2 Cod 1 Cod 0
 EGOHID 1.

2.
Date de identificare si informatii generale
ale subiectilor
Chestionar privind starea de sanatate

3. Fluoroza dentara
odontala
3. Chestionar despre fluoroza dentara
4. Chestionar despre sanatatea parodontala
5. Determinarea prezentei cancerului oral
6. Tratamente ortodontice
7. Tratamente protetice

Nivelul fluorozei ( in toata cavitatea orala )

1= integru 2= discutabil 3= foarte usoara
4 = usoara 5= moderata 6 =severa
x=nu se poate determina

3. Pacientul a utilizat paste de dinti cu fluor ?

1= da 2 = nu x=nu stiu

4. Pacientul a utilizat alte produse cu fluor?

1=tablete fluorurate sau solutii 4= apa de gura
2=sursa de apa fluorurata 5=sare fluorurata
3= apa imbuteliata fluorurata 6=alte
produse(specificati)
x=nu stiu
Cod 1- Cod 2-
Dinte Fluoroza
integru discutabila

Cod 3- Cod 4-
Fluoroza Fluoroza
foarte usoara
usoara

Cod 5- COD 6-
Fluoroza Fluoroza
moderata severa
 EGOHID
1. Date de identificare si informatii generale
ale subiectilor
2. Chestionar privind starea de sanatate
odontala

4.Chestionar pentru sanatate parodontala

3. Chestionar despre fluoroza dentara
4. Chestionar despre sanatatea parodontala
5. Determinarea prezentei cancerului oral
6. Tratamente ortodontice

In tabelul de mai jos va rog sa completati urmatoarii indici :

7. Tratamente protetice

CPI - Community Periodontal Index pe fiecare sextant dupa cum urmeaza :

0= sanatos 4= pungi mai mari de 4mm
1=sangerare x=nu se poate determina pe sextant
2=tartru 9=nu s-a inregistrat
3 =pungi de 4-5mm

( la intervalul de varsta 12-15 ani se determina prezenta sangerarii si tartrului dar

nu si a pungilor parodontale ; nu se face sondaj parodontal)

Cat de severa este pierderea de atasament in toata cavitatea ? ( sondaj in

6 puncte pentru fiecare dinte )
0=sanatos, 0 mm x=se exclude sextantul
1=pierdere de 1-2mm 9=nu s-a inregistrat
2=pierdere moderata de 3-4mm
3= pierdere severa de 5mm sau mai mult
 Cod 0= sanatos Cod 1- sangerare gingiv

Cod 3- Punga parodontala

4-5 mm

Cod 2-tartru

Cod 4= pungi parodontale mai

mari de 4mm
 EGOHID
1. Date de identificare si informatii generale
ale subiectilor
2. Chestionar privind starea de sanatate
odontala

5.Determinarea prezentei cancerului oral

3. Chestionar despre fluoroza dentara
4. Chestionar despre sanatatea parodontala
5. Determinarea prezentei cancerului oral
6. Tratamente ortodontice
7. Tratamente protetice

Subiectii cu leziune ulcerative sau proliferative ( leziuni

precanceroase )care nu prezinta semne de vindecare dupa 2
saptamani de tratament trebuie sa fie examinati de un medic
specialist!!!
 Leziuni precanceroase

Eritroplazia
Leucoplazia

Lichenul plan
 1. Date de identificare si informatii generale

6.Tratamente ortodontice :
ale subiectilor
2. Chestionar privind starea de sanatate
odontala

( pentru categoria de varsta 5-17 ani)

3. Chestionar despre fluoroza dentara
4. Chestionar despre sanatatea parodontala

Pacientul prezinta aparate ortodontice ? 5.

