Bibliografie

1. http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2017/03/Proiect-de-planificare-a-
campaniei-Ziua-Mondiala-a-Sanatatii-Orale-2017.pdf

Proiect de planificare a campaniei.Fii inteligent!Păstrează-ţi zâmbetul sănătos întreaga viaţă!

CAMPANIE DE INFORMARE A POPULAŢIEI PRIVIND SĂNĂTATEA ORALĂ 20 martie – 20 aprilie 2017

2.http://assmb.ro/wp-content/uploads/2013/04/RAPORT-FINAL-Campania-de-Promovare-a-
Sanatatii-Orale-pentru-site.pdf

Campania de Promovare a Sănătății Orale.

Cu toții suntem responsabili pentru sănătatea și educația copiilor!( ASSMB, BUCUREȘTI)- 21 IUNIE
2018 RAPORT FINAL

3.https://www.infodentis.com/profilaxie-dentara/proceduri.php

PROFILAXIA DENTARA- Autor: Dr. George Ghidrai, Medic Specialist Medicina Dentara

4.https://www.insideclinic.ro/pedodontia-si-sigilarea-dentara-la-copii/- 24 mai 2015- Catrinel Banu

5. https://www.suntparinte.ro/stiri/igiena-orala-a-copiilor?
fbclid=IwAR1Uce63mKL8mkeqwbz3x3Bec9Hp2xqf0HSJLzoUyMZGMsYzGM1ErcXUGdY
1. Fii inteligent!

Păstrează-ţi zâmbetul sănătos întreaga viaţă!

Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare a Stării de Sănătate Institutul Naţional de Sănătate Publică

Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi Ministerul Sănătăţii

CUPRINS

• Tema campaniei

• Scopul campaniei

• Obiectivele generale şi specifice ale campaniei

• Perioada de derulare a campaniei

• Sloganul campaniei

• Populaţia ţintă

• Mesajele campaniei

• Activităţi recomandate pentru Direcţiile de Sănătate

Publică

• Parteneriate posibile

• Rezultate aşteptate

• Indicatori de monitorizare

TEMA CAMPANIEI

• Campanie de informare a populaţiei cu privire la:

Importanţa sănătăţii orale

Factorii de risc

Posibilităţile de prevenire a problemelor de sănătate orală

Tehnicile corecte de periaj dentar

SCOPUL CAMPANIEI

Îmbunătăţirea utilizării măsurilor eficiente de prevenţie, atât la nivel individual cât şi la nivelul
comunităţii, prin conştientizarea populaţiei generale cu privire la importanţa sănătăţii orale şi a
factorilor de risc care pot afecta sănătatea orală.

OBIECTIVELE GENERALE

 Creşterea numărului de persoane din grupul ţintă informate privind importanţa sănătăţii orale şi
riscurile neglijării acesteia;
 Creşterea numărului de persoane care adoptă comportamente sănătoase în vederea menţinerii
sănătăţii orale;

 Formarea unor deprinderi sănătoase şi încurajarea tratamentului precoce al potenţialelor probleme

dentare, pentru a evita îngrijirile tardive, mai dificile şi mai costisitoare;

OBIECTIVE SPECIFICE

Diseminarea de informaţii privind afecţiunile orale şi factorii de risc care contribuie la producerea
acestora

Diseminarea de informaţii privind tehnicile corecte de periaj dentar

Demonstrarea legăturii intrinseci între sănătatea orală şi sănătatea generală şi de ce prevenţia şi

tratarea precoce a afecţiunilor orale sunt esenţiale pentru un organism sănătos, la orice vârstă

 Transmiterea de recomandări populaţiei în vederea menţinerii sănătăţii orale

PERIOADA DE DERULARE A CAMPANIEI

20 martie – 20 aprilie 2017

Judith Loske

SLOGANUL CAMPANIEI

Fii inteligent! Păstrează-ţi zâmbetul sănătos întreaga viaţă!

MESAJELE CAMPANIEI

• Fii inteligent! Păstrează-ţi zâmbetul sănătos întreaga viaţă!

• Toată viaţa un zâmbet sănătos!

• Ai grijă de dinţii tăi!

• Obiceiuri sănătoase pentru dinţi sănătoşi

• Sănătatea începe cu cavitatea orală

• Dinţi sănătoşi pentru un organism sănătos

• Familia mea are dinţi sănătoşi

• Dantură sănătoasă, corp sănătos

GRUPURILE ŢINTĂ

Populaţia generală şi în special:

părinţi

copii

 tineri
cadre didactice

 gravide

PARTENERI PROPUŞI

• Administraţia Publică Locală/Centrală

• Presa scrisă şi audio-vizuală

• Profesionişti din sistemul medical

• Organizaţii neguvernamentale

• Comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii: Promovarea Sănătăţii, Sănătate Publică

CE ESTE SĂNĂTATEA ORALĂ

Sănătatea orală include capacitatea de a vorbi, zâmbi, mirosi, gusta, atinge, mesteca, înghiţi şi de
exprima o serie de emoţii prin intermediul expresiei faciale, cu încredere şi fără durere, discomfort sau
boli cranio-faciale complexe.

(Definiţia Federaţiei dentare internationale)

http://www.fdiworldental.org/oral-health/vision-2020/fdis-definition-of-oral-health.aspx

CE ESTE SĂNĂTATEA ORALĂ

Atribute suplimentare legate de definiția stării de sănătate orală, conform Federaţiei dentare
internaţionale:

 este o componentă fundamentală a sănătății și fizică și mentală a bunăstării. Ea există un proces

continuu influențat de valorile și atitudinile indivizilor și comunităților;

 reflectă atributele fiziologice, sociale și psihologice, care sunt esențiale pentru calitatea vieții;

 este influențată de experiențele individului în schimbare, percepții, așteptările și capacitatea de a se

adapta la circumstanțe.

http://www.fdiworldental.org/oral-health/vision-2020/fdis-definition-of-oral-health.aspx

CE ESTE SĂNĂTATEA ORALĂ

Sănătatea orală reprezintă absenţa afecţiunilor dentare şi a durerii faciale cronice, a cancerului
orofaringian, a inflamaţiilor orale, defectelor congenitale cum ar fi labioschizis sau palatoschizis,
afecţiunilor gingivale, cariilor dentale şi pierderii dinţilor şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea

orală.

(Definiţia OMS)

CE ESTE SĂNĂTATEA ORALĂ

Cadrul pentru definirea stării de sănătate orală Factori determinanţi generală de bine
Sănătate şi stare

Factori moderatori

Elemente definitoriiale sănătăţii orale

Funcţii fiziologice

Funcţii psihosociale

Condiţii şi stări de boală

AFECŢIUNILE ORALE

– reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, având un cost social şi economic considerabil;

– precum cariile dentare, boala periodontală, pierderea dinţilor, leziunile mucoasei orale, cancerul
orofaringian, manifestările orale ale HIV/SIDA, stomatita ulcerativă necrozantă sau traumatismele
orodentale au un impact major asupra indivizilor şi societăţii în termeni economici şi de reducere a
calităţii vieţii ;

– neglijate şi netratate la timp, pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de sănătate
organismului; microorganisme cum ar fi streptococci, Helicobacter pylori, prezente din abundenţă
lnivelul cavităţii bucale în cazul inflamaţiilor pot ajunge în fluxul sangvin şi pot provoca:

 tromboză, infarct miocardic sau accident vascular cerebral;

 meningită cronică, abces cerebral;

 afecţiuni ale pielii;

 complicaţii ale sarcinii;

 ulcer gastric;

 dureri articulare.

FACTORII DE RISC

• IGIENA ORALĂ DEFICITARĂ şi lipsa vizitelor regulate la medicul dentist se asociază cu afecţiuni
gingivale şi carii dentare.

• DIETA bogată în zahăr şi grăsimi şi săracă în fibre, vitamine şi minerale esenţiale se asociază cu carii
dentare şi pierderea prematură a dinţilor.

• FUMATUL este implicat în numeroase afecţiuni incluzând cancerul oro-faringian, afecţiuni

periodontale şi a altor ţesuturi din cavitatea bucală, pierderea dinţilor.

• CONSUMUL EXCESIV DE ALCOOL creşte riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale.

Alcoolul este un factor de risc major pentru numeroase probleme sociale şi violenţa fizică care adesea
conduc la fracturi ale oaselor feţei sau dinţilor.
• NEFOLOSIREA ECHIPAMENTELOR DE PROTECŢIE adecvată în timpul practicăriianumitor sporturi sau a
utilizării vehiculelor cu motor poate fi cauza unor traumatisme faciale.