6.
Determinarea prezentei cancerului oral
Tratamente ortodontice

1 = da 2= nu 7. Tratamente protetice

Ce tip de aparat ortodontic: fix sau mobil

Cat timp a durat tratamentul?
Exista efecte secundare?
7.Tratamente protetice :
1. Date de identificare si informatii generale
ale subiectilor
2. Chestionar privind starea de sanatate
odontala
3. Chestionar despre fluoroza dentara

(pentru subiectii de peste 20 ani)

4. Chestionar despre sanatatea parodontala
5. Determinarea prezentei cancerului oral

Subiectii sunt intrebati de: 6.

7.
Tratamente ortodontice
Tratamente protetice

Daca sunt purtatori de proteza

tipul de proteza : mobila sau fixa
Materialul din care este confectionata proteza (
ceramica,compozit sau rasina acrilica)
Cati dinti sunt implicati in tratament
Cauza edentatiei
 Strategia
stomatologiei
preventive
 Prevenia pre-primar
Controlul transferului de S.mutans de la mam la ft (transmitere vertical)
Tipar de risc cariogen caracter familial - modificarea florei mamei
modificarea nivelului de afectare prin carie a copilului

PFRI= suma nr. de suprafee cu plac bacterian X100

Identificarea Anamnez detaliat, obiceiuri alimentare
riscului cariogen Evaluarea igienei orale individuale (indici clinico-biologici)
Determinarea incidenei cariei n ultimele luni
Determinarea stadiului de activitate
Evaluarea parametrilor salivari
Teste Determinarea numrului de S mutans (Dentocult SM)
microbiologice Detrminarea numrului de Lactobacili (Dentocult LB)
Rata de
acumulare a PFRI= suma nr. de suprafee cu plac bacterian X100
plcii bacteriene numr de dini X 6
(24 de ore) PFRI >20% indic un risc crescut de transfer.

PFRI Plaque Forming Rate Index

 Prevenia primar
Scopul aciunilor de prevenie primar
urmrete aplicarea unor strategii de
evitare a apariiei bolilor oro-dentare i de
oprire a evoluiei acestora nainte s fie
necesar a se institui metodele preveniei
secundare.
n cazul cariei, aciunile de profilaxie
primar se vor desfura strict n
urmtoarea ordine:
fluorizarea general i local,
igiena alimentaiei,
igiena oro-dentar,
sigilarea anurilor i gropielor.
Prevenia secundar
Are ca scop examinarea, depistarea i tratamentul precoce i
corect al afeciunilor oro-dentare prin reabilitarea corect a
tuturor dezechilibrelor instalate.
Metodele ei vor fi individualizate fiecrei afeciuni n parte.
Caria dentar
examinarea, depistarea i tratamentul corect i precoce,
profilaxia local cu produse fluorurate (cltiri, geluri, lacuri,
etc.)
dispensarizarea pacienilor.
Parodontopatia
examinarea, depistarea, tratamentul corect i precoce al
gingivitelor i al parodontopatiilor aflate n stadiu incipient,
dispensarizare i control periodic.
Cancerul oral
esenial rmne examinarea corect i depistarea mbolnvirii
n faza de debut. Intervenia specialistului chirurg n faza
incipient poate s conduc la un prognostic favorabil
 Profilaxia teriar
Profilaxia teriar se instituie n urma eecurilor profilaxiei
secundare i implic aplicarea msurilor necesare n vederea
refacerilor pierderilor deja instalate cu reabilitarea pacientului
din punct de vedere al confortului.
Tratamentul curativ va fi dublat de o concepie preventiv care
se bazeaz pe: surprinderea i eliminarea unor evoluiii
ulterioare ale mbolnvirii, cu scopul de a prentmpina functio
lesa.
Metode:
utilizarea judicioas a fluorurilor,
igiena alimentar (raionalizarea consumului de produse zaharoase),
igien oro-dentar riguroas,
aplicarea rinilor de sigilare n profilaxia cariei,
profilaxia profesional,
dispensarizarea pacienilor,
educaia pentru sntatea oral i pentru meninerea sntii
ntregului organism.