PREVENŢIE

• Promovarea sănătăţii orale la nivel individual şi comunitar reprezintă o strategie cost-eficientă de a

reduce povara afecţiunilor orale şi de a menţine sănătatea orală şi calitatea vieţii.

• Cele mai multe afecţiuni orale pot fi prevenite, ceea ce ar reduce durerea, suferinţa şi cheltuielile
pentru îngrijirile de sănătate. De aceea, orice efort de a promova şi implementa măsuri preventive
reprezintă o investiţie înţeleaptă.

• Prevenţia şi controlul afecţiunilor orale trebuie să constituie priorităţi importante pentru societate.

• Strategiile de prevenţie şi control vizează în principal reducerea nivelului de expunere la factorii majori
de risc şi promovarea unui stil de viaţă sănătos.

STRATEGIILE DE PREVENŢIE ŞI CONTROL

Vizează în principal:

 reducerea nivelului de expunere la factorii majori de risc şi

 promovarea unui stil de viaţă sănătos pe tot parcursul vieţii

MĂSURI DE PREVENIRE

 Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie

 Nutriţie echilibrată

 Consum de fructe şi legume

 Renunţarea la fumat

 Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma

 Reducerea consumului de alcool

 Asigurarea unui nivel scăzut, dar constant de fluor în cavitatea bucală. Fluorul poate fi obţinut din apa
de băut, sare, lapte, apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată precum şi prin aplicarea profesională de
fluor de catre medicul dentist

MĂSURI DE PREVENIRE

 Igienă orală corectă

 Vizite regulate (cel puţin două pe an) la medicul dentist

 Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi o igienă orală
corespunzătoare

 Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate în cazul practicării anumitor sporturi sau a
utilizării vehiculelor
 Educaţia părinţilor privind sănătatea orală în timpul sarcinii şi vârsta pentru prima vizită la medicul
dentist

 Încurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi împreună cu copiii lor pentru formarea unor deprinderi
corecte de la o vârstă fragedă.

 Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin implicarea specialiştilor în

sănătate dentară în realizarea acţiunilor de screening, diagnostic precoce, intervenţii adecvate în cazul
prezenţei unor factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool

Campania de Promovare a Sănătății Orale Cu toții suntem responsabili pentru sănătatea și educația
copiilor! ASSMB, BUCUREȘTI SERVICIUL PROMOVARE A SĂNĂTĂȚII ȘI PUNCTUL FOCAL
CUPRINS
CAPITOL I – Contextul proiectului
2 CAPITOL II – Obiective
3 CAPITOL III - Instrumente utilizate în desfășurarea campaniei
6 CAPITOL IV - Instrumente folosite în evaluarea rezultatelor campaniei
8 IV.1. Chestionarul online adresat părinților
8 IV.2. Raport de evaluare privind impactul campaniei
12 IV.3. Activități de control în unitățile de învățământ
14 CAPITOL V - Rezultatele campaniei
16 CAPITOL VI – ANEXE
17 ANEXA 1 - Tratamente stomatologice acordate preșcolarilor și școlarilor
17 ANEXA 2 - Consultații stomatologice acordate preșcolarilor și școlarilor
18 ANEXA 3 - Statistici chestionar online adresat părinților
19 Pentru a fi direcționat către secțiunea dorită click pe capitolul ales Page 2 of 26 CAPITOL I -
Contextul proiectului Cariile dentare reprezintă o problemă majoră de sănătate orală afectând aproximativ
60-90% dintre școlari.
De asemenea, studiile efectuate au relevat că:
• Minim 50 % din populație nu își schimbă periuța de dinți;
• Consultul stomatologic periodic, în scop preventiv, nu reprezintă o prioritate;
• Studiul PAROGIM realizat în octombrie 2013 pe un număr de 1595 de elevi din şcolile publice din
Bucureşti, cu vârsta cuprinsă între 10-17 ani, a arătat că 75% dintre aceştia au fost afectaţi de carii, iar
64% prezentau carii netratate la momentul studiului.
De asemenea, s-a constatat că nivelul de educaţie al părinţilor a avut cea mai puternică influenţă asupra
prezenţei cariilor; 70% din copiii ai căror părinţi nu au o diplomă universitară prezintă carii netratate,
comparativ cu 49% din copiii ai căror părinţi au un nivel mai ridicat de educaţie. Copiii cu acces la
îngrijiri stomatologice în cabinetele şcolare au prezentat o sănătate orală semnificativ mai bună.
Având în vedere prioritatea stabilită de Primăria Capitalei, prin Administrația Spitalelor și Serviciilor
Medicale București (în continuare ASSMB) în ceea ce privește dezvoltarea educației pentru sănătatea
copiilor și demararea Campaniei de Promovare a Sănătății Orale, ASSMB a considerat ca desfășurarea
unui astfel de proiect este necesară, fiind menită să aducă un aport semnificativ conturării bunelor practici
și a unei baze de cunoștințe solide.
CAPITOL II – Obiective Obiective generale:
• Educarea și conștientizarea importanței igienei orale;
• Prevenirea afecțiunilor stomatologice;
• Colectarea datelor privind sănătatea orală a preșcolarilor și elevilor și estimarea prevalenței bolilor
dentare. Obiective specifice:
• Informarea copiilor privind afecțiunile orale și factorii de risc care contribuie la producerea acestor
afecțiuni;
• Transmiterea de recomandări preșcolarilor și elevilor privind menținerea sănătății orale; • Evidențierea
legăturii dintre sănătatea orală și cea generală;
• Importanța pentru un organism sănătos a prevenției și tratării precoce a afecțiunilor orale. Beneficiarii
campaniei: preșcolarii și elevii din rețeaua școlară a Municipiului București. Public țintă: Copiii din
grădinițele de stat din București
• Număr copii – 33.386
• Număr de grădinițe – 172 Elevii din învățământul primar de stat – clasele 0 – IV:
• Număr elevi – 83.338 • Număr de școli – 186 Durata proiectului: Anul școlar 2017-2018, în perioada
martie-iunie.
PROFILAXIA DENTARA

 Autor: Dr. George Ghidrai, Medic Specialist Medicina Dentara

Profilaxia dentara este cea mai simpla si ieftina metoda de tratament. Profilaxia consta dintr-un set
de proceduri care au ca scop prevenirea aparitiei cariei dentare si a bolii parodontale.

Mai mult, profilaxia previne si evolutia acestor afectiuni odata ce ele au aparut. Asadar, profilaxia
dentara are 2 roluri :

 prevenirea aparitiei cariei dentare si a bolii parodontale

 prevenirea evolutiei cariei dentare si a bolii parodontale si a aparitiei complicatiilor

Exista 3 categorii de factori care influenteaza aparitia cariei dentare si a bolii parodontale :

 Factorul infectios

Este cel mai important factor, fiind reprezentat de microbii si bacteriile situate in placa
dentara. Microbii si bacteriile sunt principalul factor cauzator al imbolnavirilor dentare si
parodontale. Majoritatea specialistilor sunt de acord ca in lipsa acestuia cariile dentare si
boala parodontala nu se produc.

 Factorul alimentar

Bacteriile din cavitatea bucala transforma zaharurile in acizi printr-un proces

numit fermentatie acida. Acizii vor distruge treptat smaltul si dentina cauzand aparitia
cariilor dentare.

Asadar, factorul alimentar este reprezentat in special de alimentele bogate in zaharuri sau
carbohidrati.

 Terenul

"Terenul" se refera la calitatea tesuturilor dento-parodontale, in primul rand smaltul si

dentina. Cu cat smaltul si dentina sunt mai dure, cu atat scade probabilitatea aparitiei cariilor
dentare. Exista metode de profilaxie care au ca scop cresterea duritatii smaltului dentar.

!!!Metodele de profilaxie dentara actioneaza pe una sau mai multe categorii de factori. Prin
urmare, vom avea metode de profilaxie care vor incerca sa influenteze factorul infectios, metode
care vor actiona pe factorul alimentar si metode care vor influenta terenul, adica calitatea smaltului
dentar.
Principalele metode de profilaxie

Igiena orala

Igiena orala este cea mai importanta metoda de profilaxie. Placa dentara se acumuleaza pe
suprafata dintilor dupa fiecare masa. Daca nu este indepartata prin periaj activ, aceasta se
va calcifica transformandu-se in tartru dentar.

Mai mult, daca alimentele bogate in carbohidrati sunt lasate prea mult in contact cu dintii, va
creste si cantitatea de placa dentara.

Principalul obiectiv al igienei orale este indepartarea placii dentare de pe suprafata dintilor si
prevenirea depunerii acesteia.

O igiena orala corecta presupune un periaj dentar regulat si corect (minim de 2 ori pe zi),
folosirea atei dentare si a apelor de gura.

 Controale periodice regulate

Controalele periodice sunt foarte importante pentru mentinerea sanatatii orale. Multe
afectiuni orale evolueaza fara dureri mai ales in fazele initiale; asadar, pacientii nu sunt
constienti de aparitia lor pana in momentul in care au progresat deja semnificativ.

In timpul controlului periodic, medicul stomatolog poate depista carii incipiente de care
pacientul nu este inca alertat sau poate descoperi semne initiale ale unei imbolnaviri
gingivale.

De asemenea, anumite lucrari dentare sau restaurari existente pot avea nevoie de reparatii
sau reconditionari. Medicul va face si o evaluare a starii de sanatate a tesuturilor orale. Ca
regula generala, cu cat o afectiune este descoperita mai precoce, cu atat este mai usor de
tratat.

Controalele periodice ar trebui efectuate cel putin de 2 ori pe an si chiar mai des daca
situatia clinica o cere.

 Detartrajul

Detartrajul reprezinta procesul de indepartare a tartrului si placii dentare folosind instrumente

de mana sau aparate specifice de detartraj sonice sau ultrasonice.
 Placa dentara este principalul factor cauzator al gingivitei si cariei dentare, iar tartrul este o
forma de placa dentara calcificata de asemenea nociva pentru gingie si structurile dentare.
Scopul detartrajului este indepartarea tartrului si a placii dentare.

Este important sa se indeparteze atat tartrul supragingival cat si cel subgingival. Aparatele
de detartraj ultrasonice asigura o curatare foarte eficienta a tartrului si placii dentare.

 Periajul profesional

Periajul profesional are ca scop indepartarea placii dentare ce a mai ramas dupa detartraj
precum si a diverselor pete sau coloratii de pe suprafata dintilor. Periajul profesional este
realizat de medicul dentist cu ajutorul instrumentelor mecanice.

Pasta cu care se executa periajul profesional are un continut bogat in fluor, fiind aplicata pe
suprafata dintilor cu ajutorul unor cupe din cauciuc atasate la micromotor.

Este bine sa se apeleze la periajul profesional macar de 2 ori pe an (de obicei in timpul
controalelor periodice). Periajul profesional este foarte eficient in indepartarea placii dar
trebuie insotit de o igiena orala regulata.

 Sigilarea santurilor si fosetelor

Aceasta metoda preintampina stagnarea microbilor si a placii dentare in santurile si

fosetele molarilor si premolarilor prevenind astfel aparitia cariilor la acest nivel.

Santurile si fosetele sunt un loc predilect in care placa se poate forma si acumula deoarece
sunt dificil de igienizat. Sigilarea presupune aplicarea unor materiale compozite fluide in
interiorul santurilor si fosetelor care dupa intarire vor "inchide" aceste spatii.

Sigilarea se executa pe molarii si premolarii definitivi ai copiilor imediat dupa ce acestia

au erupt. Va reamintim, molarii 1 definitivi erup la 6 ani, molarii 2 definitivi erup la 12 ani,
molarii 3 (sau de minte) dupa 18 ani iar premolarii definitivi intre 10 si 12 ani.

Si adultii pot beneficia de sigilare daca aceasta nu s-a realizat inainte. Materialele de sigilare
se uzeaza in cativa ani; in consecinta, este nevoie de o monitorizare constanta pentru a le
putea inlocui daca este cazul.

 Depistarea si tratarea cariilor incipiente

Este o metoda eficienta de profilaxie deoarece previne evolutia cariilor si aparitia

complicatiilor. Cariile mici sunt mai usor si mai ieftin de tratat. Odata ce apar complicatiile
datorate evolutiei cariilor, tratamentul este atat mai complicat cat si mult mai scump.
 Schimbari de dieta

Alimentele bogate in carbohidrati (sau zaharuri) sunt o sursa foarte buna de consum pentru
bacteriile din placa dentara. Frecventa consumului de zaharuri este mult mai importanta
decat cantitatea totala consumata.

Asadar, este indicat sa se reduca consumul de dulciuri intre mese deoarece acestea
creeaza o rezerva nutritiva continua pentru bacteriile din cavitatea bucala.

In plus, o dieta saraca in calciu creste sansele aparitiei bolii parodontale si a tulburarilor
articulare.

 Fluorul si fluorizarea

Fluorul este un mineral care ajuta la intarirea smaltului, pe care il face mai rezistent la
actiunea cariilor.

Metodele de fluorizare sunt extrem de variate. Exista un mare numar de articole care discuta
beneficiile sau riscurile administrarii fluorului.

Din aceste motive, fluorul si fluorizarea vor fi tratate pe larg in capitolul urmator.

Va recomandam si accesarea unui blog dedicat mamicilor unde s-ar putea sa cititi mai multe
opinii legate de acest subiect.

 Alte masuri de profilaxie

Fumatul sau mestecatul tutunului si consumul de alcool influenteaza negativ sanatatea orala.
Fumatul favorizeaza decolorarea dintilor si stimuleaza acumularea placii dentare. In cazul
fumatorilor, creste riscul aparitiei gingivitei, paradontozei si a cancerului oral.

Afectiunile ortodontice precum inghesuirea dintilor fac dificila igienizarea lor iar tulburarile
ocluzale (de "muscatura") ingreuneaza masticatia si vorbitul. Este indicat ca aceste afectiuni
sa fie tratate cu aparate ortodontice.

Calciul, pe care il gasim in lapte si in unele legume, poate proteja dintii impotriva cariilor.
Calciul care se incorporeaza in smalt il face pe acesta mai rezistent la demineralizarea
acida.
Ce masuri poti lua pentru igiena si sanatatea dentara a copilului?
Inainte de aparitia dintilor, este necesar sa asiguri igiena orala a copilului, curatind gingiile dupa fiecare
masa, cu un tifon inmuiat in apa.
La varsta de 6 luni este recomandata o prima evaluare de catre medicul stomatolog. A doua consultatie
are loc la 6 luni dupa aparitia primului dinte, apoi la sase luni, sau mai des, daca medicul stomatolog
recomanda acest lucru.
Intreaba-l pe dentist daca fiul sau fiica ta are nevoie de sigilare dentara. Sigilarea dentara este un procedeu
care presupune aplicarea unui invelis rasinic subtire pe suprafetele ocluzale ale dintilor permanenti din
spate, deoarece pe acestea se formeaza cariile cel mai frecvent.
Vorbeste-i copilului despre sanatatea dentara. Pentru a te asigura ca a inteles importanta igienei orale,
vorbeste-i copilului despre felul in care se formeaza cariile, explica-i ce este placa bacteriana si cum apare
tartrul. Poti apela la planse sau filmulete explicative pentru copii.

Ce trebuie sa stii despre periajul dintilor

Primul pas pentru a avea dinti sanatosi este sa ii mentinem curati. Iata ce trebuie sa stii despre cum il
inveti pe copil sa se spele pe dinti.
Poti incepe perierea dintilor copilului in jurul varstei de 17 luni. De la varsta de 2 ani, il poti lasa sa
perieze singur dintii, sub supravegherea ta, pentru evitarea accidentelor si pentru asigurarea unei perieri
corecte.
Pentru copiii prescolari, este recomandata folosirea pastei de dinti in cantitate mai mica decat la adulti si
copii mai mari – cat un bob de mazare.
Se recomanda periajul dintilor de minim doua ori pe zi daca nu este posibil dupa fiecare masa, folosind o
pasta de dinti care contine fluor si o periuta cu peri moi. Asigura-te ca cel mic s-a spalat pe dinti si a
folosit ata dentara inainte de a merge la culcare.
Inlocuieste periuta de dinti aproximativ o data la 3 luni.
Invata-l pe copil miscarile unui periaj complet si corect: atat pe suprafetele exterioare, cat si pe
suprafetele interioare ale dintilor. De asemenea, nu uita de perierea limbii si a partii interioare a obrajilor.
Ata dentara poate fi folosita inca de la varsta de 4 ani - la inceput cu ajutorul parintilor, desigur. In
general, dupa varsta de 8 ani, copiii se pot descurca singuri cand folosesc ata dentara.
In cazul in care copilul poarta aparat dentar, medicul stomatolog il poate invata pe copil cum sa curete
corect dintii. De obicei, este recomandata irigatia orala, cu ajutorul unor instrumente ce folosesc apa sub
presiune si a periutelor interdentale pentru curatarea spatiilor dintre dinti si sarma.